2r-365/17 — incasarea datoriei pentru pierderile normative a energiei termice

Dosarul nr.2r-365/17

Prima instanță: Judecătoria Bălți (jud. V. Pădurari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu)

DECIZIE

14 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Pirojoc Maria,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Cet-Nord”

împotriva Mariei Pirojoc privind încasarea datoriei,

împotriva încheierii din 27 aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 31 ianuarie 2014, SA „Cet-Nord” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Mariei Pirojoc solicitând încasarea datoriei în sumă de 2619,47 lei și a

cheltuielilor de judecată în mărime de 270 lei.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, la 02 septembrie 2008, apartamentul nr. 34

din str. Șolom Aleihmen nr. 77, mun. Bălți a fost deconectat de la sistema centrală de

încălzire conform actului de decontare nr. 7930(o). În urma neachitării la timp a

sumelor calculate pentru țevile tranzit în perioada 01-01-2011 – 01.04.2013 s-a format

o datoriei în sumă de 2619,47 lei.

Susține reclamantul că, la 24 decembrie 2013 a expediat în adresa pârâtei o petiție

prin care a solicitat achitarea datoriei formate, însă somația dată a rămas fără răspuns.

Prin hotărârea din 13 mai 2014 a Judecătoriei Bălți s-a admis acțiunea înaintată

de SA „Cet-Nord” și s-a încasat de la Pirojoc Maria în beneficiul SA „Cet-Nord”

datoria în sumă de 2787,19 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 270 lei.

Prin încheierea din 27 aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea Mariei

Pirojoc privind repunerea în termen a apelului și s-a restituit ca fiind depusă peste

termenul legal cererea de apel depusă de Maria Pirojoc împotriva hotărârii din 13 mai

2014 a Judecătoriei Bălți.

La 12 mai 2017, Pirojoc Maria a declarat recurs împotriva încheierii din 27 aprilie

2017 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia, repunerea în termenul de

declarare a apelului și remiterea pricinii la rejudecare.

În motivarea recursului s-a invocat că, hotărârea primei instanțe a fost pronunțată

în lipsa recurentei, or la materialele pricinii lipsesc probe ce ar confirma atât citarea

1

Mariei Pirojoc la ședința de judecată stabilită pentru 13 mai 2014, cât și expedierea în

adresa sa a cererii de chemare în judecată.

Susține recurenta că, despre hotărârea adoptată de către instanța de fond a aflat la

08 februarie 2017, în cadrul unui alt proces de judecată inițiat de SA „Cet-Nord”.

Concomitent a invocat că, cu hotărârea instanței de fond a făcut cunoștință la 22

februarie 2017 expediată în baza scrisorii de însoțire nr. 7541. Astfel, consideră că

instanța de apel a avut toate circumstanțele legale de a repune apelanta în termenul de

înaintare a apelului.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă (în vigoare la momentul

declarării recursului), termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de

15 zile de la pronunțarea ei.

Curtea de Apel Bălți a adoptat încheierea contestată la 27 aprilie 2017, iar Pirojoc

Maria a declarat recurs la 12 mai 2017.

Astfel, Colegiul consideră că recursul declarat de către Pirojoc Maria împotriva

încheierii din 27 aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți la 12 mai 2017, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Examinând temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat de Pirojoc Maria neîntemeiat și pasibil de fi respins din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, termenul de declarare

a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea

nu prevede altfel.

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 113 alin. (1) Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit

de instanța judecătorească (judecător).

Din materialele pricinii rezultă că la 14 februarie 2017, Pirojoc Maria a depus

cerere de apel împotriva hotărârii din 13 mai 2014 a Judecătoriei Bălți, solicitând

repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea hotărârii contestate cu remiterea

pricinii la rejudecare în instanța de fond (f.d. 24).

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

2

Prin încheierea din 27 aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea Mariei

Pirojoc privind repunerea în termen a apelului și s-a restituit ca fiind depusă peste

termenul legal cererea de apel depusă de Maria Pirojoc împotriva hotărârii din 13 mai

2014 a Judecătoriei Bălți.

