2rhc-7/18 — încasarea datoriei și penalității

dosarul nr. 2rhc-7/18

Prima instanță - (Judecătoria Nisporeni) M. Ulinici

Instanța de apel-(Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, I. Cotruță, N. Simciuc

Instanța de recurs-(Curtea Supremă de Justiție) V. Clevadî, G. Stratulat, D. Mardari

ÎNCHEIERE

10 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire înaintată de avocatul Ion Marian în interesele

Societății cu Răspundere Limitată „Frognis”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea de Stat

„Administrația de Stat a Drumurilor” împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„Frognis” cu privire la încasarea datoriei și penalității,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017, prin care s-a respins

recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Frognis” și s-a menținut

încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017,

c o n s t a t ă:

La 31 martie 2017 ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” a înaintat cerere de

chemare în judecată împotriva SRL „Frognis”, solicitând încasarea datoriei de 12 778,98

lei, a penalității de 3 450,32 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 308 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 27 septembrie 2016 s-a admis integral

cererea de chemare în judecată.

S-a încasat de la SRL „Frognis” în beneficiul ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor” datoria în sumă de 12 778,98 lei, penalitatea în sumă de 3 450,32 lei și

cheltuielile de judecată în mărime de 308 lei, iar în total suma de 16 537,30 lei.

S-a încasat de la SRL „Frognis” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 226,12

lei.

La 31 octombrie 2016 SRL „Frognis” a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii

Judecătoriei Nisporeni din 27 septembrie 2016, solicitând admiterea apelului și casarea

acesteia.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2017 nu s-a dat curs cererii

de apel declarate de SRL „Frognis”.

S-a acordat apelantului termen de 10 zile de la data recepționării copiei încheieri,

pentru prezentarea apelului motivat și achitarea taxei de stat în sumă de 365,16 lei.

S-a numit examinarea cauzei pentru data de 14 martie 2017, ora 11:30, în incinta

sediului Curții de Apel Chișinău.

1

S-a comunicat apelantului că dacă va lichida neajunsurile, cauza va fi examinată în

ordine de apel. În caz contrar, se va soluționa chestiunea restituirii cererii de apel.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017 s-a restituit apelul

declarat de SRL „Frognis”, din motiv că apelantul nu a înlăturat în termen neajunsurile

indicate în încheierea instanței de apel.

S-a restituit din bugetul de stat în beneficiul lui Mihail Tulbure, administratorul SRL

„Frognis”, taxa de stat achitată la data de 14 martie 2017, în sumă de 365 lei, de către

organul fiscal, prin intermediul Trezoreriei de Stat.

La 19 aprilie 2016 SRL „Frognis” a declarat recurs împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 14 martie 2017, solicitând casarea încheierii contestate, cu repunerea pe

rol a cauzei pentru examinarea apelului.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 s-a respins recursul

declarat de SRL „Frognis” și s-a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 martie

2017.

La 17 august 2017 avocatul Ion Marian în interesele SRL „Frognis” a înaintat cerere

de revizuire, solicitând revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 și a

încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017, cu emiterea unei noi decizii de

remitere a cauzei la rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire a exprimat dezacordul cu decizia Curții Supreme de

Justiție din 28 iunie 2017, pe care o consideră pasibilă revizuirii și casării, invocând că au

apărut circumstanțe noi de care instanța de fond nu a cunoscut și nu a putut să le cunoască

din motivul că pârâtul nu a putut să se prezinte în instanța de judecată pentru a prezenta

probe.

Menționează că la 08 aprilie 2013 SRL „Frognis” într-adevăr a vândut SRL

„Basapetrol” construcția comercială - stație de alimentare cu petrol, situată în s. Doina, r-

nul Strășeni, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1172, iar anterior tot cu

întreprinderea menționată a fost încheiat contractul de locațiune nr. 58 din 01 martie 2012.

Despre încetarea contractelor menționate a anunțat ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor”, însă ultima a refuzat să întocmească actul de predare-primire conform cap. 3

pct. 1 din contract, motiv ce a determinat ca SRL „Frognis” să înainteze la 01 martie 2012

cererea prin care a solicitat rezilierea contractului, însă ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor” nu a dat nici un răspuns.

Mai invocă că, nu a fost legal citat și nu a cunoscut despre faptul că la 27 septembrie

2016 a fost pronunțată hotărârea.

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de

revizuire, Colegiul consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi

respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute la art. 449 Codul de procedură,

în conformitate cu care revizuirea se declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

2

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești

care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională

și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de

judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții

Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat

un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor

omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor

sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea

hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Prin urmare, cererea de revizuire poate fi declarată doar în baza temeiurilor expres

prevăzute în norma dată, care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărâri date de către

instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a

hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 Codul de procedură

civilă.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul

examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea

aplicării și interpretării de către instanțele inferioare a normelor de drept material și

procedural, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat.

Colegiul menționează că, la caz, în argumentarea cererii, revizuentul nu invocă

careva circumstanțe sau probe care ar putea fi raportate la temeiurile stabilite de normele

procedurale sus citate, iar alegațiile acesteia nicidecum nu constituie temei de revizuire.

Așadar, prin prisma celor enunțate, Colegiul conchide că în cererea de revizuire nu

au fost prezentate probe concludente și pertinente, care să aibă importanță esențială pentru

justa soluționare a cauzei civile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă, or,

cele indicate de către revizuent au fost supuse cercetării pe parcursul examinării cauzei în

ordine de recurs.

Pentru a invoca prevederile art. 449 Codul de procedură civilă, este important ca

circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial soluția

dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de

revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Colegiul consideră că motivele invocate în susținerea cererii de revizuire nu relevă

prin prisma art. 449 din Codul de procedură civilă careva temeiuri legale ce ar justifica

retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

În urma celor reținute supra, Colegiul evidențiază că procedura de revizuire

prevăzută de art. 449-453 Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor

3

și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile

art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Astfel fiind, Colegiul remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat,

ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui

litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca

nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii,

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu

trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la

aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este

justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare (cauza Brumărescu contra României nr. 28342/95 și Roșca contra

Moldovei nr. 6276/02).

Din considerentele, menționate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu

poate fi admisă și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

A respinge cererea de revizuire înaintată de avocatul Ion Marian în interesele

Societății cu Răspundere Limitată „Frognis”, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție

din 28 iunie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de

Întreprinderea de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Frognis” cu privire la încasarea datoriei și penalității.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

4