3ra-511/17 — contestarea actului administrativ

3ra-511/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță, Judecătoria Centru, mun. Chișinău dosarul nr. 3ra-511/2017

judecător: G. Manoli

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: N. Vascan, V. Negru, E. Fistican

D E C I Z I E

21 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Luiza Gafton, Ion Druță, Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Iurie Malanciuc, reprezentat de avocatul

Pavel Grițco,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iurie

Malanciuc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016 prin

care s-a respins apelul declarat de Iurie Malanciuc, reprezentat de avocatul Pavel

Grițco și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19

februarie 2016,

c o n s t a t ă :

La 16 decembrie 2015, avocatul Pavel Grițco s-a adresat cu o cerere de

chemare în judecată în interesele lui Iurie Malanciuc împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ, încasarea

prejudiciul moral și a cheltuielilor de asistența juridică.

În motivarea acțiunii a indicat că, reclamantul activează în calitate de

avocat al Biroului Asociat de Avocați „Avocații Publici”, din luna februarie 2007

care își are adresa juridică în mun. Chișinău, str. Bulgară 32, adică în raza Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău a Casei Naționale de

Asigurări Sociale.

A mai indicat că, totodată reclamantul desfășoară și activitate didactică,

conform contractului individual de muncă.

Menționează că, în urma analizei contului personal de asigurări sociale a

lui Iurie Malanciuc s-a depistat că din anul 2007 și până la momentul adresării în

instanță, Iurie Malanciuc a fost asigurat dublu și anume: ca persoana angajată pe

contract individual de muncă achitând contribuții de asigurări sociale de stat

obligatorii din fondul de retribuire a muncii conform pct. 1.1 din anexa nr. 3 la

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat anuale cât, și ca avocat achitând taxa

fixă stabilită anual conform pct. 1.5 din anexa nr. 3 la Legea bugetului asigurărilor

sociale de stat anuale.

1

În vederea soluționării litigiului, la 03 noiembrie 2015 reclamantul Iurie

Malanciuc s-a adresat cu o cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări

Sociale privind rambursarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat virate în

plus la bugetul asigurărilor sociale de stat din activitatea de avocat în cadrul

Biroului de Avocați „Avocații Publici” și anume a următoarelor sume: 2 124,83

lei pentru perioada februarie-decembrie 2007; 2 920,00 lei pentru perioada anului

2008; 3 708,00 lei pentru perioada anului 2009; 4 044,00 lei pentru perioada

anului 2010; 4 287,00 lei pentru perioada anului 2011; 4 704,00 lei pentru

perioada anului 2012; 5 220,00 lei pentru perioada anului 2013; 5 748,00 lei

pentru perioada anului 2014 ceea ce constituie suma totală de 32 755,83 lei.

Iar, la 18 noiembrie 2015 Iurie Malanciuc a recepționat răspunsul la

cererea din 13 noiembrie 2015, prin care a fost informat că în rezultatul

consultării poziției Ministerului Justiției și Ministerului Muncii Protecției Sociale

și Familiei pe problema asigurării sociale a avocaților Iurie Malanciuc, Igor

Ciobanu, Ludmila Spînu s-a constatat că, în situațiile când avocații practică

activități retribuite compatibile cu profesia de avocat, întru evitarea supunerii

duble, sunt scutiți de obligația calculării, declarării și achitării contribuțiilor de

asigurări sociale de stat în mărimea taxei fixe.

Prin hotărârea Guvernului RM nr. 267 din 07 aprilie 2009 s-a aprobat

Regulamentul privind rambursarea sumei contribuțiilor individuale de asigurări

sociale de stat calculate, declarate și achitate de angajator din fondul de salarizare

și alte recompense ale angajaților. Cazul contribuțiilor individuale calculate,

declarate și achitate în mărimea taxei fixe de avocați ca plătitori nu se încadrează

în prevederile prenotate. În acest context, BAA „Avocații Publici” urmează să

corecteze calculul contribuțiilor de asigurări sociale declarate în mărimea taxei

fixe pentru perioadele în care avocatul Iurie Malanciuc a desfășurat activitate

didactică conform contractului individual de muncă.

