2ra-961/17 — constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral

Prima instanță, Jud. Buiucani mun. Chișinău: A. Negru dosarul nr. 2ra-961/17 Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici D E C I Z I E 14 iunie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Druță, Oleg Sternioală Maria Ghervas, Mariana Pitic examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Onofrei Olga, Onofrei Vasile și Onofrei Denis împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, admis apelul declarat de către Onofrei Olga, Onofrei Vasile și Onofrei Denis și casată parțial hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 27 iunie 2016 cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, c o n s t a t ă La 01 aprilie 2016, Onofrei Olga, Onofrei Vasile și Onofrei Denis au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că la 18 iulie 1996, 17 martie 1998 și 15 aprilie 1999, Onofrei Olga a înaintat în Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău trei acțiuni civile cu privire la încasarea din contul Larisei Focșa a datoriei conform contractelor de împrumut încheiate. Toate trei acțiuni au fost admise integral, hotărârile instanțelor de judecată fiind menținute de instanțele ierarhic superioare și devenind irevocabile.

O parte din titlurile executorii au fost executate integral, altele aflându-se până-n prezent în procedura de executare. Indică Onofrei Olga, Onofrei Vasile și Onofrei Denis că la 10 mai 2004, Focșa Larisa și Focșa Liliana au depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Onofrei, Vasile Onofrei, Denis Onofrei, Gangura Elena, intervenienți accesorii Hersun Serghei, Hersun Ludmila, Rusu Daniela, Rusu Valentina, Rusu Mihail, Departamentul de Executare al Ministerului Justiției, executorii judecătorești Caduc Maria, Ciubotaru Olga și Barbuța Andrei cu privire la întoarcerea executării, modificată pe parcursul anilor de nenumărate ori. Inițial, cauza civilă a fost conexată la cererea de chemare în judecată a Olgăi Onofrei din 15 aprilie 1999, aflată pe rolul Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău în urma remiterii spre rejudecare prin încheierea Curții supreme de Justiție din 25 februarie 2004. Instanța, după rejudecare, la pronunțarea hotărârii din 13 aprilie 2005 de admitere integrală a acțiunii Olgăi Onofrei, a omis să se expună și asupra acțiunii Larisei Focșa și Lilianei Focșa cu privire la întoarcerea executării, fapt ce a dus la examinarea acestei acțiuni în procedură separată, finalizată abia la 30 septembrie 2015. Menționează reclamanții că prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 09 decembrie 2013, acțiunea Larisei Focșa și Lilianei Focșa a fost respinsă integral, hotărâre ce a fost menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2014. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 septembrie 2015, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Larisa Focșa și Liliana Focșa împotriva deciziei instanței de apel.

Consideră Onofrei Olga, Onofrei Vasile și Onofrei Denis că termenul de judecare a cauzei civile nominalizate este unul nerezonabil, examinarea cauzei fiind tergiversată din vina și conduita instanțelor de judecată, până la 09 iulie 2010 cauza civilă cu privire la întoarcerea executării aflându-se în procedura mai multor judecători ai Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău. Totodată, pe parcurs, cu aportul judecătorului Lupașco Lilia, au avut loc următoarele acțiuni ce au dus la tergiversarea examinării cauzei: la indicația judecătorului, deși cererea de întoarcere a executării din 10 mai 2004 era concretă și clară, la 15 ianuarie 2009 Focșa Larisa a depus cerere de concretizare a pretențiilor, cu atragerea în proces a Departamentului de Executare.

De asemenea, pe parcursul examinării cauzei, Onofrei Olga, Onofrei Vasile și Onofrei Denis au înaintat de nenumărate ori cereri în temeiul art. 75 Cod civil redacția veche și art. 271 Cod civil, redacția nouă, care de fiecare dată au fost ignorate și lăsate fără examinare, nestabilindu-se caracterul tardiv al acțiunii Larisei Focșa și Lilianei Focșa. Afirmă reclamanții că o perioadă îndelungată și anume, 10 mai 2004 – 24 octombrie 2011, pe rolul instanței de fond s-a aflat cu bună-știință și ilegal capătul de cerere cu privire la întoarcerea executării din numele lui Valter Focșa, în condițiile în care nu era semnată de către ultimul, dar de către o persoană neîmputernicită – Larisa Focșa, în pofida cererilor Olgăi Onofrei de scoatere de pe rol a cererii de chemare în judecată și de numire a unei expertize grafoscopică în susținerea obiecțiilor, care intenționat și abuziv au fost respinse.

