2rh-109/17 — recuperarea prejudiciului material si moral

2rh-109/17 — recuperarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: D. Gherman dosarul nr. 2rh- 109/17

instanța de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza

instanța de recurs: Iu. Sîrcu, S. Moldovan, M. Pitic

Î N C H E I E R E

31 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Mariana Pitic

examinând cererile de revizuire depuse de către Valeriu Duca, Societatea cu

răspundere limitată „Moldagrocon” și Angela Melnic,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Angelei Melnic și Societății

cu răspundere limitată „Moldagrocon” împotriva lui Arcadie Lidvinschi, Annei

Lidvinschi, parte interesată Oficiul Cadastral Teritorial Soroca cu privire la

recuperarea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 aprilie 2017, prin care

recursul declarat de către Angela Melnic, Valeriu Duca și Societatea cu răspundere

limitată „Moldagrocon” a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă:

La data de 07 mai 2015, Angela Melnic și SRL „Moldagrocon” au depus cerere

de chemare în judecată împotriva lui Arcadie Lidvinschi, Annei Lidvinschi, parte

interesată Oficiul Cadastral Teritorial Soroca cu privire la recuperarea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la data de 14 noiembrie 2006, a

încheiat cu Anna Lidvinschi (Dorif) și Arcadie Lidvinschi contractul de vânzare-

cumpărare a apartamentului nr. 37 din or. Soroca, str. Viilor, 1, cu nr. cadastral

78011184, înregistrându-și dreptul de proprietate la data de 28 noiembrie 2006.

Menționează că, la data de 16 iunie 2011, s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Annei Lidvinschi cu privire la scoaterea apartamentului din

posesie nelegitimă și evacuarea forțată din apartament, iar în cadrul examinării

cauzei, Anna Lidvinschi a înaintat cerere reconvențională cu privire la recunoașterea

nulă a contractului de vânzare-cumpărare din 14 noiembrie 2006 și restituirea

mijloacelor bănești primite în urma acestei tranzacții.

Susține că, prin hotărârea Judecătoria Soroca din 26 martie 2012 cererea de

chemare în judecată de bază a fost respinsă și a fost admisă cererea reconvențională și

recunoscut nul contractul de vânzare-cumpărare din 14 noiembrie 2006 a

1

apartamentului nr. 37, amplasat în or. Soroca, str. Viilor, 11. Totodată, s-a decis

încasarea din contul lui Arcadie Lidvinschi în beneficiul Angelei Melnic a sumei de

2500 dolari SUA cu scopul de a aduce părțile la poziția inițială de până la încheierea

contractului.

Afirmă că, hotărârea din 26 martie 2012, a contestat-o cu apel, iar în procesul

examinării cererii de apel la Curtea de Apel Bălți au mai contestat unele acte

procesuale la Curtea Supremă de Justiție, iar la 03 iunie 2013 cauza din greșeală a

fost expediată la Judecătoria Soroca, dar cererea de apel încă nu fusese examinată.

Profitând de aceste împrejurări, la data de 26 iunie 2013, Arcadie Lidvinschi a primit

hotărârea Judecătoriei Soroca din 26 martie 2012, în calitate de hotărâre intrată în

vigoare și a prezentat-o Oficiului Cadastral Teritorial Soroca cu scopul de a înscrie pe

numele său apartamentul, care la acel moment aparținea cu drept de proprietate ei și

care conform contractului de administrare fiduciară, se afla în posesia SRL

„Moldagrocon”. Astfel, ducând în eroare angajații organului cadastral, la 23

octombrie 2013, Arcadie Lidvinschi a înscris pe numele său 1/3 cotă- parte din acest

apartament, iar la 25 octombrie 2013 Anna Lidvinschi și-a înregistrat dreptul de

proprietate asupra a 2/3 cote-părți din acest apartament. Respectiv, de la 23 octombrie

2013, Arcadie Lidvinschi și Anna Lidvinschi au anulat dreptul de proprietate a ei și a

încetat dreptul de administrare a apartamentului de către SRL „Moldagrocon".