Solicită reclamantul Iurie Malanciuc admiterea acțiunii, obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale de a-i rambursa contribuțiile de asigurări sociale

de stat virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat, repararea prejudiciului

moral în mărime de 20 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată suportate în

mărime de 5 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 februarie 2016 s-

a respins integral acțiunea înaintată de Iurie Malanciuc.

Invocând ilegalitatea acestei hotărâri, la 26 februarie 2016 avocatul Pavel

Grițco, în interesele lui Iurie Malanciuc a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 februarie 2016, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016 prin care s-a

respins apelul declarat de Iurie Malanciuc, reprezentat de avocatul Pavel Grițco și

s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 februarie 2016.

La 17 martie 2017, Iurie Malanciuc, reprezentat de avocatul Pavel Grițco a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016,

2

solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, consideră decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, ilegale și neîntemeiate, deoarece la emiterea acestora

instanțele au apreciat arbitrar probele administrate și au aplicat eronat normele de

drept material.

Astfel, susține recurentul că pentru perioada februarie 2007 și până în

2014 a fost asigurat dublu, ca persoană angajată pe contract individual de muncă

achitând contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii din fondul de retribuire

a muncii conform pct. 1.1. din anexa nr. 3 a Legii bugetului asigurărilor sociale de

stat anuale, cât și ca avocat achitând taxa fixă stabilită anual conform pct. 1.5 din

anexa nr. 3 a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat anuale, iar ca rezultat s-a

adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău, în vederea

rambursării sumei contribuției individuale achitate în plus.

A mai indicat că, prin diferite metode, cum ar fi răspunsuri evazive la

cererile adresate, atât Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău

cât și Casa Națională de Asigurări Sociale nu a rambursat suma contribuției

individuale achitate în plus.

Totodată susține că instanțele de judecată prin aprecierea eronată a

materialului probator și interpretarea eronată a normelor de drept material greșit

au concluzionat asupra netemeiniciei acțiunii înaintate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

declarat la 17 martie 2017, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02

noiembrie 2016 este depus în termen, în cazul în care copia deciziei a fost

expediată în adresa părților conform scrisorii din 17 ianuarie 2017 (f.d. 96), iar la

materialele cauzei nu se regăsește dovada recepționării de către părți.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând materialele pricinii în raport cu argumentele invocate în

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Iurie Malanciuc, reprezentat

de avocatul Pavel Grițco este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, și cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere parțială a acțiunii.

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. b) Cod de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

Din materialele dosarului rezultă că, la 16 decembrie 2015, avocatul Pavel

Grițco s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată în interesele lui Iurie

3

Malanciuc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând admiterea

acțiunii, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i rambursa

contribuțiile de asigurări sociale de stat virate în plus la bugetul asigurărilor

sociale de stat în mărime de 32 755,83 lei, repararea prejudiciului moral în

mărime de 20 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată suportate în mărime de

5 000 lei.

Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanță prin

hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 februarie 2016 a respins

integral acțiunea înaintată de Iurie Malanciuc, soluție menținută prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe și deciziei

instanței de apel, în raport cu criticele formulate în recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că concluzia primei instanțe și instanței de apel este greșită, rezultată

din aprecierea incorectă a materialului probator, propus de părți în raport cu

prevederile legale aplicabile raportului juridic litigios.

În favoarea concluziei enunțate instanța de recurs reține că, materialele

cauzei atestă cu certitudine că, Iurie Malanciuc activează în calitate de avocat al

Biroului Asociat de Avocați „Avocații Publici”, din luna februarie 2007, în raza

de activitate a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău,

concomitent desfășurând și Activitate didactică, conform contractului individual

de muncă.

