2ra-934/17 — repararea prejudiciului material

prima instanță: M. Grosu dosarul nr.2ra-934/17 (Judecătoria Strășeni) instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Simciuc, A. Gavrilița (Curtea de Apel Chișinău) Î N C H E I E R E 12 mai 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Maria Ghervas Judecătorii : Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Tatiana Agachi în interesele lui Veaceslav Lașcu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Lașcu împotriva lui Petru Zbîrnea cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Veaceslav Lașcu și menținută hotărârea Judecătoriei Strășeni din 13 mai 2016, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La data de 02 ianuarie 2013, Veaceslav Lașcu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Petru Zbîrnea cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza contractului de arendă nr.1 din 11 februarie 2009, încheiat între Veaceslav Lașcu și Primăria Rădeni, i-a fost transmis în arendă bunul imobil cu numărul cadastral 8030106120 (iazul mic), iar contractul de arendă a fost înregistrat sub nr. 8001/09/2069 la 17 februarie 2009 în Registrul bunurilor imobile de OCT Strășeni. În temeiul contractului de arendă a obținut dreptul de posesie și folosință a bunului arendat, dar realizarea de fapt a drepturilor rezultate din raportul contractual asupra bunului imobil arendat a fost imposibilă, deoarece posesia și folosința a fost tulburată și împiedicată de către pârâtul Petru Zbîrnea, care o perioadă îndelungată de timp, ilegal a utilizat bazinul acvatic și nu i-a permis posesorului de bună credință de a realiza drepturile obținute în temeiul contractului de arendă.

Astfel, în perioada lunii februarie 2009 până la 12 martie 2012, Petru Zbîrnea printr-un șir de acțiuni înaintate în Judecătoria Strășeni, a făcut imposibilă realizarea dreptului de arendă. Așa, Petru Zbîrnea a înaintat în Judecătoria Strășeni cereri de chemare în judecată prin care a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate asupra peștelui aflat în bazinul acvatic și a obținut măsuri de asigurare 1 prin care a fost interzisă exploatarea bazinului acvatic până la soluționarea litigiului judiciar în fond. La data de 09 martie 2009 de către judecătorul Judecătoriei Strășeni, Vasile Rusu, a fost emisă încheierea de asigurare a acțiunii înaintată de către Petru Zbîrnea prin care s-a suspendat transmiterea bazinului acvatic de către Primăria Rădeni reclamantului.

Astfel, a fost suspendat dreptul reclamantului asupra bazinului, ulterior la 20 martie 2009 actul judiciar a fost casat. Iar la data de 03 aprilie 2009 Petru Zbîrnea a depus o nouă acțiune în judecată și în aceiași zi a fost emisă încheierea de asigurare a acțiunii prin care s-a interzis reclamantului efectuarea oricăror acțiuni de exploatare și populare cu puieți de pește a iazului mic. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2009 s-a decis anularea măsurii de asigurare. Ulterior, la data de 10 iunie 2009 Petru Zbîrnea a depus o nouă acțiune în instanța de judecată, fiind emisă o nouă măsură de asigurare a acțiunii, similară după text și conținut prin care s-a interzis prinderea și scoaterea peștelui din iaz.

La data de 11 noiembrie 2009, prin decizia Curții de Apel Chișinău s-a dispus anularea acesteia ca ilegală. La data de 30 noiembrie 2011 a fost depusă o cerere similară și prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 09 februarie 2012 a fost aplicată măsura de asigurare a acțiunii, prin care s-a interzis exploatarea bazinului acvatic, iar la data de 13 aprilie 2012 de instanța superioară a fost casată și această încheiere. În aceiași perioadă, în cadrul Judecătoriei Strășeni se examina o nouă cerere înaintată de către Petru Zbîrnea împotriva Primăriei Rădeni și Veaceslav Lașcu cu privire recunoașterea dreptului de proprietate asupra peștelui din bazinul acvatic și cererea reconvențională a lui Veaceslav Lașcu privind evacuarea lui Petru Zbîrnea de pe bazinul acvatic, înlăturarea impedimentelor în posesia și folosința bazinului acvatic și încasarea venitului ratat în mărime de 156000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 27 decembrie 2010 s-a respins ca neîntemeiată cererea lui Petru Zbîrnea și s-a admis acțiunea reconvențională a lui Veaceslav Lașcu, hotărârea fiind menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2011 și a devenit irevocabilă prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08 februarie 2012. La data de 12 martie 2012 executorul Judecătoresc Ruslan Ciobanu a executat parțial hotărârea Judecătoriei Strășeni din 27 decembrie 2010 în privința evacuării lui Petru Zbîrnea de pe bazinul acvatic.

