2ra-934/17 — repararea prejudiciului material

2ra-934/17 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: M. Grosu dosarul nr.2ra-934/17

(Judecătoria Strășeni)

instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Simciuc, A. Gavrilița

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

12 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Maria Ghervas

Judecătorii : Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

avocatul Tatiana Agachi în interesele lui Veaceslav Lașcu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Lașcu

împotriva lui Petru Zbîrnea cu privire la repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, prin care

a fost respins apelul declarat de către Veaceslav Lașcu și menținută hotărârea

Judecătoriei Strășeni din 13 mai 2016, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La data de 02 ianuarie 2013, Veaceslav Lașcu a depus o cerere de chemare

în judecată împotriva lui Petru Zbîrnea cu privire la repararea prejudiciului

material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza contractului de arendă

nr.1 din 11 februarie 2009, încheiat între Veaceslav Lașcu și Primăria Rădeni, i-a

fost transmis în arendă bunul imobil cu numărul cadastral 8030106120 (iazul mic),

iar contractul de arendă a fost înregistrat sub nr. 8001/09/2069 la 17 februarie 2009

în Registrul bunurilor imobile de OCT Strășeni.

În temeiul contractului de arendă a obținut dreptul de posesie și folosință a

bunului arendat, dar realizarea de fapt a drepturilor rezultate din raportul

contractual asupra bunului imobil arendat a fost imposibilă, deoarece posesia și

folosința a fost tulburată și împiedicată de către pârâtul Petru Zbîrnea, care o

perioadă îndelungată de timp, ilegal a utilizat bazinul acvatic și nu i-a permis

posesorului de bună credință de a realiza drepturile obținute în temeiul contractului

de arendă.

Astfel, în perioada lunii februarie 2009 până la 12 martie 2012, Petru

Zbîrnea printr-un șir de acțiuni înaintate în Judecătoria Strășeni, a făcut imposibilă

realizarea dreptului de arendă. Așa, Petru Zbîrnea a înaintat în Judecătoria Strășeni

cereri de chemare în judecată prin care a solicitat recunoașterea dreptului de

proprietate asupra peștelui aflat în bazinul acvatic și a obținut măsuri de asigurare

1

prin care a fost interzisă exploatarea bazinului acvatic până la soluționarea

litigiului judiciar în fond.

La data de 09 martie 2009 de către judecătorul Judecătoriei Strășeni, Vasile

Rusu, a fost emisă încheierea de asigurare a acțiunii înaintată de către Petru

Zbîrnea prin care s-a suspendat transmiterea bazinului acvatic de către Primăria

Rădeni reclamantului. Astfel, a fost suspendat dreptul reclamantului asupra

bazinului, ulterior la 20 martie 2009 actul judiciar a fost casat. Iar la data de 03

aprilie 2009 Petru Zbîrnea a depus o nouă acțiune în judecată și în aceiași zi a fost

emisă încheierea de asigurare a acțiunii prin care s-a interzis reclamantului

efectuarea oricăror acțiuni de exploatare și populare cu puieți de pește a iazului

mic. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2009 s-a decis anularea

măsurii de asigurare. Ulterior, la data de 10 iunie 2009 Petru Zbîrnea a depus o

nouă acțiune în instanța de judecată, fiind emisă o nouă măsură de asigurare a

acțiunii, similară după text și conținut prin care s-a interzis prinderea și scoaterea

peștelui din iaz. La data de 11 noiembrie 2009, prin decizia Curții de Apel

Chișinău s-a dispus anularea acesteia ca ilegală. La data de 30 noiembrie 2011 a

fost depusă o cerere similară și prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 09

februarie 2012 a fost aplicată măsura de asigurare a acțiunii, prin care s-a interzis

exploatarea bazinului acvatic, iar la data de 13 aprilie 2012 de instanța superioară a

fost casată și această încheiere. În aceiași perioadă, în cadrul Judecătoriei Strășeni

se examina o nouă cerere înaintată de către Petru Zbîrnea împotriva Primăriei

Rădeni și Veaceslav Lașcu cu privire recunoașterea dreptului de proprietate asupra

peștelui din bazinul acvatic și cererea reconvențională a lui Veaceslav Lașcu

privind evacuarea lui Petru Zbîrnea de pe bazinul acvatic, înlăturarea

impedimentelor în posesia și folosința bazinului acvatic și încasarea venitului ratat

în mărime de 156000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 27 decembrie 2010 s-a respins ca

neîntemeiată cererea lui Petru Zbîrnea și s-a admis acțiunea reconvențională a lui

Veaceslav Lașcu, hotărârea fiind menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău

din 13 aprilie 2011 și a devenit irevocabilă prin decizia Curții Supreme de Justiție

din 08 februarie 2012.

La data de 12 martie 2012 executorul Judecătoresc Ruslan Ciobanu a

executat parțial hotărârea Judecătoriei Strășeni din 27 decembrie 2010 în privința

evacuării lui Petru Zbîrnea de pe bazinul acvatic. Așadar, prin actul judiciar

nominalizat și procesul verbal de evacuare, s-a constatat cu certitudine că Petru

Zbîrnea în perioada anilor 2009-12 martie 2012 a ocupat abuziv bazinul acvatic și

a împiedicat arendașului posesia, folosința și exploatarea bazinului acvatic și ca

urmare, Veaceslav Lașcu a fost în imposibilitate să populeze bazinul acvatic cu

puieți în vederea creșterii și ulterioarei realizări, posesie și folosinței acestui bazin

acvatic. În cazul dacă posesia și folosința nu ar fi fost tulburată în urma popularii

bazinului acvatic urma să obțină pește în cantitate de 10600 kg, fapt confirmat prin

calculul efectuat de către ÎS „Acva Cultura –Moldova” la 13 aprilie 2009. Astfel,

consideră că a în perioada anilor 2010-2012 a fost lipsit de profit în valoare de

312000 lei.

2

Prin urmare, solicită Veaceslav Lașcu încasarea din contul lui Petru Zbîrnea

a sumei de 312000 lei în vederea recuperării venitului ratat pentru perioada anului

2010- 12 martie 2012, precum și a cheltuielilor de judecată suportate.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 13 mai 2016, acțiunea a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată.

La data de 02 iunie 2016, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe

Veaceslav Lașcu a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, cerând

admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016 a fost respins

apelul declarat de către Veaceslav Lașcu și a fost menținută hotărârea primei

instanțe.

În susținerea opiniei date, instanța de apel a stabilit că la data de 11 februarie

2009 între Primăria Rădeni și Veaceslav Lașcu a fost încheiat contractul de arendă

a bunului imobil nr. 1, care a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data

de 17 februarie 2009 cu nr. 8001/09/2069 cu numărul cadastral 8030106120.

Reieșind din faptul că fostul arendaș al iazului, Petru Zbîrnea, la fel

pretindea la dreptul de arendă asupra iazului, între Petru Zbîrnea și Primăria

Rădeni și Veaceslav Lașcu au fost mai multe litigii. Astfel, în perioada lunii

februarie 2009 și până la 12 martie 2012 Veaceslav Lașcu nu și-a putut exercita

drepturile ce rezultă din contractul de arendă.

A mai stabilit instanța de apel că, prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 27

octombrie 2010, acțiunea lui Petru Zbîrnea împotriva Primăriei Rădeni, Lașcu

Veaceslav cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra peștelui care

se află în bazinul acvatic, obligarea Primăriei Rădeni și lui Veaceslav Lașcu să nu-i

creeze piedici să scoată peștele din iaz a fost respinsă ca neîntemeiată, iar cererea

reconvențională a lui Veaceslav Lașcu a fost admisă și s-a obligat Petru Zbîrnea să

nu-i creeze impedimente și să nu tulbure în un mod posesia și folosința bazinului

acvatic pe perioada acțiunii contractului de arendă; s-a evacuat Petru Zbîrnea de pe

teritoriul bazinului acvatic și s-a încasat din contul lui Petru Zbîrnea în beneficiul

lui Veaceslav Lașcu suma de 156000 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2011 apelul declarat de

către Petru Zbîrnea a fost respins, iar hotărârea primei instanțe menținută, ulterior,

prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08 februarie 2012 a fost respins recursul

lui Petru Zbîrnea, iar decizia Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2011 și

hotărârea Judecătoriei Strășeni din 27 decembrie 2010 au fost menținute.

La data de 12 martie 2012 executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu a

executat hotărârea Judecătoriei Strășeni din 27 decembrie 2010 în partea evacuării

lui Petru Zbîrnea de pe teritoriul bazinului acvatic.

Astfel, Veaceslav Lașcu a depus prezenta acțiunea în instanța de judecată,

solicitând încasarea din contul lui Petru Zbîrnea a venitului ratat în perioada 2010-

12 martie 2012, perioadă când din cauza ocupării abuzive a bazinul acvatic de

către Petru Zbîrnea și împiedicat ca arendaș în posesia, folosința și exploatarea

bazinului acvatic, în mărime de 312000 lei fără a proba venitul ratat care urmează

a fi calculat în urma creșterii fructului bunului, fapt ce nu rezultă din contractul de

arendă.

3

Or, în conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor

sale dacă legea nu dispune altfel.

Iar, art. 122 alin. (1) CPC prevede că, circumstanțele care, conform legii,

trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot fi dovedite cu nici

un fel de alte mijloace probante.

Prin urmare, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții

de Apel Chișinău a ajuns la concluzia temeiniciei hotărârii primei instanțe.

La data de 07 martie 2017, avocatul Tatiana Agachi în interesele lui

Veaceslav Lașcu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizie instanței de

apel deoarece instanța de apel la emiterea deciziei a încălcat esențial și aplicat

eronat normele de drept material.

Mai indică că actul judiciar contestat este lipsit de consistență și suport

juridic, bazat pe aplicarea eronată și incorectă a datelor și circumstanțelor dispuse,

pe aprecierea incompletă, subiectivă și unilaterală a probelor administrate și pasibil

de casare reieșind din faptul că circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii în fond nu au fost constatate și elucidate pe deplin.

Consideră că instanțele de judecată greșit au stabilit că din contractul de

arendă nr. 1 din 11 februarie 2009 nu rezultă că Veaceslav Lașcu arendează iazul

în scopul creșterii, comercializării peștelui din acest bun.

La fel, nu este de acord cu concluzia instanțelor de judecată precum că nu a

prezentat careva calcul sau modalitate de calcul al venitului ratat și că nu au fost

prezentate probe, care ar demonstra obținerea fructului într-o anumită cantitate, un

anumit soi de pește, sau mai multe soiuri de pește, prețul de vânzare a fructului,

etc., deoarece aceste circumstanțe au fost stabilite prin hotărârea judecătorească din

27 decembrie 2010, prin care a fost evacuat intimatul din imobilul ocupat.

Instanțele de judecată nu au reținut că în urma încheierii contractului de

arendă, prin care Primăria s. Rădeni a efectuat transmiterea în natură a bunului

imobil, iazului mic, ce constituie obiectul contractului de arendă, în temeiul actului

de predare primire din 11 februarie 2009 a fost imposibilă realizarea de fapt a

drepturilor rezultate din raportul contractual asupra bunului dat, deoarece posesia și

folosința bunului a fost tulburată și împiedicată de intimatul Petru Zbîrnea.

La fel, indică că instanțele de judecată nu s-au pronunțat în nici un mod

asupra faptului că Petru Zbîrnea pe o perioadă îndelungată ilegal a utilizat bazinul

acvatic și nu a permis nici posesorului de bună credință de a dispune de drepturile

obținute prin contractul de arendă. Astfel, începând cu luna februarie 2009 și până

la 12 martie 2012 Petru Zbîrnea a împiedicat real recurentului folosința, posesia

bazinului acvatic, motiv din care a suportat prejudiciu material pentru

imposibilitatea posesiei, folosirii și dispoziției imobilului arendat pentru perioada

de la 15 septembrie 2010 până la 22 februarie 2012.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

4

Din actele pricinii rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău este emisă la 01

decembrie 2016, fiind expediată părților la proces pentru cunoștință la 19

decembrie 2016, însă la actele pricinii lipsesc date prin care s-ar confirma data

recepționării deciziei motivate a instanței de apel de către Veaceslav Lașcu și prin

urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat la data de 07 martie 2017

de către avocatul Tatiana Agachi în interesele lui Veaceslav Lașcu este depus în

termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Tatiana

Agachi în interesele lui Veaceslav Lașcu nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

5

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către avocatul Tatiana Agachi în interesele lui Veaceslav Lașcu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către avocatul Tatiana Agachi în interesele lui

Veaceslav Lașcu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie

2016 se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul: Maria Ghervas

Judecătorii: Oleg Sternioală

Iurie Bejenaru

6