2ra- 787/17 — încasarea datoriei și anularea clauzelor contractuale

2ra- 787/17 — încasarea datoriei și anularea clauzelor contractuale (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ra – 787/17

prima instanță: Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău

Judecător: S. Suvac

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac

D E C I Z I E

17 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Galina Stratulat, Nicolae Craiu,

Oleg Sternioală, Mariana Pitic

judecând recursul declarat de către Mihail Ciobanu, prin intermediul avocatului

Negura Ion,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Întreprinderea Mixtă Organizația de Microfinanțare „Moldcredit” Societate cu

Răspundere Limitată împotriva lui Mihail Ciobanu și Ana Ciobanu privind încasarea,

în mod solidar, a creanței și dobânzii restante, comisionului, dobânzii suplimentare și

compensarea cheltuielilor de judecată

și cererea de chemare în judecată reconvențională intentată de Mihail Ciobanu

împotriva Întreprinderii Mixtă Organizația de Microfinanțare „Moldcredit” Societate

cu Răspundere Limitată privind declararea nulității clauzelor contractuale,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de Întreprinderea Mixtă Organizația de Microfinanțare

„Moldcredit” Societate cu Răspundere Limitată și casată hotărârea Judecătoriei

Ciocana, mun. Chișinău din 20 iunie 2016, fiind adoptată o nouă hotărâre de admitere

parțială a acțiunii și de respingere a acțiunii reconvenționale,

c o n s t a t ă :

La 6 noiembrie 2015, Întreprinderea Mixtă Organizația de Microfinanțare

„Moldcredit” Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mihail Ciobanu și Ana Ciobanu privind încasarea în mod solidar a

creanței restante, comisionului, dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Pagină 1 din 17

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a încheiat cu pârâtul Ciobanu

Mihail trei contracte de împrumut, după cum urmează. Astfel, în baza contractului de

împrumut nr. 303 din 2 aprilie 2014, a fost acordat lui Ciobanu Mihail un împrumut în

sumă de 50 000 lei, cu data scadentă la 2 octombrie 2014. Iar, întru asigurarea

restituirii în termen a împrumutului, a semnat cu pârâta Ciobanu Ana contractul de

fidejusiune nr. 471 din 2 aprilie 2014, prin care ultima s-a obligat să execute integral

și în mod solidar obligația lui Ciobanu Mihail de restituire a împrumutului acordat

conform contractului.

Totodată, prin contractul de împrumut nr. 322 din 16 mai 2014, reclamantul i-a

dat lui Ciobanu Mihail în proprietate bani în valoare de 30 000 lei, iar acesta s-a

obligat să-i restituie până la 16 noiembrie 2014. Astfel, Ciobanu Ana, prin contractul

de fidejusiune nr. 501 din 16 mai 2014, s-a obligat să execute integral și în mod

solidar obligația lui Ciobanu Mihail de restituire a împrumutului acordat conform

contractului.

În același context, în temeiul contractului de împrumut nr. 330 din 06 iunie

2014, reclamantul i-a dat cu împrumut lui Ciobanu Mihail suma de 10 000 lei, cu data

scadentă la 6 decembrie 2014, iar Ciobanu Ana a devenit fidejusor a acestei obligații

prin contractul de fidejusiune nr. 519 din 6 iunie 2014.

Revenind la esența litigiului, Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. a indicat că pârâții

nu-și onorează obligațiile asumate în baza contractelor de împrumut și de fidejusiune,

încălcând flagrant condițiile acestora. Din această cauză, la 10 iunie 2015, a expediat

în adresa debitorilor somații scrise despre necesitatea restituirii împrumuturilor

scadente și a dobânzilor stabilite, fiind, totodată, preîntâmpinați despre o eventuală

adresare în judecată împotriva lor. Însă, până la momentul depunerii acțiunii, Ciobanu

Mihail și Ciobanu Ana nu au oferit niciun răspuns.

Prin urmare, reclamantul a precizat datoria totală a pârâților pentru 1 noiembrie

2015 pentru fiecare contract separat. Așadar, potrivit contractului de împrumut nr. 303

din 2 aprilie 2014, suma restantă constituia 156 011,42 lei, formată din suma

împrumutului nerestituit în mărime de 44 701,37 lei, dobânda neachitată în cuantum

de 5 998,17 lei, comision neachitat în mărime de 1 000 lei și dobânzi suplimentare

(penalități) în mărime de 104 311,88 lei.

În același context, potrivit contractului de împrumut nr. 322 din 16 mai 2014,

datoria consta din suma de 95 847,68 lei, fiind alcătuită din suma împrumutului

nerestituit în mărime de 30 000 lei, dobânda neachitată în mărime de 4 025, 17 lei,

comision neachitat în mărime de 1 000 lei și dobânzi suplimentare (penalități) în

mărime 60 822,51 lei. Iar, în final, potrivit contractului de împrumut nr. 330 din 06

iunie 2014, pârâții erau obligați să restituie 34 436,40 lei, compusă din suma

împrumutului nerestituit în mărime de 10 000 lei, dobânda neachitată de 1 608,15 lei,

Pagină 2 din 17

comision neachitat în mărime de 1 650 lei și dobânzi suplimentare (penalități) în

mărime 21 178,25 lei.

Solicită Întreprinderea Mixtă Organizația de Microfinanțare „Moldcredit”

Societate cu Răspundere Limitată, încasarea, în mod solidar, de la Ciobanu Mihail și

Ciobanu Ana datoria totală de 286 295, 5 lei, rezultată din:

- contractul de împrumut nr. 303 din 2 aprilie 2014, suma restantă constituie

156 011,42 lei, formată din suma împrumutului nerestituit în mărime de 44

701,37 lei, dobânda neachitată în cuantum de 5 998,17 lei, comision

neachitat în mărime de 1 000 lei și dobânzi suplimentare (penalități) în

mărime de 104 311,88 lei.