Așadar, prin actul judiciar nominalizat și procesul verbal de evacuare, s-a constatat cu certitudine că Petru Zbîrnea în perioada anilor 2009-12 martie 2012 a ocupat abuziv bazinul acvatic și a împiedicat arendașului posesia, folosința și exploatarea bazinului acvatic și ca urmare, Veaceslav Lașcu a fost în imposibilitate să populeze bazinul acvatic cu puieți în vederea creșterii și ulterioarei realizări, posesie și folosinței acestui bazin acvatic. În cazul dacă posesia și folosința nu ar fi fost tulburată în urma popularii bazinului acvatic urma să obțină pește în cantitate de 10600 kg, fapt confirmat prin calculul efectuat de către ÎS „Acva Cultura –Moldova” la 13 aprilie 2009. Astfel, consideră că a în perioada anilor 2010-2012 a fost lipsit de profit în valoare de 312000 lei.

2 Prin urmare, solicită Veaceslav Lașcu încasarea din contul lui Petru Zbîrnea a sumei de 312000 lei în vederea recuperării venitului ratat pentru perioada anului 2010- 12 martie 2012, precum și a cheltuielilor de judecată suportate. Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 13 mai 2016, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La data de 02 iunie 2016, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe Veaceslav Lașcu a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016 a fost respins apelul declarat de către Veaceslav Lașcu și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

În susținerea opiniei date, instanța de apel a stabilit că la data de 11 februarie 2009 între Primăria Rădeni și Veaceslav Lașcu a fost încheiat contractul de arendă a bunului imobil nr. 1, care a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de 17 februarie 2009 cu nr. 8001/09/2069 cu numărul cadastral 8030106120. Reieșind din faptul că fostul arendaș al iazului, Petru Zbîrnea, la fel pretindea la dreptul de arendă asupra iazului, între Petru Zbîrnea și Primăria Rădeni și Veaceslav Lașcu au fost mai multe litigii. Astfel, în perioada lunii februarie 2009 și până la 12 martie 2012 Veaceslav Lașcu nu și-a putut exercita drepturile ce rezultă din contractul de arendă.

A mai stabilit instanța de apel că, prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 27 octombrie 2010, acțiunea lui Petru Zbîrnea împotriva Primăriei Rădeni, Lașcu Veaceslav cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra peștelui care se află în bazinul acvatic, obligarea Primăriei Rădeni și lui Veaceslav Lașcu să nu-i creeze piedici să scoată peștele din iaz a fost respinsă ca neîntemeiată, iar cererea reconvențională a lui Veaceslav Lașcu a fost admisă și s-a obligat Petru Zbîrnea să nu-i creeze impedimente și să nu tulbure în un mod posesia și folosința bazinului acvatic pe perioada acțiunii contractului de arendă; s-a evacuat Petru Zbîrnea de pe teritoriul bazinului acvatic și s-a încasat din contul lui Petru Zbîrnea în beneficiul lui Veaceslav Lașcu suma de 156000 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2011 apelul declarat de către Petru Zbîrnea a fost respins, iar hotărârea primei instanțe menținută, ulterior, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08 februarie 2012 a fost respins recursul lui Petru Zbîrnea, iar decizia Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2011 și hotărârea Judecătoriei Strășeni din 27 decembrie 2010 au fost menținute. La data de 12 martie 2012 executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu a executat hotărârea Judecătoriei Strășeni din 27 decembrie 2010 în partea evacuării lui Petru Zbîrnea de pe teritoriul bazinului acvatic.