Tot, materialele cauzei denotă potrivit contului personal de asigurări

sociale a lui Iurie Malanciuc că, din anul 2007 și până 2014, inclusiv, Malanciuc

Iurie Ion a fost asigurat dublu și anume: ca persoana angajată pe contract

individual de muncă achitând contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii din

fondul de retribuire a muncii conform pct. 1.1 din anexa nr. 3 a Legii bugetului

asigurărilor sociale de stat anuale cât și ca avocat achitând taxă fixă stabilită anual

conform pct. 1.5 din anexa nr. 3 a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat

anuale.

Potrivit răspunsului Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru, mun.

Chișinău nr. 7414 din 23 iulie 2015 se indică că, rambursarea contribuțiilor de

asigurări sociale de stat virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat din

activitatea de avocat în cadrul Biroului Asociat de Avocați „Avocații Publici” va

fi posibilă după prezentarea de la Biroul Asociat de Avocați „Avocații Publici” a

declarațiilor privind evidența nominală a asiguraților (REV 5) și a declarațiilor

privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat (4 BASS)

de corectare pentru perioada 2006 - 2014.

Biroul Asociat de Avocați „Avocații Publici”, prin scrisoarea nr. 06 din 05

august 2015 a comunicat că se află în imposibilitatea de a efectua careva

recalcule, dat fiind faptul că, Biroul Asociat de Avocați „Avocații Publici” a

efectuat reținerile și a achitat tariful fix de contribuții de asigurări sociale de stat

obligatorii conform p.1.5 din anexa nr. 3 a Legii bugetului asigurărilor sociale de

stat pentru avocații din cadrul biroului care practică și activitate didactică, ținând

4

cont de poziția și recomandările Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM din

răspunsul primit în 2009, în care este menționat că avocații care practică

activitatea didactică sunt obligați să achite și taxa fixă în conformitate cu

prevederile p. 1.5 din anexa nr. 3 a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

Prin răspunsul nr. 7961 din 07 august 2015 Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Centru, mun. Chișinău a comunicat faptul că rambursarea contribuțiilor de

asigurări sociale de stat obligatorii virate în plus are loc conform hotărârii

Guvernului nr. 267 din 07 aprilie 2009 unde se menționează că, suma contribuției

individuale virate în plus se determină din momentul depunerii de către angajator

a declarațiilor persoanelor asigurate și se rambursează persoanei asigurate în baza

cererii-tip depuse la subdiviziunea teritorială a CNAS.

Materialele cauzei mai denotă că, la 08 septembrie 2015 Iurie Malanciuc a

expediat cererea-tip și actele menționate în hotărârea Guvernului RM nr. 267 din

07 aprilie 2009 pentru rambursarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat

obligatorii virate în plus.

Astfel la cererea-tip au fost anexate copia buletinului de identitate a lui

Iurie Malanciuc, copia certificatului de atribuire a CPAS (cod personal de

asigurări sociale), rechizitele bancare pentru virarea sumei solicitate, formularele

REV-5 pentru perioada anilor 2008 – 2014, care confirmă contribuțiile de

asigurări sociale achitate în calitate de avocat, o cerere în care se explică motivele

de fapt și de drept privind solicitarea rambursării sumei virate în plus.

La 06 octombrie 2015, Iurie Malanciuc a primit răspunsul Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr. II-03/05-9945 prin care i s-a comunicat faptul că pe cazul

dat a fost solicitată opinia Ministerului Justiției al RM și Ministerului Muncii,

Protecției Sociale și Familiei al RM.

La 04 noiembrie 2015, Iurie Malanciuc s-a adresat cu cerere prealabilă

către Casa Națională de Asigurări Sociale cu solicitarea rambursării contribuțiilor

de asigurări sociale de stat virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat din

activitatea de avocat în cadrul Biroului Asociat de Avocați „Avocații Publici” din

mai 2008 și până în 2014 inclusiv.