- contractul de împrumut nr. 322 din 16 mai 2014, datoria reprezintă suma de

95 847,68 lei, fiind alcătuită din suma împrumutului nerestituit în mărime de

30 000 lei, dobânda neachitată în mărime de 4 025, 17 lei, comision

neachitat în mărime de 1 000 lei și dobânzi suplimentare (penalități) în

mărime 60 822,51 lei.

- contractul de împrumut nr. 330 din 06 iunie 2014, suma datorată constă din

34 436,40 lei, compusă din împrumutul nerestituit în mărime de 10 000 lei,

dobânda neachitată de 1 608,15 lei, comision neachitat în mărime de 1 650

lei și dobânzi suplimentare (penalități) în mărime 21 178,25 lei.

La fel, reclamantul a cerut încasarea cheltuielilor pentru plata taxei de stat în

mărime de 8 588,86 lei. (f. d. 5 – 6)

Ulterior, prin intermediul avocatului Dumitru Barbăscumpă, Î.M. O.M.

„Moldcredit” S.R.L. a depus cerere de majorare a cuantumului pretențiilor în acțiune,

prin care a solicitat încasarea, în mod solidar, de la Mihail Ciobanu și Ana Ciobanu a

datoriei conform calculelor pentru situația din 20 mai 2016, după cum urmează: suma

soldului împrumuturilor în mărime de 84 701,37 lei, dobânda restantă în mărime de

1994,92 lei, suma comisionului restant în valoare de 350 lei și dobânzi suplimentare

în mărime de 208 430,77 lei. (f. d. 75)

De asemenea, a cerut compensarea de la pârâți a taxei de stat achitată în mărime

totală de 10 619,12 lei (f. d. 47) și a cheltuielilor de asigurare a acțiunii în cuantum de

5 560 lei.

La 26 aprilie 2016, a fost primită în procedura acțiunea reconvențională

intentată de Ciobanu Mihail împotriva Întreprinderii Mixtă Organizația de

Microfinanțare „Moldcredit” Societate cu Răspundere Limitată privind anularea

clauzelor contractuale din contractele de împrumut. (f. d. 65 – 66)

În motivarea cererii, Ciobanu Mihail a indicat că punctul 6.6 din contractul de

împrumut nr. 303, punctul 8.10 din contractele de împrumut nr. 322 și 330 sunt nule

de drept, deoarece contravin normelor imperative din art. 614 alin. (4) din Codul civil.

Pagină 3 din 17

Astfel, în opinia acestuia și în urma analizei acestor clauze contractuale, rezultă că

Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. admite aplicarea dobânzilor la dobânzi.

În același timp, reclamantul consideră că punctele menționate mai sus nu pot fi

catalogate ca niște penalități, întrucât clauza penala urmează a fi expres prevăzută, așa

cum a fost introdusă în punctele 8.8 și 8.9 din contractul nr. 330 și 322 sau punctele

6.4 și 6.5 din contractul 303 din 2 aprilie 2014. La fel, susține caracterul neclar al

acestor clauze contractuale în acord cu art. 716 alin. (2) din Codul civil.

Solicită Mihail Ciobanu, declararea nulității clauzelor contractuale prevăzute în

punctul 6.6 din contractul de împrumut investițional nr. 303 din 2 aprilie 2014;

punctul 8.10 din contractul de împrumut investițional nr. 322 din 16 mai 2014 și

punctul 8.10 din contractul de împrumut investițional nr. 330 din 6 iunie 2014.

Acțiunea a fost timbrată cu taxa de stat de 300 lei. (f. d. 67)

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 20 iunie 2016, a fost

respinsă acțiunea, depusă de Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L., ca fiind neîntemeiată.

Totodată, a fost admisă integral cererea de chemare în judecată

reconvențională, intentată de Ciobanu Mihail, fiind declarate nule clauzele

contractuale prevăzute în punctul 6.6 din contractul de împrumut investițional nr. 303

din 2 aprilie 2014; punctul 8.10 din contractul de împrumut investițional nr. 322 din

16 mai 2014 și punctul 8.10 din contractul de împrumut investițional nr. 330 din 6

iunie 2014.

A fost anulată, de asemenea, măsura de asigurare a acțiunii, sechestrul asupra

bunurilor, conturilor bancare, deținute de Ciobanu Mihail și Ciobanu Ana, în limitele

valorii acțiunii de 286 295,50 lei, aplicată prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău la 11 noiembrie 2015. (f. d. 100, 104 – 109)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, a fost admis apelul

declarat de Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. și casată integral hotărârea Judecătoriei

Ciocana, mun. Chișinău din 20 iunie 2016, fiind adoptată o nouă hotărâre, prin care a

fost respinsă acțiunea reconvențională ca nefondată.

Astfel, a fost admisă parțial acțiunea, depusă de Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L.,

fiind încasat în folosul acestuia de la Mihail Ciobanu și Ana Ciobanu, în mod solidar,

suma de 125 861,51 lei, cu titlu de restanță la contractele de împrumut nr. 303 din 2

aprilie 2014, nr. 322 din 16 mai 2014 și nr. 330 din 6 iunie 2014. În rest, cerințele

apelantului au fost respinse, ca fiind nefondate.

În final, a fost încasat de la Mihail Ciobanu și Ana Ciobanu, în mod solidar, în

beneficiul Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. a taxei de stat în cuantum de 3 776 lei,

precum și a sumei de 2 832 lei, achitate la depunerea cererii de chemare în judecată și

a cererii de apel, iar în total suma de 6 608 lei. (f. d. 139 – 145)

La 12 decembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a expediat participanților la

proces copia deciziei integrale din 12 decembrie 2016. (f. d. 146)

Pagină 4 din 17

La 3 februarie 2017, prin intermediul avocatului Negura Ion, dnul Mihail

Ciobanu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 7 decembrie

2016, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii Judecătoriei

Ciocana, mun. Chișinău din 20 iunie 2016.

