2rac-228/17 — cu privire la încasarea prejudiciului material

prima instanță: A. Negru nr. 2rac-228/17

instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

ÎNCHEIERE

14 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere

Limitată „Select – Frigo” împotriva Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

Drumurilor cu privire la încasarea prejudiciului material

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

Drumurilor și Societatea cu Răspundere Limitată „Select – Frigo” și menținută

hotărârea primei instanțe

constată:

La 10 martie 2016, SRL „Select – Frigo” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor cu

privire la încasarea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a invocat că potrivit hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 20 noiembrie 2015, a fost admisă cererea de chemare în judecată

înaintată de SRL „Select - Frigo” împotriva Ministerului Transporturilor și

Infrastructurii Drumurilor, intervenient accesoriu ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor” cu privire la nesoluționarea în termen legal a cererii.

Precizează că prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016

cererea de apel depusă împotriva hotărârii primei instanțe a fost restituită.

Relatează că în procesul judecării pricinii respective SRL „Select - Frigo” a

suportat cheltuieli financiare, manifestate prin asistența juridică primită în baza

contractului de asistență juridică nr. 026 din 23 octombrie 2015, conform căruia, a

achitat suma de 3500 lei, fapt confirmat prin bonul de plată.

Afirmă că cheltuielile de asistență juridică suportate în cadrul procesului au

fost reale, necesare și rezonabile, deoarece pricina civilă a fost complexă, interesele

întreprinderii în instanțele de judecată fiind reprezentate de către un avocat licențiat,

1

care a întocmit cererea de chemare în judecată, a pregătit toate actele necesare pentru

depunerea cererii de chemare în judecată, a participat în cadrul dezbaterilor judiciare

la Judecătoria Buiucani mun. Chișinău și în cadrul dezbaterilor judiciare la Curtea

de Apel Chișinău.

Susține că drept urmare a faptului că în procesul menționat a avut câștig de

cauză, în conformitate cu art. 94, 96 CPC pârâtul este obligat să compenseze

cheltuielile de judecată exprimate prin costul asistenței juridice acordate.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 11, 14 Cod civil, art. 32, 33,

38, 90, 94 alin. (2), 96, 166 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Ministerul Transporturilor și

Infrastructurii Drumurilor în beneficiul SRL „Select – Frigo” prejudiciul material

cauzat în suma de 3500 lei, a cheltuielilor de judecată exprimate prin taxa de stat în

sumă de 270 lei și costul asistenței juridice în suma de 1700 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 05 iulie 2016,

acțiunea a fost admisă parțial.

A fost încasat de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor în

beneficiul SRL „Select - Frigo” suma de 1000 lei, cu titlu de prejudiciu material,

suma de 270 lei cu titlu de taxă de stat precum și suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli

legate cu achitarea serviciilor de asistență juridică.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017, au fost respinse

apelurile declarate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și

SRL „Select – Frigo” și menținută hotărârea primei instanțe.

La 25 aprilie 2017, prin intermediul oficiului poștal, Ministerul

Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată și hotărârea

primei instanțe, considerându-le ilegale și neîntemeiate.

Obiectează că instanțele nu au ținut cont de faptul că intimatul nu a demonstrat

în contextul cererii de chemare în judecată care este legătura cauzală dintre

Ministerul Trasporturilor și Infrastructurii Drumurilor și SRL „Select - Frigo”

inclusiv cum s-au format aceste cheltuieli în urma litigiului de contencios

administrativ.

Afirmă că nici în cererea de chemare în judecată și nici în decizia contestată

nu a fost argumentat din ce constă încasarea prejudiciului material și ce acțiuni au

fost întreprinse pentru suma încasată ca cheltuieli legate de achitarea serviciilor de

asistență juridică.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 20 februarie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 104). Informații cu privire la data recepționări de către recurent la materialele

cauzei lipsesc.

2

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Transporturilor și

Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii

Moldova, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

3

recursul declarat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al

Republicii Moldova ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor

al Republicii Moldova se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

4