Declară Onofrei Olga, Onofrei Vasile și Onofrei Denis că în perioada aflării acțiunii pe rolul Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău au avut loc 53 ședințe de judecată, amânate nejustificat și cu grave încălcări. Ulterior, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2010, la cererea lor și demersul președintelui Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, cauza a fost strămutată la Judecătoria Botanica mun. Chișinău, unde s-a aflat pe rol până la 09 decembrie 2013. După aproape 7 ani de aflare ilegală pe rolul instanței de fond, prin încheierea din 24 octombrie 2011 a fost scoasă de pe rol cererea de întoarcere a executării din 10 mai 2004 în partea pretențiilor formulate de către Valter Focșa ca fiind semnată de o persoană neîmputernicită, ca rezultat al admiterii cererii de dispunere a efectuării expertizei și concluziei expertului.

Ulterior, 2 Focșa Larisa a înaintat numeroase cereri de concretizare a acțiunii, introducând în proces 6 părți noi și abia la 28 noiembrie 2011 a fost începută examinarea cauzei în fond, finalizată la 09 decembrie 2013 prin pronunțarea hotărârii de respingere a acțiunii. Indică reclamanții că examinarea cauzei în instanța de fond a durat aproape 10 ani, începând cu 10 mai 2004 și până la 09 decembrie 2013, cauza nefiind una complexă, luându-se în considerare existența hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile pronunțate în favoarea Olgăi Onofrei, întoarcerea cărora se solicită. Instanțele de judecată nu au asigurat judecarea cauzei în termen rezonabil în condițiile art. 192 CPC, prin ce le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil garantat în art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În perioada aflării cauzei civile pe rolul Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău a fost dispusă examinarea acesteia de un complet din 3 judecători, care în repetate rânduri își schimba componența, fapt ce a dus la amânări nejustificate și tergiversarea judecării cauzei. În repetate rânduri ședințele de judecată erau numite formal, fără citarea legală a părților, la materialele cauzei lipsind careva probe ce ar confirma contrariul, pentru unele ședințe citația se expedia chiar și după data fixată pentru ședință, evident fiind recepționată de către părți mult mai târziu. Solicită Onofrei Olga, Onofrei Vasile și Onofrei Denis constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile și repararea prejudiciului moral în mărime de câte 50 000 lei pentru fiecare.

La 22 iunie 2016, reclamanții au depus cerere de completare a acțiunii, invocând suplimentar că pe toată perioada de judecare a cauzei s-au folosit cu bună-credință de drepturile lor procedurale, n-au favorizat în nici-un mod amânarea ședințelor de judecată, astfel nefiindu-le imputate careva încălcări, admise doar de către instanțele de judecată care nu au pus capăt abuzului de drepturile procedurale ale participanților la proces prin care s-a urmărit tergiversarea procesului. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 27 iunie 2016, acțiunea a fost admisă parțial, fiind constatată încălcarea dreptului Olgăi Onofrei, Vasile Onofrei și Denis Onofrei la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile nr. 2-4519/10 prin examinarea acesteia în perioada 10 mai 2004 – 30 septembrie 2015. S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul Olgăi Onofrei, Vasile Onofrei și Denis Onofrei suma de 6000 lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei civile. În rest, acțiunea cu privire la repararea prejudiciului moral a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017, a fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției, admis apelul declarat de către Onofrei Olga, Onofrei Vasile și Onofrei Denis și casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 27 iunie 2016 în partea reparării prejudiciului moral cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi de încasare din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Olgăi Onofrei, Vasile Onofrei și Denis Onofrei sumei de 50 000 lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu moral. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută. La 20 martie 2017, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017 și hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27 3 iunie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În susținerea recursului, Ministerul Justiției a invocat interpretarea în mod eronat a legii de către instanța de apel, precum și aprecierea arbitrară a probelor administrate.

Menționează recurentul că din analiza conținutului raportului motivat din 31 mai 2016 prezentat de către Judecătoria Botanica mun. Chișinău, rezultă că judecarea cauzei în perioada 10 mai 2004 - 30 septembrie 2015 s-a datorat neprezentării la ședințele de judecată a participanților la proces, înaintării nenumăratelor cereri de amânare din partea reprezentanților atât a reclamanților, cât și a pârâților, precum și a diferitor demersuri (cereri de concretizare, acordarea unui termen pentru a face cunoștință cu materialele dosarului, cereri privind dispunerea efectuării expertizei, de strămutare, recuzare ș.a.), declarării cererilor de abținere din partea membrilor completului de judecată și contestării actelor judecătorești emise.

Prin urmare, examinarea cauzei pe parcursul a 11 ani și 4 luni s-a datorat comportamentului participanților la proces, tergiversarea judecării nefiind imputabilă instanțelor de judecată. Consideră Ministerul Justiției că concluzia instanței de apel de reparare a prejudiciului moral este neîntemeiată, cuantumul acestuia de câte 50 000 lei pentru fiecare intimat fiind nejustificat și exagerat, în condițiile în care nu sunt careva temeiuri de a se invoca tergiversarea examinării cauzei civile exclusiv din vina autorităților statului. Or, însăși respectarea întocmai a procedurii de către instanțele de judecată cu asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, nu poate fi privită drept tergiversare a judecării cauzei, motiv din care nu pot fi reținute argumentele intimaților-reclamanți în acest sens.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă faptul că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017 redactată integral, a fost expediată în adresa recurentului Ministerul Justiției la 03 martie 2017 (f.d. 197, volumul I). În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Ministerul Justiției la 20 martie 2017 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 18 aprilie 2017, în adresa intimaților Onofrei Olga, Onofrei Vasile și Onofrei Denis a fost expediată copia recursului declarat de Ministerul Justiției cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs.

La 29 mai 2017, Onofrei Olga și Onofrei Vasile au depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de Ministerul Justiției și menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017, pe care o consideră legală și întemeiată. Indică intimații că este neîntemeiată poziția Ministerului Justiției precum că perioada de examinare a cauzei pe parcursul a 11 ani 4 luni și 20 zile este una rezonabilă, deoarece contravine jurisprudenței naționale și CEDO. Alte referințe nu au parvenit. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 31 mai 2017, recursul declarat de către Ministerul Justiției a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul declarat și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios 4 administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe. Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 10 mai 2004, Focșa Larisa a depus în Judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Onofrei, Vasile Onofrei, Denis Onofrei, Gangura Elena, intervenienți accesorii Hersun Serghei, Hersun Ludmila, Rusu Daniela, Rusu Valentina, Rusu Mihail, Departamentul de Executare al Ministerului Justiției, executorii judecătorești Caduc Maria, Ciubotaru Olga și Barbuța Andrei cu privire la întoarcerea executării hotărârilor Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 31 octombrie 1996, 04 februarie 2000 și 24 decembrie 2002. La 02 decembrie 2008 și Liliana Focșa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Onofrei privind întoarcerea executării deciziei Tribunalului mun. Chișinău din 10 decembrie 2002, cauzele civile fiind conexate într-un singur proces.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2010, cauza civilă a fost strămutată la Judecătoria Botanica mun. Chișinău. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 09 decembrie 2013, acțiunea Larisei Focșa și Lilianei Focșa a fost respinsă integral, cu încasarea din contul Lilianei Focșa în beneficiul Olgăi Onofrei a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și din contul Larisei Focșa sumei de 3870 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (f.d. 8-12, volumul I). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2014, au fost respinse apelurile declarate de către Focșa Larisa și Focșa Liliana și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 09 decembrie 2013 (f.d.

13-19, volumul I). Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 septembrie 2015, recursul declarat de către Larisa Focșa și Liliana Focșa împotriva deciziei instanței de apel, a fost considerat inadmisibil (f.d. 20-23, volumul I). Conform art. 2 alin. (1), (2), (3) și (6) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală, a 5 organului responsabil de executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de stat debitoare.

Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant.

Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nominalizată, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată. În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că în materia pretinselor violări a duratei procedurilor civile în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și prevederilor Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, data începerii curgerii termenului se apreciază la ziua adresării cererii de chemare în judecată.

Data expirării termenului în cazul procedurilor civile se finalizează cu adoptarea unei hotărâri judecătorești asupra fondului pretențiilor și care a devenit definitivă. Astfel, la caz termenul examinării cauzei civile constituie perioada 10 mai 2004 – 10 decembrie 2014. Aprecierea rezonabilității timpului procedurilor se face potrivit următoarelor criterii: miza (interesul) pentru reclamant, care relevă importanța sau scopul pentru persoana care pretinde violarea dreptului său la un termen nerezonabil, comportamentul părților în proces și complexitatea cauzei.

Analizând circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanțelor ierarhic inferioare privind constatarea încălcării dreptului reclamanților Onofrei Olga, Onofrei Vasile și Onofrei Denis la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, or, durata examinării cauzei în perioada 10 mai 2004 – 10 decembrie 2014, adică 10 ani și 7 luni, dintre care 9 ani și 7 luni în instanța de fond, este nerezonabilă, fiind foarte îndelungată.

În această ordine de idei, cu referire la complexitatea cauzei în perioada de referință, instanța de recurs consideră că aceasta a fost una complexă vizând o multitudine de pretenții formulate de reclamantele Focșa Larisa și Focșa Liliana privind întoarcerea executării hotărârilor Judecătoriei Rîșcani din 31 octombrie 1996, 04 februarie 2000 și 24 decembrie 2002, anularea actului de transmitere-primire în proprietate a apartamentului, declararea nulității contractelor de transmitere în proprietate a bunului imobil, de donație și de înstrăinare a automobilului, gradul de complexitate a cauzei crescând o dată cu înaintarea cererilor de concretizare și suplimentare formulate de către reclamanți și avocații lor.