În motivarea ilegalității deciziei contestate, recurenul afirmă că instanța de apel

nu a aplicat legea care trebuia aplicată și a interpretat eronat art. 619 alin. (4) din

Codul civil. Totodată, susține că au fost ignorate dispozițiile art. 4 al Legii nr. 105 din

13 martie 2003 privind protecția consumatorilor. Astfel, clauzele contractuale

prevăzute în punctul 6.6 din contractul de împrumut investițional nr. 303 din 2 aprilie

2014; punctul 8.10 din contractul de împrumut investițional nr. 322 din 16 mai 2014

și punctul 8.10 din contractul de împrumut investițional nr. 330 din 6 iunie 2014 sunt

clauze abuzive, care în temeiul legii sunt nule și nu pot da naștere obligațiunilor

civile.

În opinia recurentului, scopul sintagmei „comisioane și alte taxei” din

contractele menționate este unul neclar, iar caracterul echivoc al acesteia este în

contradicție cu art. 5 din Legea nr. 256 din 9 decembrie 2011. Așadar, recurentul

pretinde că instanța de judecată va trebui să țină seama, în special de scopul esențial

urmărit de „comision, taxe și orice alt tip de costuri, pe care trebuie să le suporte

consumatorul”, aceasta constituind în mod vădit o obligație primordială care incumbă

consumatorului, în schimbul punerii la dispoziție a împrumutului.

Un alt punct de vedere, reflectat în recurs, constă în faptul că nu poate fi admisă

poziția, potrivit căreia odată semnat/acceptat un contract, acesta este opozabil

consumatorului, indiferent dacă este legal, nul sau abuziv. Se arată că în cazul în care

creditorul sugerează că o clauză standard a fost negociată individual, lui îi revine

sarcina probe. În acest sens, consecința constatării caracterului abuziv al unor clauze

este echivalentă cu constatarea nulității absolute a acestora.

În aceeași ordine de idei, Mihail Ciobanu subliniază că verificarea clauzei

penale disproporționat de mari nu va fi făcută conform art. 630 din Codul civil,

deoarece excepția instituită în această normă de drept, privind reducerea clauzei

penale, este de strictă interpretare și aplicare, nefiind incidentă în cauză. Totodată,

atrage atenția asupra circumstanței că și-a executat cu strictețe obligațiile contractuale

și a rambursat sumele luate cu titlu de credit/împrumut în termenii stabiliți cu toate

taxele suplimentare stabilite legal.

Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 9 februarie 2017, a fost respins demersul, formulat de

avocatul Negura Ion, în interesele lui Ciobanu Mihail, cu privire la scutirea de la plata

taxei de stat la depunerea cererii de recurs. (f. d. 156 – 159)

Pagină 5 din 17

La 28 februarie 2017, Mihail Ciobanu, prin intermediul avocatului Negura Ion,

a prezentat ordinul de încasare a numerarului nr. NGB0 – 7100 din 28 februarie 2017

pentru suma de 1 943 lei, cu titlu de taxa de stat. (f. d. 148 și 159)

La 17 martie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat cererea de recurs în

adresa Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței timp de o lună de la data primirii scrisorii. (f. d. 162)

La 19 aprilie 2017, intimatul a depus referință în întâmpinarea recursului,

solicitând de a-l considera, ca fiind inadmisibil. (f. d. 164 – 165)

Suplimentar, la 12 mai 2017, Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. a desfășurat

punctul său de vedere, considerând că norma de drept prevăzută la art. 619 alin. (4)

din Codul civil nu este aplicabilă speței, deoarece dobânda suplimentară introdusă în

contractele de împrumut nu este o plată în sensul normei de drept citate. Așadar,

susține că aceste două modalități de compensare a prejudiciului cauzat, având origini

diferite.

La fel, intimatul învederează că punctele contestate din contractele de

împrumut urmează a fi privite drept o obligație contractuală la care au ajuns părțile

semnatare. Din aceste raționamente, a conchis că plata dobânzilor suplimentare nu

contravin normelor imperative, deoarece reprezentă o modalitate absolut normală a

circuitului civil, prin care părțile contractante au stabilit ordinea de compensare a

prejudiciului cauzat prin neexecutarea sau executarea neconformă a obligațiilor

contractuale. În același timp, ele au fost inserate cu respectarea principiului libertății

contractuale și principiului respectării obligațiilor contractuale.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a

reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o

mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

În procedura de filtru, completul de judecată a constatat că recursul declarat de

Mihail Ciobanu, prin intermediul avocatului Negura Ion, la 3 februare 2017 este

depus în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Concomitent, materialele cauzei dovedesc că recursul nu a fost examinat anterior,

fiind respectate, totodată, dispozițiile art. 430 din Codul de procedură civilă. La fel, a

fost reținut că argumentele recurentului se încadrează în temeiurile prevăzute de art.

432 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 aprilie 2017, a

fost considerat că nu există temeiuri de aplicare a art. 433 din Codul de procedură

civilă în privința recursului depus de către Mihail Ciobanu, fiind declarat admisibil

spre examinare în fond. (f. d. 174)

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Pagină 6 din 17

În corespundere cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul s-a examinat

fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea

acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs și referință au fost

formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză

pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În

plus, recurentul și intimatul au avut ocazia să își prezinte poziția în scris și să

răspundă la concluziile părții adverse. (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho

Eskelinen și alții v. Finlandei, 19 aprilie 2007, para. 72 – 75)

Subsidiar, în § 26 – 27 ale deciziei Curții Constituționale nr. 95 din 19

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 din CPC,

Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect autorizarea unui apel sau

care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de fapt, sunt îndeplinite

condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de apel sau de recurs nu oferă

reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană. Iar, în esență nu este

afectat accesul liber la justiție.

Verificând decizia contestată în raport de criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Mihail Ciobanu este întemeiat și urmează a fi admis, cu dispunerea casării

a deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, în partea respingerii

acțiunii reconvenționale și modificării acestui act de dispoziție, în partea încasării

dobânzii suplimentare, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul, să modifice decizia

instanței de apel, precum și să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea

primei instanțe.