Menționează că, prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 noiembrie 2013 a fost

admis apelul declarat de ea, casată hotărârea Judecătoriei Soroca din 26 martie 2012,

restabilindu-și dreptul de proprietate asupra apartamentului, iar SRL „Moldagrocon"

dreptul la administrarea acestui apartament, dar din cauza acțiunilor nelegitime ale lui

Arcadie Lidvinschi, n-au putut beneficia de drepturile lor legale. Ulterior, prin decizia

Curții Supreme de Justiție din 04 iunie 2014, a fost admis recursul declarat de către

Anna Lidvinschi, casată decizia Curții de Apel Bălți din 26 noiembrie 2013 și

menținută hotărârea Judecătoriei Soroca din 26 martie 2012.

Afirmă că, în perioada 23 octombrie 2013 – 04 iunie 2014, avea drepturi depline

de proprietară al apartamentului și, respectiv, SRL „Moldagrocon" în calitate de

organ fiduciar de care nu puteau să profita din cauza acțiunilor lui Arcadie Lidvinschi

și Annei Lidvinschi.

Solicită, încasarea din contul lui Arcadie Lidvinschi și Annei Lidvinschi în

beneficiul ei a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei, și a cheltuielilor de

judecată în sumă de 4662 lei suportate la examinarea cauzei civile, încasarea în

beneficiul SRL "Moldagrocon" a prejudiciului moral în sumă de 50000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 12 mai 2015 nu s-a dat curs cererii de

chemare în judecată cu acordarea termenului pentru lichidarea neajunsurilor, iar prin

încheierea Judecătoriei Soroca din 25 mai 2015, cererea de chemare în judecată a fost

restituită.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 03 august 2015 a fost admis recursul

declarat de Angela Melnic și SRL "Moldagrocon", casată integral încheierea

Judecătoriei Soroca din 25 mai 2015 și restituită cauza spre rejudecare (f.d.73, Vol.I).

Între timp, la data 11 iunie 2015, Angela Melnic și SRL "Moldagrocon" au

depus o cerere de chemare în judecată similară (f.d. 80,Vol.I) către Arcadie

2

Lidvinschi, Anna Lidvinschi, parte interesată Oficiul Cadastral teritorial Soroca

privind recuperarea prejudiciului (dosar nr.2-505/15).

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 12 octombrie 2015 s-a dispus conexarea

într-un singur proces a cauzelor civile la acțiunea formulată de Angela Melnic și SRL

"Moldagrocon" către Arcadie Lidvinschi, Anna Lidvinschi, parte interesată Oficiul

Cadastral Teritorial Soroca privind recuperarea prejudiciului, sub numărul unic 2-

401/15 (f.d. 77, Vol.l).

În cadrul examinării cauzei, Angela Melnic și reprezentantul SRL

"Moldagrocon", Duca Valeriu, au depus cerere către Oficiul Cadastral Teritorial

Soroca, Anna Lidvinschi, parte interesată Camera de Comerț și Industrie Soroca de

concretizare a cerințelor din acțiune (f.d.37-39, Vol.II), invocând că, în perioada 28

noiembrie 2006 – 04 iunie 2014 dânsa, fiind proprietară a apartamentului nr.37 din

str. Viilor, 11, or. Soroca a achitat serviciile comunale și investea în apartamentul

procurat, însă era lipsită de posibilitatea de a se folosi de acesta. Responsabil de

prejudiciul material și moral cauzat este Anna Lidvinschi, proprietara apartamentului.

Menționează că, Duca Valeriu avea procură eliberată din numele ei cu

împuterniciri, de rând cu SRL "Moldagrocon", de a efectua diferite tranzacții cu

apartamentul în litigiu. Astfel, Duca Valeriu și SRL "Moldagrocon" au dreptul de a

înainta solidar cerințe față de Anna Lidvinscaia.