Colegiul reiterează că cererea de apel a fost restituită în temeiul art. 369 alin. (1)

lit. b) Cod de procedură civilă.

Colegiul precizează că în cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 13 mai

2014 a Judecătoriei Bălți de către Pirojoc Maria s-a solicitat repunerea în termenul de

declarare a apelului în temeiul art. 116 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 362 alin. (3) Cod de procedură civilă, repunerea în

termenul de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de

art.116.

În conformitate cu art. 116 alin. (1), (4) Cod de procedură civilă, persoanele care,

din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi

repuse în termen de către instanță. Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în

cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de

30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea

motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

La caz, Colegiul reține ca fiind justă aprecierea instanței de apel care a constatat

că apelanta nu a adus în față instanței motive plauzibile care ar genera repunerea

apelului în termen.

Mai mult ca atât, Maria Pirojoc solicitând în cererea de apel repunerea apelului în

termen, nu a invocat și nici nu a anexat nici o probă ce ar demonstra imposibilitatea

îndeplinirii în termenul legal de contestare a actului de procedură.

Astfel, argumentele apelantei/recurentei precum că a cunoscut de prezentul litigiu

și despre examinarea acestuia de către instanța de fond abia la 08 februarie 2017,

instanța de recurs le consideră neîntemeiate, deoarece materialele pricinii denotă

contrariul și anume, este de reținut că atât din contextul încheierii contestate, cât și din

înregistrările audio ale ședinței de judecată din 27 aprilie 2017 se atestă că Pirojoc

Maria a făcut cunoștință cu hotărârea instanței de fond în luna octombrie – noiembrie

2016.

Concomitent, Colegiul notează ca relevantă ipoteza instanței de apel precum că

nu poate servi ca temei de repunere în termen a cererii de apel critica invocată de către

apelantă privind necunoașterea dreptului de a contesta cu apel hotărârea primei

instanțe.

În această ordine de idei, Colegiul subliniază că, termenul de apel este considerat

un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după

sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că

prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica

rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii

judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității

raporturilor juridice.

3

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (03 aprilie

2008),Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare

de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea

acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

Curtea a admis că revine în primul rând instanțelor interne să decidă asupra

repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o

marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care

au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu,

necomunicarea hotărârii luate în proces de către autoritățile competente ale statului.

Chiar și în aceste cazuri, indică Curtea că, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi

nelimitată, dată fiind obligația pârților de a se interesa, la intervale rezonabile, de

stadiul procesului de care ele au cunoștință. În toate cazuri, instanțele interne ar trebui

să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerință în

principiul autorității de lucru judecat.

Astfel, instanța de recurs relevă că soluția adoptată de instanța de apel prin

încheierea contestată și anume respingerea cererii de repunere în termen și restituirea

cererii de apel ca fiind depusă în afara termenului legal, este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, având în

vedere și obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință

și în termen.

În contextul dat, Colegiul conchide că argumentele invocate de Pirojoc Maria în

cererea de recurs constituie o ignorare a acestuia de a-și respecta drepturile și obligațiile

procedurale, rezultând din prevederile art. 56 alin.(3) și art. 61 alin. (1) Codul de

procedură civilă. Iar, recurenta nu a dat dovadă de diligență și bună credință în

realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea acestora, în condițiile când

personal nu și-a realizat drepturile procedurale garantate de legislația în vigoare.

Din considerentele enunțate și pornind de la faptul că încheierea privind

respingerea cererii de repunere în termenul de declarare a apelului și restituirea cererii

de apel depusă împotriva hotărârii din 13 mai 2014 a Judecătoriei Bălți, în afara

termenului legal, este întemeiată și adoptată cu respectarea cadrului legal, iar

argumentele invocate de către recurenta Pirojoc Maria nu sunt justificate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea din 27 aprilie 2017 a Curții

de Apel Bălți.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Pirojoc Maria.

4

Se menține încheierea din 27 aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Cet-Nord” împotriva Mariei Pirojoc

privind încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

5