Instanța de recurs notează că circumstanțele cauzei prezentate de părți și

determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare, denotă că, între

Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. și Mihail Ciobanu, au fost încheiate 3 contracte de

împrumut investițional, și anume:

- contractul de împrumut nr. 303 din 2 aprilie 2014 (f. d. 7 - 9), prin care i-a fost

acordat lui Ciobanu Mihail un împrumut în sumă de 50 000 lei, fapt confirmat prin

ordinul de plată nr. 2 072 din 2 aprilie 2014 (f. d. 21). Astfel, debitorul urma să

restituie suma integrală de 54 059,34 lei la 2 octombrie 2014, constituită din soldul

împrumutului în mărime de 50 000 lei, comision în mărime de 606 lei și dobânda în

sumă de 3 453,34 lei. (f. d. 9, 142 - verso)

Pagină 7 din 17

- contractul de împrumut nr. 322 din 16 mai 2014 (f. d. 11 - 14), conform căruia

Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. i-a dat lui Ciobanu Mihail împrumutul în valoare de

30 000 lei, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 2 185 din 16 mai 2014 (f. d. 22). În

acest sens, recurentul urma să restituie suma de 32 746,67 lei la 16 noiembrie 2014,

alcătuită din soldul împrumutului în mărime de 30 000 lei, comision în mărime de 600

lei și dobânda în sumă de 2 146,67 lei. (f. d. 14, 142 - verso)

- contractul de împrumut nr. 330 din 06 iunie 2014 (f. d. 16 - 19), în temeiul

căruia ÎM O.M. „Moldcredit” SRL i-a acordat lui Ciobanu Mihail un împrumut în

sumă de 10 000 lei, adeverit prin ordinul de plată nr. 2 246 din 06 iunie 2014 (f. d.

23). Așadar, la 6 decembrie 2014, împrumutatul trebuia să returneze

împrumutătorului suma de 11 551,84 lei, formată din soldul în mărime de 10 000 lei,

comision în mărime de 900 lei și dobânda în cuantum de 651,84 lei. (f. d. 19, 143)

Întru asigurarea restituirii în termen a împrumuturilor, Î.M. O.M. „Moldcredit”

S.R.L. a încheiat cu Ciobanu Ana contractele de fidejusiune nr. 471 din 2 aprilie 2014

(f. d. 10), nr. 501 din 16 mai 2014 (f. d. 15), nr. 519 din 6 iunie 2014 (f. d. 20), în baza

cărora, ultima s-a obligat să execute integral și, în mod solidar, obligația lui Ciobanu

Mihail apărută în urma contractelor sus citate. (f. d. 143)

În aceeași ordine de idei, instanțele ierarhic inferioare au precizat că, la 10 iunie

2015, Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. a expediat notificări lui Mihail Ciobanu și Ana

Ciobanu, solicitând restituirea împrumuturilor (f. d. 24, 25). Cererile prealabile ale

creditorului au fost recepționate de debitori, contra semnătură, la 15 iunie 2015 (f. d.

26).

La fel, reieșind din conținutul ordinelor de încasare a numerarului nr. CS310/6

din 1 aprilie 2016 (f. d. 68), nr. CS284/23 din 29 septembrie 2015 (f. d. 69) și

CS237/08/V24 din 29 decembrie 2014 (f. d. 70), instanțele au reținut că Mihail

Ciobanu a efectuat plăți în vederea stingerii datoriei contractuale în mărime totală de

103 696 lei. (f. d. 107 și 143)

Cu toate acestea, în lipsa achitării integrale a sumelor acumulate în baza

contractelor menționate mai sus, la 6 noiembrie 2015, Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L.

a depus cerere de chemare în judecată, completată prin cereri de majorare a

cuantumului pretențiilor sale (f. d. 46 și 75), solicitând încasarea, în mod solidar, de la

Mihail Ciobanu și Ana Ciobanu a datoriei conform calculelor pentru situația din 20

mai 2016, după cum urmează: suma soldului împrumuturilor în mărime de 84 701,37

lei, dobânda restantă în mărime de 1 994,92 lei, suma comisionului restant în valoare

de 350 lei și dobânzi suplimentare în mărime de 208 430,77 lei. (f. d. 75)

De asemenea, a cerut compensarea de la pârâți a taxei de stat achitată în mărime

totală de 10 619,12 lei (f. d. 47) și a cheltuielilor de asigurare a acțiunii în cuantum de

5 560 lei.

Pagină 8 din 17

Împotriva creditorului Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L., debitorul Mihail

Ciobanu a intentat acțiune reconvențională, privind declararea nulității clauzelor

contractuale prevăzute în punctul 6.6 din contractul de împrumut investițional nr. 303

din 2 aprilie 2014; punctul 8.10 din contractul de împrumut investițional nr. 322 din

16 mai 2014 și punctul 8.10 din contractul de împrumut investițional nr. 330 din 6

iunie 2014.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei pricini, a respins acțiunea,

depusă de Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L., ca fiind neîntemeiată. Totodată, a admis

integral cererea de chemare în judecată reconvențională, intentată de Ciobanu Mihail,

fiind declarate nule clauzele contractuale prevăzute în punctul 6.6 din contractul de

împrumut investițional nr. 303 din 2 aprilie 2014; punctul 8.10 din contractul de

împrumut investițional nr. 322 din 16 mai 2014 și punctul 8.10 din contractul de

împrumut investițional nr. 330 din 6 iunie 2014. (f. d. 100, 104 – 109)

Pentru a hotărî astfel, instanța de judecată a decis, în temeiul art. 619 alin. (4),

220 alin. (1), 716 alin. (1) din Codul civil, că punctele 6.6 și 8.10 din contractele nr.

303 din 2 aprilie 2014, nr. 330 din 6 iunie 2014 și nr. 322 din 16 mai 2014 sunt nule

de drept. (f. d. 108 – 109)

Astfel, suma totală necesară în vederea stingerii obligațiilor apărute în baza

contractelor de împrumut menționate mai sus era de 98 557,85, însă Mihail Ciobanu a

achitat organizației de microfinanțare suma de 103 696 lei, satisfăcând integral

cerințele ultimei. (f. d. 107 și 109)

Nefiind de acord cele constatate de instanța de fond, Î.M. O.M. „Moldcredit”

S.R.L. a declarat apel, iar, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie

2016, a fost admisă cererea acestuia și casată integral hotărârea Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău din 20 iunie 2016, fiind adoptată o nouă hotărâre, prin care a fost

respinsă acțiunea reconvențională ca nefondată.

Prin urmare, a fost admisă parțial acțiunea, depusă de Î.M. O.M. „Moldcredit”

S.R.L., fiind încasat în folosul acestuia de la Mihail Ciobanu și Ana Ciobanu, în mod

solidar, suma de 125 861,51 lei, cu titlu de restanță la contractele de împrumut nr. 303

din 2 aprilie 2014, nr. 322 din 16 mai 2014 și nr. 330 din 6 iunie 2014. În rest,

cerințele apelantului au fost respinse, ca fiind nefondate.

În final, a fost încasat de la Mihail Ciobanu și Ana Ciobanu, în mod solidar, în

beneficiul Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. a taxei de stat în cuantum de 3 776 lei,

precum și a sumei de 2 832 lei, achitate la depunerea cererii de chemare în judecată și

a cererii de apel, iar în total suma de 6 608 lei. (f. d. 139 – 145)

La adoptarea soluției, instanța de apel a considerat că punctele 6.6 și 8.10 din

contractele nr. 303 din 2 aprilie 2014, nr. 330 din 6 iunie 2014 și nr. 322 din 16 mai

2014 urmăresc scopul de a repara prejudiciul cauzat de debitori, cauzat de neonorarea

obligațiunilor contractuale de plată a datoriei la scadență. Așadar, Colegiul a reținut că

Pagină 9 din 17

aceste clauze contractuale sunt clauze penale, reglementate de art. 624 – 630 din

Codul civil.

Cât privește cerința încasării datoriei, instanța ierarhic inferioară a constatat că

prima instanța a stabilit greșit că Mihail Ciobanu, la data depunerii acțiunii, nu a

înregistrat datorii față de Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L., deoarece plățile efectuate de

debitor au fost îndreptate proporțional în contul stingerii sumei restante și altor plăți

stipulate în contractele de împrumut. În mod corespunzător, debitorul a înregistrat

datorii la aceste capitole. (f. d. 144 – verso)

În același context, instanța a susținut că cerințele, formulate Î.M. O.M.

„Moldcredit” S.R.L., privind încasarea penalităților (dobânzilor suplimentare) în

mărime de 208 430,77 pentru toate cele trei contracte de împrumut sunt exagerate, în

raport cu datoria de bază, care constituia 84 701, 37 lei. Respectiv, a fost considerat

echitabil aplicarea art. 630 din Codul civil, dispunând reducerea clauzei penale

disproporționate de mari pentru fiecare contract separat.

Studiind argumentele expuse în cererea de recurs și cele din referința

intimatului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că instanța de apel a admis, în principiu, corect acțiunea

inițială în partea încasării sumelor restante rezultate din contractele de împrumut, însă

a aplicat o lege care nu trebuia aplicată, atunci când a decis respingerea acțiunii

reconvenționale.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, se consideră

că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: (b) a aplicat o lege care nu trebuia aplicată.

În contextul prezentat, instanța de recurs rezumă că recurentul Mihail Ciobanu

susține că, la examinarea punctului 6.6 din contractul de împrumut investițional nr.

303 din 2 aprilie 2014 și punctului 8.10 din contractele de împrumut investițional nr.

322 din 16 mai 2014 și nr. 330 din 6 iunie 2014, instanța de apel a ignorat dispozițiile

art. 619 alin. (4) din Codul civil, art. 4 al Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind

protecția consumatorilor. Așadar, pretinde că aceste clauze contractuale sub abuzive,

care în temeiul legii sunt nule și nu pot da naștere obligațiunilor civile.

Intimatul Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L., în întâmpinarea acestui punct de

vedere, a subliniat că norma de drept prevăzută la art. 619 alin. (4) din Codul civil nu

este aplicabilă speței, deoarece dobânda suplimentară introdusă în contractele de

împrumut nu este o plată în sensul acestui text de lege, nefiind, în esență, dobânzi de

întârziere. (f. d. 177 – verso)

Ansamblul celor menționate supra, denotă că argumentele participanților la

proces sunt în contradictoriu cu privire la legalitatea clauzelor contractuale, introduse

în contractele de împrumut, referitoare la obligațiile debitorului de a achita dobânzi

suplimentare. În acest sens, ca și în cazul instanței de apel, Colegiul lărgit consideră

Pagină 10 din 17

necesar de a se pronunța, în mod prioritar, asupra acestui aspect, care în caz de

admitere, exclude parțial cerințele intimatului din cererea de chemare în judecată

inițială.

Pentru început, instanța de judecată reiterează că toate cele 3 contracte de

împrumut încheiate de Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. cu Mihail Ciobanu sunt cu titlu

oneros, în situația în care părțile au prevăzut în punctele 4.1, respectiv 6.1, și plata

unei dobânzi în acord cu art. 869 alin. (1) din Codul civil.

În această ordine de idei, din analiza punctului 6.6 din contractul nr. 303 din 2

aprilie 2014 și punctelor 8.10 din contractele nr. 330 din 6 iunie 2014 și nr. 322 din 16

mai 2014, instanța de recurs observă că au conținut identic și stipulează că pentru

neplata la scadență a sumelor datorate pe împrumut, dobânda și comisioane, până la

executarea integrală a contractului, debitorul va plăti societății o dobândă

suplimentară în mărime de 0,5% de la suma neachitată a împrumutului, dobânzii și

comisioanelor pentru fiecare zi de întârziere. (f. d. 7, 12, 17, pe verso)

Prin urmare, în corespundere cu art. 668 alin. (1) din Codul civil și în baza

acestor clauze contractuale, a apărut obligația lui Mihail Ciobanu de a achita Î.M.

