2ra-1148/17 — constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen și repararea prejudiciului moral

Prima instanță: L. Pruteanu. dosarul nr. 2ra-1148/17

Instanța de apel: M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc.

Î N C H E I E R E

14 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență

Președintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi

Judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

reprezentantul recurentului Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Iulian

Găinaru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Doni

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a

fost admis apelul declarat de către reprezentantul apelantului Nicolae Doni, Ion

Buliga, a fost casată parțial hotărârea judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău

din 06 septembrie 2016 în partea ce ține de cerința cu privire la repararea

prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei, și în această parte a fost pronunțată o hotărâre nouă de admitere

parțială a acțiunii cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat lui Nicolae

Doni prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, în mărime

de 7000 lei. În rest hotărârea a fost menținută,

c o n s t a t ă

La 25 aprilie 2016, reprezentantul reclamantului Nicolae Doni, Sergiu

Bucicov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea

cauzei în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor

de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la 04 decembrie 2007, a

depus o cerere prealabilă Consiliului r-nul Cimișlia cu privire la acordarea

compensației cuvenite, potrivit Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor

politice, însă nu a primit nici un răspuns.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 08 februarie 2008, Consiliul r-nul

Cimișlia a fost obligat să soluționeze în modul stabilit de lege cererea lui Nicolae

Doni privind achitarea compensației unice în mărime de 540 lei, să comunice locul

de amplasare a fostului teren, care a fost retras de la părinții acestuia, Gheorghe

Doni și Ecaterina Doni - victime a represiunilor politice, precum și să evalueze

terenul care a fost retras conform prețului de piață prin intermediul Organului

Cadastral Teritorial Cimișlia.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 26 mai 2008, s-a constatat

posesiunea, folosința și dispoziția lui Nicolae Doni asupra lotului de pământ cu

suprafața de 25 ha și 1 ha de teren cu viță de vie, situate în extravilanul s. Gura

Galbenei, r-nul Cimișlia, două case de locuit, cu teren aferent cu suprafața de 0,75

ha, situate în această localitate, animale domestice: patru cai, doi boi, o vacă, 100

oi, inventar agricol: treierătoare, boroană, plug. S-a constatat faptul acceptării

succesiunii de către Nicolae Doni după decesul lui Gheorghe Doni.

Menționează reclamantul că, la 03 septembrie 2008 a depus la Judecătoria

Cimișlia cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului r-nul Cimișlia cu

privire la repararea prejudiciului material și moral ca urmare a represiunilor

politice. În baza demersului Consiliului r-nul Cimișlia, Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova a fost atras în proces în calitate de copârât, iar prin încheierea

Judecătoriei Cimișlia din 25 mai 2009 cauza civilă a fost strămutată pentru

examinare conform competenței la Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 28 mai 2010,

acțiunea lui Nicolae Doni, a fost admisă parțial.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2011, apelul declarat

de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Consiliul r-nul Cimișlia, a fost

respins, iar apelul declarat de Nicolae Doni, a fost admis. A fost casată hotărârea

Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 28 mai 2010 și a fost emisă o nouă

hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2011, recursul

declarat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, a fost admis și a fost

casată decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2011 și hotărârea

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 28 mai 2010, restituind pricina spre

rejudecare la Judecătoria Cimișlia, în alt complet de judecată.

Ulterior, după trimiterea dosarului la rejudecare de către Curtea Supremă de

Justiție, instanțele inferioare au admis tergiversări nejustificate.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2012, cauza a fost

strămutată pentru judecare la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, care prin

hotărârea din 02 februarie 2015 a admis parțial acțiunea lui Nicolae Doni.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2015, apelurile declarate de

Nicolae Doni și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, au fost respinse și a

fost menținută hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 02 februarie

2015.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 04 noiembrie 2015, recursurile

lui Nicolae Doni și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, au fost

declarate inadmisibile.

Respectiv, procesul civil înaintat de Nicolae Doni împotriva Consiliului r-

nul Cimișlia și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la

încasarea compensației, repararea prejudiciului material și moral ca urmare a

represiunilor politice, deși este constituit din acțiuni judiciare diferite, urmează a fi

privit ca un tot întreg, iar durata totală a procedurilor constituie 7 ani și 11 luni (04

decembrie 2007 - 04 noiembrie 2015).

Mai invocă reclamantul că, în cadrul procesului judiciar supus analizei nu a

fost nevoie de expertize complexe, audieri de martori sau administrarea de alte

probe din străinătate, care în mod necesar ar fi cerut mult timp. Astfel, procesul a

fost unul de o complexitate redusă, ceea ce nu poate explica durata totală a

procedurilor de 7 ani și 11 luni. Din totalul de 7 ani și 11 luni cât a durat

procedurile în fața tuturor instanțelor de judecată, cel puțin 49 luni și 21 zile sau 4

ani 1 lună și 21 zile, instanțele nu au examinat cauza din motivul pârâților -

instituții de stat, care fie că nu se prezentau, fie cereau amânarea examinării cauzei

din diverse motive neîntemeiate.

Mai mult ca atât, procedurile vizau încasarea compensației, repararea

prejudiciului material și moral ca urmare a represiunilor politice, iar reclamantul

fiind o persoană de vârstă înaintată, consideră rezultatul litigiului drept o restabilire

a echității, care are o mare importanță pentru el și familia lui ca victimă a

represiunilor politice.

Cere reclamantul, Nicolae Doni, recunoașterea încălcării termenului

rezonabil de examinare a cauzei civile depuse de către acesta împotriva Consiliului

r-nul Cimișlia și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la

repararea prejudiciului material și moral ca urmare a represiunilor politice, în

mărime de 75000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 2200 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06 septembrie 2016,

acțiunea a fost admisă parțial. A fost dispusă constatarea încălcării dreptului

reclamantului Nicolae Doni la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile;

considerarea drept satisfacție echitabilă pentru repararea prejudiciului moral

cauzat; încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în beneficiul reclamantului Nicolae Doni a cheltuielilor de

judecată în mărime de 2200 lei. În rest hotărârea a fost respinsă, ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017, a fost respins

apelul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a fost admis

apelul declarat de către reprezentantul apelantului Nicolae Doni, Ion Buliga, a fost

casată parțial hotărârea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06 septembrie

2016 în partea ce ține de cerința cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat

prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, și în această

parte a fost pronunțată o hotărâre nouă de admitere parțială a acțiunii cu privire la

repararea prejudiciului moral cauzat lui Nicolae Doni prin încălcarea dreptului la

judecarea cauzei în termen rezonabil, în mărime de 7000 lei. În rest hotărârea a fost

menținută.

La 14 martie 2017, reprezentantul recurentului Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, Iulian Găinaru, a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor

judecătorești și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că, nu este de acord cu decizia

instanței de apel și nici cu hotărârea primei instanțe, deoarece acestea ar fi fost

emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Mai mult ca atât, consideră recurentul că, ambele instanțe de judecată nu au

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și eronat ar fi interpretat-o.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul

recurentului Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Iulian Găinaru, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or,

recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe, dar a formulat critici ce se axează asupra

fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel și prima instanță, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, conform jurisprudenței CEDO,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer

vs Germania, 22 martie 2016 ), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt

similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către reprezentantul recurentului Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, Iulian Găinaru, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul reprezentantului recurentului Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, Iulian Găinaru, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Mihai Poalelungi

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas