3ra-540/17 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarări recursului
3ra-540/17 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3ra-540/17
Instanța de fond: Judecătoria Centru mun. Chișinău – E. Palanciuc
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Vascan, V. Negru, E. Fistican
Î N C H E I E R E
17 mai 2017 mun. Chișinău
Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu,
judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,
examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Inspectoratul General al
Poliție al Ministerului Afacerilor Interne în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de către Alina Ganu împotriva Inspectoratului General al Poliției al
Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2016,
C O N S T A T Ă :
La 22 decembrie 2015 Alina Ganu a depus cerere de chemare în judecată,
completată ulterior, împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea
ordinului nr. 855 ef din 10 decembrie 2015, restabilirea în funcție, încasarea salariului
pentru lipsa forțată de la locul de muncă în mărime de 28 513,63 lei, a îndemnizației de
concediu anual de odihnă pentru anul 2016 în mărime de 5 702,73 lei, repararea
prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, a cheltuielilor de servicii medicale în mărime
de 438 lei și a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 6 378,69 lei
( Vol. I, f.d.2-3,88-93,94,124).
În motivarea acțiunii reclamanta a menționat, că la 10 noiembrie 2015 în adresa
conducerii Direcției generale urmărire penală a parvenit sesizarea procurorului r. Anenii
Noi Aurel Burlac, cu privire la lichidarea derogărilor de la legislație în cadrul examinării
sesizărilor cu privire la infracțiuni, care a fost examinată în cadrul unei anchete de
serviciu. La 01 decembrie 2015 a fost emisă încheierea de finisare a anchetei de serviciu
cu propunerea de aplicare a sancțiunii disciplinare cu ,,concediere”. La 10 decembrie
2015 Inspectoratul General al Poliției a emis ordinul nr.855ef prin care, în conformitate
cu prevederile art. 47 alin.1, lit. k) al Legii nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la
activitatea Poliției și statutul polițistului (pentru comiterea unei încălcări grave) a fost
sancționată disciplinar cu concedierea din Poliție.
1
Reclamanta, nefiind de acord cu ordinul menționat, l-a contestat, indicând că
ancheta de serviciu cât și rezultatul efectuării anchetei date sunt eronate, cu încălcarea
drepturilor sale, precum și a dreptului la obiectivitate în ceia ce privește pedeapsa
aplicată. Mai mult ca atât, pârâtul la aplicarea sancțiunii disciplinare cu concedierea
(pentru comiterea unei încălcări grave) nu a indicat, prin care anume acțiuni a admis
încălcări grave și care sunt consecințele grave în urma acțiunilor sale.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 13 iunie 2016 a fost respinsă
ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, instanța considerând că comiterea unei
încălcări grave a obligațiilor de serviciu a fost demonstrată ( Vol. I, f.d. 165, 168-181).
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Alina Ganu a declarat apel, solicitând
casarea hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 13 iunie 2016, cu emiterea unei
hotărâri de admitere a acțiunii ( Vol.I, f.d. 167, 189-198).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2016 s-a admis apelul
declarat de Alina Ganu, s-a casat hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13
iunie 2016, s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial acțiunea Alinei Ganu. S-a
restabilit Alina Ganu în funcție de ofițer superior de urmărire penală al Secției urmărire
penală al Inspectoratului de Poliție Aneni Noi, s-a încasat de la Inspectoratul General al
Poliției în beneficiul Alinei Ganu salariul pentru lipsa forțată de la muncă pentru perioada
de la 10 decembrie 2015 până la 10 decembrie 2016, în mărime de 68 436, 76 lei,
indemnizația de concediu anual de odihnă pentru anul 2016 în mărime de un salariu
mediu lunar în sumă de 5 702 lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 6 378 lei.
Hotărârea privind restabilirea Alinei Ganu în funcție de ofițer superior de urmărire penală
al Secției urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Anenii Noi și privind încasarea
unui salariu mediu lunar în mărime de 5 702 lei s-a dispus spre executare imediat ( Vol.I,
f.d. 222, 223-232).
În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că potrivit art.47 alin1,lit. k) al
Legii nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului,
pct.70 al Hotărârii Guvernului nr. 502/ din 09 iulie 2013 cu privire la aprobarea Statutului
disciplinar al polițistului, polițistul poate fi concediat de către Șeful Inspectoratului
General al Poliției în calitate de angajator doar în două cazuri: încălcarea sistematică a
disciplinei de serviciu sau comiterea unei încălcări grave.
La caz, conform ordinului nr.855 ef din 10 decembrie 2015 Alina Ganu a fost
sancționată disciplinar cu concediere din Poliție de către Șeful Inspectoratului Național de
Investigații al Inspectoratului General al Poliției, în temeiul art.47 lit. k) al Legii nr.320 cu
privire la activitatea Poliției și statutul polițistului fără a specifica în ce constă gravitatea
abaterii disciplinare, care sunt consecințele, ori la aplicarea sancțiunii disciplinare potrivit
pct.80 al Statului disciplinar al polițistului urmează să se țină cont de activitatea
desfășurată anterior de către polițist, cauzele care au determinat săvârșirea abaterii
disciplinare, împrejurările în care a fost săvârșită abaterea disciplinară, gradul de
vinovăție, gravitatea abaterii disciplinare și consecințele acesteia, preocuparea pentru
înlăturarea consecințelor faptei comise, existența unor sancțiuni disciplinare aplicate
anterior, care nu au fost stinse în condițiile legii.
La 20 martie 2017 Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs împotriva
deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2016, solicitând casarea deciziei
instanței de apel , cu menținerea hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 13 iunie
2016 ( Vol. II, f.d. 1-10).
2
În motivarea cererii de recurs Inspectoratul General al Poliției a invocat că instanțele
de judecată au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de
drept material.
La 25 aprilie 2017 Alina Ganu a depus referință la cererea de recurs, solicitând
declararea recursului ca inadmisibil (Vol. II, f.d.18-26)
În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 22
decembrie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 27 ianuarie
2017, conform materialelor dosarului decizia a fost recepționată pe 03 februarie 2017 (
Vol. I, f.d.238).
În aceste circumstanțe recursul depus la data de 20 martie 2017 de către
Inspectoratul General al Poliției se consideră depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii
civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarate de către Inspectoratul
General al Poliției este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că
Inspectoratul General al Poliției indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care
instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu
pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
În speță, completul Colegiului menționează, că recurs în cauză conțin obiecții de fapt
și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanța de apel
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea
tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă
recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Recursul
exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în
fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în
drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că
normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar
alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei
de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
3
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în
cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4.
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de
către Inspectoratul General al Poliției al MAI asemenea aspecte nu se regăsesc.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera
recursul declarate de către Inspectoratul General al Poliției inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
D I S P U N E :
Recursul, declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor
Interne împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2016 în pricina
civilă la acțiunea depusă de Alina Ganu împotriva Inspectoratului General al Poliției al
Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ, se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecători Iuliana Oprea
Maria Ghervas
4