O.M. „Moldcredit” S.R.L. o dobândă suplimentară din suma neachitată a

împrumutului, a dobânzii și comisioanelor pentru fiecare zi de întârziere.

De fapt, în sensul art. 9 alin. (1) din Codul civil, contractul are forță obligatorie

pentru părțile contractante, acestea fiind obligate să respecte prevederile inserate în

acest act juridic. Totuși, contractul va avea forță de lege între părți numai în cazul în

care corespunde prevederilor legii, adică nu conține prevederi contrare legii.

Instanța de recurs subliniază că la aprecierea argumentelor părților din litigiu,

atât prima instanța, cât și instanța de apel au avut opinii divergente asupra naturii

juridice a sintagmei „dobânzi suplimentare” din clauzele contestate. (f. d. 108 și 143 –

verso)

Astfel, în primul rând, instanța de apel nu a constatat tipul clauzelor

contractuale incluse în contractele de împrumut de către intimatul Î.M. O.M.

„Moldcredit” S.R.L.

În realitate, nu există îndoială cu privire la faptul că, la caz, contractele de

împrumut nr. 303, 322 și 330 au fost încheiate în baza unor forme standard care au

fost preformulate de către Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. anticipat. Din acest

considerent, Mihail Ciobanu a negociat numai valoarea și obiectul actului juridic, însă

nu și condițiile acestuia, având unica posibilitate de a accepta sau de a se abține de la

semnarea acestuia. Totodată, textul identic al clauzelor contractuale nr. 6.6 și 8.10,

fiind stipulate în 3 contracte diferite, confirmă aplicarea art. 712 alin. (1) din Codul

civil, conform căruia clauzele contractuale standard sînt toate clauzele formulate

anticipat pentru o multitudine de contracte, pe care o parte contractantă (utilizator) le

prezintă celeilalte părți la încheierea contractului. Este indiferent dacă prevederile

Pagină 11 din 17

formează un document separat sau sunt parte a documentului ce reprezintă contractul,

de asemenea nu importă numărul condițiilor și forma contractului.

Colegiul lărgit învederează că, în scopul protejării părții care acceptă clauze

contractuale standard, legislatorul a instituit norme speciale care reglementează

problema clauzelor contractuale standard (clauze contractuale generale).

Conform art. 716 alin. (1) din Codul civil, o clauză contractuală standard este

lipsită de efect dacă prejudiciază disproporționat, contrar principiilor bunei-credințe,

cealaltă parte a contractului. În acest sens, se iau în considerare conținutul

contractului, împrejurările în care clauza este inserată în contract, interesele reciproce,

alte împrejurări.

Potrivit alin. (2) din articolul citat, caracterul inechitabil al clauzelor

contractuale standard se prezumă în caz de dubiu dacă o prevedere: a) nu este

compatibilă cu principiile de bază (esențiale) ale reglementărilor de la care derogă; b)

limitează drepturile sau obligațiile esențiale, care rezultă din natura contractului, de o

manieră care periclitează scopul contractului; c) nu este clară.

Raportând situația de fapt la normele de drept material citate, instanța de recurs

consideră primele două cerințe impuse de art. 712 alin. (2) nu ridică probleme de

drept, însă acesteia îi revine să analizeze conținutul clauzelor contractuale, care în

acord cu articolul citat, urmează să fie clare pentru părțile contractante.

Pe cale de consecință, Colegiul lărgit notează că, pentru a oferi destinatarului

contractului securitatea juridică, orice clauză contractuală trebuie să îndeplinească

anumite condiții de calitate. Exigența calității este conturată prin prisma principiului

securității juridice în componența condițiile de previzibilitate și claritate ale punctelor

contractuale care au forță de lege pentru semnatari.

La acest capitol, pentru a corespunde celor trei criterii de calitate –

accesibilitate, previzibilitate și claritate – clauza trebuie să fie formulată cu suficientă

precizie, astfel încât să permită consumatorului să decidă asupra conduitei sale și să

prevadă, în mod rezonabil, în funcție de circumstanțele cauzei, consecințele acestei

conduite. În caz contrar, cu toate că actul juridic conține o clauză care aparent descrie

obligația consumatorului în situația dată, persoana poate pretinde că nu înțelege

drepturile și obligațiile apărute în baza acesteia. Într-o astfel de interpretare, clauza nu

corespunde criteriilor clarității, fiind lipsită de efect în acord cu art. 716 alin. (1) și (2)

din Codul civil.

În acest sens, instanța reține că la întocmirea unui contract, care conține clauze

standard, Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. trebuie să respecte normele de tehnică de

elaborare a unui asemenea act juridic pentru ca acesta să corespundă exigențelor de

calitate. Așadar, pentru a exclude orice echivoc, textul contractului urmează să fie

formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice sau interpretări divergente.

Pagină 12 din 17

Prin urmare, aplicând aceste reguli, Mihail Ciobanu trebuia să fi fost în măsură

să prevadă consecințele ce pot decurge dintr-un contractele de împrumut doar în baza

prevederilor care îl specifică, adică prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare

lingvistică.

Contrar acestei situației, intimatul pretinde că în punctele 6.6 și 8.10 din

contracte sunt indicate penalități (clauză penală) în corespundere cu art. 624 din

Codul civil, pe când recurentul susține că sunt dobânzi suplimentare în conformitate

cu art. 619. Fiecare caz luat separat, produce efecte juridice diferite față de ambele

părți la proces, avantajând, în special, pe una sau pe alta.

În lumina celor prezentate, instanța de recurs apreciază că circumstanța reținută

de instanța de apel cu privire la faptul că toate cele 3 clauze contractuale, indiferent de

denumirea inserată, constituie clauze penale, nu este de natură de a justifica legalitatea

deciziei sub aspectul aplicării corecte a actului normativ pentru litigiul dedus

judecății. Or, instanțele judecătorești inferioare au ignorat regulile de interpretare a

contractelor prevăzute în art. 732 din Codul civil.