La 18 noiembrie 2015, Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat

răspunsul nr. M-1702/15 din 13 noiembrie 2015 prin care a comunicat faptul că în

urma consultării Ministerului Justiției al RM și Ministerului Muncii, Protecției

Sociale și Familiei al RM s-a constatat faptul că în situațiile în care avocații

practică activități retribuite compatibile cu funcția de avocat, întru evitarea

supunerii duble, sunt scutiți de obligația calculării, declarării și achitării

contribuțiilor de asigurări sociale de stat în mărimea fixă.

Totodată a fost comunicat faptul că cazul contribuțiilor individuale

calculate, declarate și achitate în mărimea taxei fixe de avocați nu se încadrează în

prevederile hotărârii Guvernului nr. 267 din 07 aprilie 2009, nefiind menționat în

care prevederi legale se încadrează cazul dat, și Biroul Asociat de Avocați

„Avocații Publici” urmează să corecteze calculul contribuțiilor de asigurări

sociale declarate în mărimea taxei fixe pentru perioadele în care Iurie Malanciuc a

desfășurat și activitate didactică conform contractului individual de muncă.

5

Astfel, Colegiul constată că Iurie Malanciuc nu urma să achite și

contribuții de asigurări sociale conform pct. 1.5 din anexa 3 a Legii bugetului

asigurărilor sociale de stat anuale, or din această categorie de plătitori fac parte

Persoanele fizice, cu excepția pensionarilor, persoanelor cu dizabilități,

persoanelor supuse asigurării de stat obligatorii din bugetul de stat, precum și a

persoanelor care se încadrează în categoriile de plătitori prevăzute la pct. 1.1-1.4,

care se regăsesc în una din situațiile: - întreprinzători individuali; - notari, învestiți

în funcție în modul stabilit de lege; - executori judecătorești, învestiți în funcție în

modul stabilit de lege; - avocați, care au înregistrată una din formele de organizare

a activității de avocat în condițiile legii.

Prin urmare Iurie Malanciuc face parte din categoria de plătitori

menționată la pct. 1.1 din anexa 3 a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat

anuale în care sunt indicate persoanele angajate prin contract individual de muncă,

persoanele aflate în raporturi de serviciu în baza actului administrativ ori prin alte

tipuri de contracte civile în vederea executării de lucrări sau prestării de servicii,

cu excepția celor specificate la pct. 1.2,1.3 și 1.4 din prezenta anexă.

Potrivit pct. 1 a Regulamentului privind rambursarea sumei contribuțiilor

individuale de asigurări sociale de stat obligatorii virate în plus la bugetul

asigurărilor sociale de stat, aprobat prin hotărârea Guvernului RM nr. 267 din 07

aprilie 2009, este elaborat în temeiul art. 25 al Legii nr. 489-XIV din 8 iulie 1999

privind sistemul public de asigurări sociale (Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 2000, nr.1-4, art.2) și stabilește modul și regulile de rambursare a sumei

contribuției individuale de asigurări sociale de stat obligatorii virate în plus la

bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare – contribuție individuală virată

în plus).

Conform pct. 13 al aceluiași regulament, suma contribuției individuale

virate în plus se determină de la data de 1 februarie a fiecărui an și se rambursează

persoanei asigurate în baza cererii-tip (anexa nr. 1) depuse la subdiviziunea

teritorială a CNAS din raza de domiciliu.

Potrivit pct. 15, 17 al aceluiași regulament, la cererea-tip se va anexa, în

mod obligatoriu, copia documentului ce identifică persoana asigurată. În termen

de 5 zile de la data înregistrării cererii-tip, subdiviziunea teritorială a CNAS

verifică contul personal al persoanei asigurate și expediază CNAS pachetul de

documente ce confirmă suma contribuțiilor individuale virate în plus. Pachetul de

documente conține, în mod obligatoriu: a) cererea-tip depusă de persoana

asigurată; b) documentul care confirmă suma contribuției individuale virate în

plus (extrasul din contul personal al asiguratului); c) copia documentului ce

identifică persoana asigurată.