Însă, circumstanțele menționate nu justifică aflarea cauzei civile în procedură o perioadă atât de îndelungată de peste 10 ani, fiind încălcat astfel dreptul reclamanților la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile garantat de art. 6 CEDO, precum și de art. 192 alin. (1) CPC. 6 În ce privește conduita părților și autorităților responsabile de supravegherea termenului rezonabil, se constată că intimaților-reclamanți Onofrei Olga, Onofrei Vasile și Onofrei Denis nu le poate fi imputată tergiversarea intenționată a examinării cauzei, pe când reclamantele Focșa Larisa, Focșa Liliana și reprezentanții acestora, au abuzat în mod repetat și constant de drepturile lor procedurale de a amâna ședințele de judecată, instanța de fond nereacționând prompt la cererile respective în vederea contracarării abuzurilor admise, în condițiile în care organizarea condițiilor optime de examinare în termen rezonabil a cauzei este sarcina instanței de judecată.

Respectiv, din considerentele menționate nu poate fi reținut argumentul invocat de recurentul Ministerul Justiției precum că tergiversarea examinării cauzei s-a datorat exclusiv comportamentului părților în proces, or, instanței de judecată îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, inclusiv exercitat prin disciplinarea participanților la proces, respingerea cererilor abuzive și acordarea termenilor de decădere în vederea realizării actelor procedurale. Totodată, se reține că pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond, au fost depuse numeroase declarații de abținere formulate de judecătorii investiți cu judecarea cauzei respective, majoritatea înaintate după ce dosarul se afla câteva luni în procedura acestora, fapt ce determina necesitatea reînceperii examinării cauzei de la faza de pregătire pentru dezbaterile judiciare.

Mai mult ca atât, potrivit raportului motivat întocmit de Judecătoria Botanica mun. Chișinău, la 06 iulie 2009, după mai mult de 5 ani de la data depunerii cererii de chemare în judecată, s-a decis examinarea cauzei în complet format din 3 judecători, fără a fi elucidat din ce motiv, care a avut drept consecință imposibilitatea examinării cauzei încă aproximativ un an și 4 luni, fiind dificilă convocarea judecătorilor.

În același timp, în opinia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție suma încasată de către instanța de apel în beneficiul Olgăi Onofrei, Vasile Onofrei și Denis Onofrei în mărime de câte 50 000 lei pentru fiecare, în total 150 000 lei cu titlu de prejudiciu moral este exagerată, nefiind proporțională prejudiciului moral suferit, concluzia instanței de fond privind repararea prejudiciului moral în mărime de câte 6000 lei pentru fiecare, în total 18 000 lei, fiind întemeiată și în corespundere cu circumstanțele cauzei, din următoarele. Se reiterează că la determinarea cuantumului prejudiciului moral se ține cont de miza (interesul) pentru reclamant, care relevă importanța sau scopul pentru persoana care pretinde violarea dreptului său la un termen nerezonabil.

Astfel, reieșind din materialele cauzei și având în vedere faptul că prin cererea de chemare în judecată a fost solicitată întoarcerea executării hotărârilor judecătorești și anulării subsecvente a actelor de dispoziție realizate din bunurile intimaților-reclamanți, deși a fost solicitată aplicarea sechestrului pe apartamentul ce aparținea lui Onofrei Vasile, nu a fost aplicată nici o măsură de asigurare a acțiunii în privința bunurilor Olgăi Onofrei, Vasile Onofrei și Denis Onofrei, aceștia nefiind astfel limitați în dreptul de proprietate asupra bunurilor ce le aparțin. Mai mult ca atât, hotărârile judecătorești a căror executare se solicită a fi restituită către debitor, au fost în mare parte executate, procedura de executare nefiind prejudiciată prin înaintarea cererii de chemare în judecată a Larisei Focșa și Lilianei Focșa, care în final a fost respinsă integral.

Prin urmare, în speță miza pentru reclamanții Onofrei Olga, Onofrei Vasile și 7 Onofrei Denis viza doar însăși examinarea cauzei civile, interesul acestora rezumându-se doar la soluționarea cât mai rapidă a unei acțiuni înaintate împotriva acestora aflate pe rolul instanței de judecată. În concluzie, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că suma de câte 6000 lei pentru fiecare reclamant, în total 18 000 lei, este în măsură de a atenua suferințele psihice și fizice cauzate Olgăi Onofrei, Vasile Onofrei și Denis Onofrei, fiind una echitabilă și suficientă pentru prejudiciul moral suferit de către aceștia.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, decizia instanței de apel fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Ministerul Justiției, a casa integral decizia Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017 și a menține hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27 iunie 2016. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017 și se menține hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27 iunie 2016, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Onofrei Olga, Onofrei Vasile și Onofrei Denis împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Druță Oleg Sternioală Maria Ghervas Mariana Pitic 8