În acest sens, potrivit alin. (1) din articolul citat, neclaritățile din condițiile

contractuale standard se interpretează în defavoarea părții care le-a formulat. Iar, în

caz de dubiu, contractul se interpretează în favoarea celui care a contractat obligația și

în defavoarea celui care a stipulat-o. În toate cazurile, contractul se interpretează în

favoarea aderentului sau a consumatorului (alin. (2)).

Din aceste raționamente, instanța de recurs învederează că Î.M. O.M.

„Moldcredit” S.R.L. este o societate a cărei obiect principal de activitate este

acordarea și gestionarea împrumuturilor (f. d. 30), ceea ce accentuează nivelul înalt de

cunoaștere a legislației civile și gradul de pregătire pentru a activa în acest domeniu.

În mod corespunzător, în cazul când intimatul introduce expres denumirea

„penalitatea” (art. 624 și 625 din Codul civil) în alte puncte ale contractelor de

împrumut investițional nr. 303 (punctele 6.4; 6.5), 322 (punctele 8.8; 8.9) și 330

(punctele 8.8; 8.9), încheiate cu Mihail Ciobanu, iar în punctele 6.6 și 8.10 folosește

sintagma „dobânzi suplimentare”, se confirmă o stare de neclaritate și confuzie a

termenilor juridici. Mai mult, aceste dubii se adeveresc suplimentar și din

interpretarea diferită a acestor clauze de către instanțele de judecată, care au avut

puncte de vedere diverse asupra acestui aspect.

Pe baza celor analizate, Colegiul lărgit consideră că această împrejurare

generează posibilitatea interpretării echivoce a clauzelor contractuale, acordând

intimatului, dreptul de a încasa clauze penale, însă, în același timp, permite

recurentului de a solicita anularea clauzelor contractuale în temeiul art. 220 și 619

alin. (4) din Codul civil. Deci, în opinia instanței, punctele contractuale contestate

comportă o serie de deficiențe de formulare referitoare la claritatea și previzibilitatea

acestora.

Pagină 13 din 17

Din această perspectivă, și în special, atunci când Î.M. O.M. „Moldcredit”

S.R.L. face o diferență textuală între clauzele contractuale, instanța de judecată reține

că punctul 6.6 din contractul nr. 303 din 2 aprilie 2014 și punctele 8.10 din contractele

nr. 330 din 6 iunie 2014 și nr. 322 din 16 mai 2014 nu corespund exigențelor art. 712

alin. (2) lit. c) din Codul civil, urmând a fi interpretate în favoarea lui Mihail Ciobanu.

Respectiv, se resping argumentele invocate de Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. în

referințele depuse la 19 aprilie 2017 și 12 mai 2017 în această parte, ca fiind

neîntemeiate.

În sfârșit, având în vedere cele menționate mai sus, instanța de recurs va

examina clauzele contractuale strict conform conținutului și denumirilor utilizate în

ele, acceptând opinia recurentului și a primei instanțe cu privire la aplicabilitatea art.

619 alin. (4) din Codul civil.

Rațiunea articolului citat prevede că dacă obligația pecuniară este purtătoare de

dobândă (punctul 4.1 din contractul nr. 303 și punctele 8.10 din contractele nr. 330 și

322), atunci întârzierea executării obligațiilor de către debitor nu presupune plata

dobânzii de întârziere la dobânzi, ci doar la suma ce constituie obligația însuși.

Dimpotrivă cu această normă de drept, Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. a cerut, prin

contractele de împrumut din litigiu, încasarea dobânzii suplimentare, nu doar pentru

suma neachitată a împrumutului, dar și pentru dobânda și comisioane.

Conjunctura respectivă impune instanța de recurs de a aplica art. 220 alin. (1)

din Codul civil, potrivit căruia clauza care contravine normelor imperative sunt nule

dacă legea nu prevede altfel.

La fel, instanța de recurs precizează că argumentele recurentului cu privire la

faptul că scopul clauzei privind „comisioane și alte taxe” este unul neclar, fiind în

contradicție cu art. 5 din Legea nr. 256 din 9 decembrie 2011 privind clauzele abuzive

din contractele încheiate cu consumatorii, decad de la examinare în ordinea

examinării recursului și urmează a fi respinse. În special, poziția instanței se

fundamentează pe împrejurarea că recurentul nu a invocat aceste observații în

acțiunea reconvențională și în fața instanței de apel, decizie a cărei legalitate se

verifică.

În aceste circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa parțial decizia Curții

de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016 în partea respingerii acțiunii reconvenționale

și de a menține, în această parte, hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din

20 iunie 2016 de admitere integrală a acesteia. (f. d. 100)

Totodată, această decizie a instanței de recurs, implică necesitatea imperativă

de a exclude, din sumele încasate de instanța de apel, dobânzile suplimentare în

valoare de 10 000 lei (contractul nr. 303), 7 000 lei (contractul nr. 322) și 3 000 lei

(contractul 3 000 lei).

Pagină 14 din 17

Suplimentar, recurentul a adus la cunoștința instanței că și-a executat obligațiile

contractuale și a rambursat sumele luate cu titlu de împrumut în termenii stabiliți cu

toate taxele suplimentare stabilite legal. (f. d. 153)

Intimatul Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L. a respins această poziție. (f. d. 165 -

verso)

Luând în considerație aceste argumente, dar și constatările deciziei Curții de

Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, Colegiul consideră că instanța de apel a

constatat corect că plățile efectuate de Mihail Ciobanu au fost îndreptate proporțional

în contul stingerii datoriei și a altor plăți prevăzute prin contracte, la momentul

înaintării acțiunii, înregistrând datorii la aceste capitole în sumele calculate de intimat.