Iar, potrivit art. 18-19 al aceluiași regulament, CNAS, în decurs de până la

25 de zile, efectuează o analiză amplă a pachetului de documente prezentat în

vederea rambursării sumei contribuției individuale virate în plus. În cazul în care

se constată temeinicia solicitării asiguratului, se perfectează ordinul cu privire la

rambursarea sumei contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat

6

obligatorii virate în plus la bugetul asigurării sociale de stat, iar suma virată în

plus se rambursează asiguratului prin transfer la contul bancar al acestuia.

Totodată conform pct. 23, rambursarea sumei contribuțiilor individuale

virate în plus se efectuează în baza ordinului perfectat de CNAS.

La caz, se mai reține că, CNAS a constatat temeinicia solicitării lui Iurie

Malanciuc privind rambursarea sumei contribuțiilor individuale de asigurări

sociale de stat obligatorii virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat, însă

dorește să tergiverseze rambursarea sumelor încasate în plus, în cazul în care Iurie

Malanciuc a prezentat toate actele necesare prevăzute de legislație pentru

rambursarea sumelor solicitate.

Reieșind din circumstanțele speței, prin prisma normelor supra citate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, consideră neîntemeiate concluziile primei instanțe și a instanței de apel,

de respingere a acțiunii, în cazul în care potrivit normelor materiale, Iurie

Malanciuc nu este ținut să prezinte CNAS careva alte acte suplimentare, ce nu

sunt prevăzute de legislație.

Astfel, instanța de apel greșit a concluzionat asupra faptului că Iurie

Malanciuc nu a prezentat CNAS declarațiile privind evidența nominală a

asigurărilor (REV 5), în cazul în care materialele cauzei denotă contrariul, acesta

anexând la cererea tip formularul REV 5 (f.d. 25), mai mult ca atât nici intimatul

nu neagă recepționarea cererii tip cu anexe.

Urmare a celor menționate, instanța de recurs consideră ca parțial

întemeiată cerința recurentului Iurie Malanciuc de obligare a Casei Naționale de

Asigurări Sociale să ramburseze lui Iurie Malanciuc contribuțiile de asigurări

sociale de stat virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat din activitatea

de avocat de către Iurie Malanciuc în cadrul Biroului Asociat de Avocați

„Avocații Publici” din februarie 2007 până în 2014, în mărime de 32 755,83 lei.

Aici, instanța de recurs reține prevederile pct. 14 a Regulamentului privind

rambursarea sumei contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat

obligatorii virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat prin

hotărârea Guvernului RM nr. 267 din 07 aprilie 2009, care prevede că, cererea-tip

poate fi depusă de către asigurat în termen de 3 ani din data determinării

surplusului de plată.

Prin urmare, Colegiul consideră necesar a admite parțial pretenția de

obligare a Casei Naționale de Asigurări Sociale să ramburseze contribuțiile de

asigurări sociale de stat virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat, și

anume pentru ultimii 3 ani, urmând a dispune rambursarea sumelor pentru

perioada 2012-2014, în sumă de 15 672 lei.

Conform art. 1404, alin. (1) – (2) Cod civil, prejudiciul cauzat printr-un

act administrativ ilegal sau nesoluționarea în termen legal a unei cereri de către o

autoritate publică sau de către o persoană cu funcție de răspundere din cadrul ei se

repară integral de autoritatea publică. Persoana cu funcție de răspundere va

răspunde solidar în cazul intenției sau culpei grave. Persoanele fizice au dreptul să

ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile indicate la alin.(1).

7

Potrivit art. 1422, alin. (1) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat

un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Iar, conform art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și

de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al persoanei vătămate.

Respectiv, fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-și

estimeze prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este împuternicită de

lege să aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea

reparării rezonabile, de circumstanțele cazului concret, de personalitatea părților.