Afirmă că, cu scopul de a se eschiva de la executarea obligațiilor, Anna

Lidvinschi și Arcadie Lidvinschi s-au adresat cu plângeri Procuraturii Soroca și

Inspectoratului de Poliție Orhei, învinuindu-i intenționat pe Duca Valeriu și SRL

„Moldagrocon" de diferite infracțiuni. Refuzul pârâților de a îndeplini cerințele lui

Valeriu Duca și SRL "Moldagrocon" era însoțit de insulte, calomnii referitor la

infracțiuni penale, fapt ce i-a cauzat lui Duca Valeriu prejudicii morale.

Solicită, încasarea de la Anna Lidvinschi în beneficiul Angelei Melnic

prejudiciul material, constituite din îmbunătățirile și investițiile care au majorat

considerabil prețul apartamentului, repararea prejudiciului material pentru

imposibilitatea de a se folosi de apartament în perioada 01 ianuarie 2010 – 04 iunie

2014, reieșind din plata pentru arendă în perioada menționată, recuperarea

prejudiciului moral manifestat prin lezarea dreptului de proprietate, încasarea din

contul Annei Lidvinschi în beneficiul lui Valeriu Duca prejudiciul moral pentru

impedimentele în folosirea și administrarea apartamentului, cât și pentru calomniere.

Susține că, pârâții în temeiul contractului de vânzare-cumpărare a

apartamentului au primit mijloace bănești considerabile, însă refuză să elibereze

apartamentul și să-l transmită cumpărătorului, nici reprezentantului prin procură SRL

"Moldagrocon". Mai mult ca atât, pârâții au inițiat acțiune civilă privind anularea

contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului și în lipsa unei hotărâri

judecătorești irevocabile, și-au înregistrat dreptul de proprietate asupra

apartamentului.

Invocă că, că în perioada anilor 2007-2008, pârâții au primit de la ea bani prin

intermediul transferurilor bănești internaționale în contul achitării apartamentului și a

lucrărilor de reparație efectuate în acest apartament, de aceea cuantumul prejudiciului

material s-a majorat.

3

Solicită, încasarea din contul pârâților în beneficiul ei a prejudiciului material

constituit din transferurile bănești pe numele lui Lidvinschi Arcadie din partea

Angelei Melnic în perioada 2007-2008.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 12 februarie 2016, pretențiile Angelei

Melnic împotriva lui Arcadie Lidvinschi și Annei Lidvinschi privind încasarea

prejudiciului material și moral au fost separate într-un proces aparte.

La data de 17 martie 2016, Angela Melnic a înaintat cerere de majorare a

pretențiilor cu suma de 581 lei, cerința referitor la încasarea prejudiciului material de

la suma de 4662 lei până la 5243, motivând că în timpul examinării cauzei civile cu

nr. 2-766/11 nu a fost hotărâtă întrebarea privind repartizarea cheltuielilor de

judecată, deoarece decizia Curții de Apel Bălți din 26 noiembrie 2013 a fost anulată

de Curtea Supremă de Justiție (f.d.80, Vol.II).

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 22 martie 2016 cererea de concretizare a

cerințelor depusă de către Angela Melnic la data de 17 martie 2016, a fost restituită

ca fiind depusă de o persoană neîmputernicită (f.d.157, Vol.II).

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 22 martie 2016 a fost respinsă acțiunea ca

nefondată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2016 au fost respinse

apelurile declarate de către Angela Melnic, Valeriu Duca, SRL „Moldagrocon” și

reprezentantul lui Arcadie Lidvinschi, avocatul Iulian Pleșca și menținută hotărârea

primei instanțe. A fost încasat din contul Angelei Melnic în beneficiul lui Arcadie

Lidvinschi și Annei Lidvinschi suma de 7 950 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

La data de 12 decembrie 2016, Angela Melnic, Valeriu Duca și SRL

„Moldagrocon” au declarat recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și remiterea pricinii spre rejudecare.

La data de 26 ianuarie 2017, Angela Melnic, Valeriu Duca și SRL

„Moldagrocon” au depus cerere de recurs motivată invocând aceleași solicitări.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 aprilie 2017, recursul declarat

de către Angela Melnic, Valeriu Duca și Societatea cu răspundere limitată

„Moldagrocon” a fost considerat inadmisibil.

La data de 27 aprilie 2017, Valeriu Duca și SRL „Moldagrocon” au depus

cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 aprilie 2017,

solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii menționate și dispunerea

reexaminării cauzei.

Drept temei de revizuire au invocat prevederile art. 449 lit. b) și c) CPC au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii; instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces.

La data de 18 mai 2017, Valeriu Duca și Angela Melnic au depus cerere de

revizuire, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii Curții Supreme

de Justiție din 26 aprilie 2017 și dispunerea reexaminării cauzei.

4

Verificând argumentele revizuienților, examinând materialele cauzei în raport cu

temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ consideră că cererile de revizuire sunt inadmisibile și

urmează a fi respinse din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale

pentru relațiile în litigiu și de natură să influiențeze soluția adoptată.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărâri irevocabile, de către legislator

sunt definite cele conținute în art. 449 CPC și ele sunt indicate exhaustiv.

Din textul cererii de revizuire și cererii de alăturare la cererea de revizuire,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ constată că revizuenții solicită

revizuirea încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 aprilie 2017 și temei de

revizuire invocă lit. b) art. 449 CPC - au devenit cunoscute unele circumstanțe sau

fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului,

dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze despre

aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz

contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să

demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Revizuenții nu au probat nici într-un

fel prezența acestui temei de revizuire.

Astfel că, revizuenții nu au prezentat înscrisuri noi care să corespundă

caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, contrar afirmației din cererile de

revizuire.

Colegiul reține că în cererile de revizuire revizuenții nu au făcut referire la nici

unul din temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC, referindu-se în special la

fondul cauzei. Astfel, circumstanțele invocate de revizuenți drept temei de revizuire,

nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute în articolul menționat.

De asemenea revizuenții au invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449

lit. c) CPC, instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ conchide că potrivit art.

447 lit. b) CPC sunt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au

participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau

decizia judecătorească.

Pornind de la prevederile acestei norme legale Colegiul reține că pentru a fi în

posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitanții trebuie să probeze că hotărârea,

a cărei revizuire o solicită, le lezează drepturile sale. Atunci când se invocă temeiul

prevăzut de art. 449 lit. c) CPC instanța de judecată urmează să constate dacă

persoana, care nu a fost implicată în proces, este subiect al raportului material litigios.

5

În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente și concludente, iar instanța

urmează să constate dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei implicate în

proces i-au fost încălcate aceste drepturi.

Colegiul conchide că revizuenții nu au confirmat instanței de judecată existența

temeiului prevăzut la art. 449 lit. c) CPC - faptul că prin încheierea Curții Supreme de

Justiție din 26 aprilie 2017 a fost lezat în drepturi alte persoane, neimplicate în

proces.

Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea

erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt

care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului

securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului

judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție menționează că revizuirea este o cale de atac de retractare

și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neântemeiată a hotărârii

contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care

înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive

legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca vs Moldova,

în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să

solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei

reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor

superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile

justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată

ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar

atunci când este determinată de circumstanțe cu caracter substanțial și obligatoriu.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele invocate

în cererile de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererile de revizuire ca fiind inadmisibile.

6

În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Valeriu

Duca, Societatea cu răspundere limitată „Moldagrocon” și Angela Melnic împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 aprilie 2017 în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată a Angelei Melnic și Societății cu răspundere limitată

„Moldagrocon” împotriva lui Arcadie Lidvinschi, Annei Lidvinschi, parte interesată

Oficiul Cadastral Teritorial Soroca cu privire la recuperarea prejudiciului material și

moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

7