(f. d. 144 – verso)

Prin urmare, instanța apreciază ca justă constatarea instanței ierarhic inferioară

că în contractele de împrumut din speță este indicată succesiunea și destinația plăților

efectuate de debitor, cu care debitorul a fost de acord, prin necontestarea punctului 7

din aceste acte juridice, privind consecutivatatea achitării acestora (f. d. 144). Sub

acest aspect, se observă că recurentul nu a prezentat nicio observație nouă în această

privință, de natură de a modifica soluția instanței inferioare, astfel, potrivit

jurisprundenței consecvente a CtEDO, prin preluarea motivelor instanței de apel, nu

este afectată substanța dreptului la un proces echitabil (a se vedea Helle c. Finlandei,

19 decembrie 1997, para. 56 – 60 sau Nedzela c. Franței, 27 iulie 2006, para. 55)

În plus, Colegiul lărgit subliniază că recurentul Mihail Ciobanu nu a demonstrat

instanței că și-a executat integral obligațiile contractuale față de Î.M. O.M.

„Moldcredit” S.R.L., atâta vreme cât a efectuat plățile de rambursare a datoriei după

expirarea termenului limită pentru fiecare contract în parte, în special, la 29 decembrie

2014 (f. d. 70), la 29 septembrie 2015 (f. d. 69) și la 1 aprilie 2016 (f. d. 68). Or,

potrivit contractului de împrumut nr. 303 din 2 aprilie 2014, banii au fost acordați

până la 2 octombrie 2014; potrivit contractului de împrumut nr. 322 din 16 mai 2014,

termenul de restituire era până la 16 noiembrie 2014, iar pentru contractul de

împrumut nr. 330 din 06 iunie 2014 a fost stipulată data limită de 6 decembrie 2014.

De asemenea, instanța de recurs reține că recurentul nu a contestat în cererea sa

cuantumul datoriei stabilite de instanța de apel pentru fiecare contract separat, după

cum urmează:

- În temeiul contractului de împrumut nr. 303 din 2 aprilie 2014: soldul

împrumutului este de 44 701, 37 lei, dobânda – 8 362, 7 lei și comision –

1 400 lei, iar în total – 54 464, 07 lei.

- În temeiul contractului de împrumut nr. 322 din 16 mai 2014: soldul

împrumutului este de 30 000 lei, dobânda – 5 611, 44 lei și comision – 1 400

lei, iar în total – 37 011, 44 lei.

Pagină 15 din 17

- În temeiul contractului de împrumut nr. 330 din 6 iunie 2014: soldul

împrumutului este de 10 000 lei, dobânda – 2 136, 44 lei și comision – 2 250

lei, iar în total – 14 386,44 lei.

În raport cu cele constatate supra și cu sumele prezentate, instanța de recurs

consideră pasibil de admis cerințele, formulate de Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L., cu

privire la încasarea sumelor datorate în baza contractelor de împrumut nr. 303, nr. 322

și nr. 330 și stabilește cuantumul total de 105 861, 95 lei, care urmează a fi percepute,

în mod solidar, de la Mihail Ciobanu și Ana Ciobanu.

Pe baza celor menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide de a admite recursul

declarat de Mihail Ciobanu, de a casa decizia instanței de apel, în partea cu privire la

respingerea acțiunii reconvenționale, formulate de Mihail Ciobanu, privind declararea

nulității clauzelor contractuale, menținând, în această parte, hotărârea primei instanțe,

iar, în legătură cu aceasta, se modifică decizia instanței de apel, în partea încasării

dobânzii suplimentare, micșorând sumele admise.

În conformitate cu art. 82 din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată

se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a pricinii.

Astfel, potrivit art. 83 din Codul de procedură civilă, taxa de stat reprezintă o

sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul

statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare

a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă și având în

vedere că a fost admisă parțial acțiunea, depusă de Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L.,

instanța de recurs obligă pe Mihail Ciobanu și Ana Ciobanu să plătească cheltuielile

de judecată, suportate de intimat, la intentarea acțiunii și depunerea cererii de apel, în

sumă de 3 175, 85 lei, și respectiv 2 381,90 lei.

În același context, Colegiul apreciază că nu au fost respectate cerințele

articolului sus citat cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată lui Mihail

Ciobanu, sub forma taxei de stat, proporțional părții respinse din pretențiile înaintate

de Î.M. O.M. „Moldcredit” S.R.L., deoarece recurentul nu a formulat o cerere în acest

sens.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. e), f) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Mihail Ciobanu, prin intermediul

avocatului Negura Ion.

Pagină 16 din 17

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Întreprinderea Mixtă

Organizația de Microfinanțare „Moldcredit” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva lui Mihail Ciobanu și Ana Ciobanu privind încasarea, în mod solidar, a

creanței și dobânzii restante, comisionului, dobânzii suplimentare și compensarea

cheltuielilor de judecată

și cererea de chemare în judecată reconvențională intentată de Mihail Ciobanu

împotriva Întreprinderii Mixtă Organizația de Microfinanțare „Moldcredit” Societate

cu Răspundere Limitată privind declararea nulității clauzelor contractuale,

în partea, respingerii acțiunii reconvenționale privind declararea nulității

clauzelor contractuale și se menține, în această parte, hotărârea Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău din 20 iunie 2016.

Se modifică parțial decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016 în

partea încasării, în mod solidar, de la Mihail Ciobanu și Ana Ciobanu în beneficiul

Întreprinderii Mixtă Organizația de Microfinanțare „Moldcredit” Societate cu

Răspundere Limitată a dobânzii suplimentare în cuantum de 20 000 lei și se

micșorează suma de la 125 861 (una sută douăzeci și cinci mii opt sute șaizeci și unu),

51 lei până la suma de 105 861 (una sută cinci mii opt sute șaizeci și unu), 95 lei.

Se modifică parțial decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, în

partea încasării, în mod solidar, de la Mihail Ciobanu și Ana Ciobanu în beneficiul

Întreprinderii Mixtă Organizația de Microfinanțare „Moldcredit” Societate cu

Răspundere Limitată a cheltuielilor de judecată și se micșorează suma de la 6 608

(șase mii șase sute opt) lei până la 5 557 (cinci mii cinci sute cincizeci și șapte), 75 lei,

cu titlu de taxă de stat, depusă la intentarea acțiunii și la depunerea cererii de apel.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecător, Tatiana Vieru

Judecători, Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

Pagină 17 din 17