Cuantumul compensației depinde și de durata menținerii consecințelor

vătămării. Instanța de judecată, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, i-a

în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul.

În astfel de circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, argumentele

invocate de către recurent în cererea de recurs cu privire la faptul că de la CNAS

urmează a fi încasat și prejudiciului moral suferit, sunt neîntemeiate, în cazul în

care acesta nu a probat suferințele fizice sau psihice cauzate, astfel instanța de

recurs consideră necesar a respinge acest capăt de cerere.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a

fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din

pretențiile reclamantului.

Potrivit art. 96 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de

cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale,

necesare și rezonabile.

Astfel, pornind de la practica CEDO, cheltuielile de asistență juridică

trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime. Pentru dovada

cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CEDO, se evidențiază necesitatea

prezentării de către partea care pretinde compensarea cheltuielilor, a următoarelor

documente: dovada achitării onorariilor avocaților (copii de pe dispozițiile de

plată prin virament sau bonurile de plată); copia de pe facturile de strictă evidență,

emisă pentru clienți-persoane juridice și în alte cazuri stabilite de legislație; listă

8

detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora ( cu

tariful și orarul).

Pentru determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de

judecată, pentru a face o apreciere corectă, va mai ține cont de: complexitatea

cauzei; noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță; aportul

avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat; aptitudinile

speciale necesare pentru a acorda asistența (cunoștințe tehnice speciale,

cunoașterea profundă a unor reglementări de profil, cunoașterea limbilor străine, a

altor procedee de comunicare cu clienți specifici etc.); faptul în ce măsură munca

avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare;

rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de client și de circumstanțele cauzei;

natura și durata relației dintre avocat și client; experiența, reputația și abilitatea

avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma

despăgubirilor pretinse/obținute în cauză; alți factori, la discreția instanței.

Totodată, în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor

Omului (cauza Costin versus România, hotărârea din 26 mai 2005; cauza Străin și

alții versus România, hotărârea din 21 iulie 2005; cauza Petre versus România,

hotărârea din 27 iulie 2006, etc.) s-a statuat că partea care a câștigat procesul nu

va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată

realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil.

Din materialele dosarului rezultă că, conform bonului de plată seria EK nr.

932078 din 01 septembrie 2015 recurentul a achitat pentru asistență juridică suma

de 5 000 lei, însă la materialele cauzei nu se regăsește lista detaliată a

actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora, cu tariful și

orarul, prin urmare instanța de recurs consideră parțial întemeiată cerința de

încasare a cheltuielilor de asistență juridică, ținând cont de complexitatea cauzei,

noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță, aportul avocatului la

soluționarea cauzei, timpul și munca depusă de avocat, urmând a încasa suma de

2 500 lei.

În consecință, reieșind din cele relatate și conform normelor de drept

enunțate Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că, circumstanțele pricinii au fost constatate de

instanțele inferioare, însă normele de drept material au fost aplicate eronat și nu

este necesară verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul declarat cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. b), 445 alin.(3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Iurie Malanciuc, reprezentat de avocatul

Pavel Grițco.

9

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016

și hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 februarie 2016, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iurie Malanciuc împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ, și se emite o nouă hotărâre prin care:

Se admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de Iurie

Malanciuc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ.

Se obligă Casa Națională de Asigurări Sociale să ramburseze lui Iurie

Malanciuc contribuțiile de asigurări sociale de stat virate în plus la bugetul

asigurărilor sociale de stat din activitatea de avocat de către Iurie Malanciuc în

cadrul Biroului Asociat de Avocați „Avocații Publici” pentru perioada 2012 –

2014 inclusiv, în sumă de 15 672 (cincisprezece mii șase sute șaptezeci și doi) lei.

Se încasează din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul

lui Iurie Malanciuc cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2 500 (două mii

cinci sute) lei.

În rest acțiunea se respinge, ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Luiza Gafton

Ion Druță

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

10