Astfel, Veaceslav Lașcu a depus prezenta acțiunea în instanța de judecată, solicitând încasarea din contul lui Petru Zbîrnea a venitului ratat în perioada 2010- 12 martie 2012, perioadă când din cauza ocupării abuzive a bazinul acvatic de către Petru Zbîrnea și împiedicat ca arendaș în posesia, folosința și exploatarea bazinului acvatic, în mărime de 312000 lei fără a proba venitul ratat care urmează a fi calculat în urma creșterii fructului bunului, fapt ce nu rezultă din contractul de arendă. 3 Or, în conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Iar, art. 122 alin. (1) CPC prevede că, circumstanțele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

Prin urmare, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a ajuns la concluzia temeiniciei hotărârii primei instanțe. La data de 07 martie 2017, avocatul Tatiana Agachi în interesele lui Veaceslav Lașcu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizie instanței de apel deoarece instanța de apel la emiterea deciziei a încălcat esențial și aplicat eronat normele de drept material.

Mai indică că actul judiciar contestat este lipsit de consistență și suport juridic, bazat pe aplicarea eronată și incorectă a datelor și circumstanțelor dispuse, pe aprecierea incompletă, subiectivă și unilaterală a probelor administrate și pasibil de casare reieșind din faptul că circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în fond nu au fost constatate și elucidate pe deplin. Consideră că instanțele de judecată greșit au stabilit că din contractul de arendă nr. 1 din 11 februarie 2009 nu rezultă că Veaceslav Lașcu arendează iazul în scopul creșterii, comercializării peștelui din acest bun.

La fel, nu este de acord cu concluzia instanțelor de judecată precum că nu a prezentat careva calcul sau modalitate de calcul al venitului ratat și că nu au fost prezentate probe, care ar demonstra obținerea fructului într-o anumită cantitate, un anumit soi de pește, sau mai multe soiuri de pește, prețul de vânzare a fructului, etc., deoarece aceste circumstanțe au fost stabilite prin hotărârea judecătorească din 27 decembrie 2010, prin care a fost evacuat intimatul din imobilul ocupat. Instanțele de judecată nu au reținut că în urma încheierii contractului de arendă, prin care Primăria s. Rădeni a efectuat transmiterea în natură a bunului imobil, iazului mic, ce constituie obiectul contractului de arendă, în temeiul actului de predare primire din 11 februarie 2009 a fost imposibilă realizarea de fapt a drepturilor rezultate din raportul contractual asupra bunului dat, deoarece posesia și folosința bunului a fost tulburată și împiedicată de intimatul Petru Zbîrnea.

La fel, indică că instanțele de judecată nu s-au pronunțat în nici un mod asupra faptului că Petru Zbîrnea pe o perioadă îndelungată ilegal a utilizat bazinul acvatic și nu a permis nici posesorului de bună credință de a dispune de drepturile obținute prin contractul de arendă. Astfel, începând cu luna februarie 2009 și până la 12 martie 2012 Petru Zbîrnea a împiedicat real recurentului folosința, posesia bazinului acvatic, motiv din care a suportat prejudiciu material pentru imposibilitatea posesiei, folosirii și dispoziției imobilului arendat pentru perioada de la 15 septembrie 2010 până la 22 februarie 2012. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

4 Din actele pricinii rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău este emisă la 01 decembrie 2016, fiind expediată părților la proces pentru cunoștință la 19 decembrie 2016, însă la actele pricinii lipsesc date prin care s-ar confirma data recepționării deciziei motivate a instanței de apel de către Veaceslav Lașcu și prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat la data de 07 martie 2017 de către avocatul Tatiana Agachi în interesele lui Veaceslav Lașcu este depus în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Tatiana Agachi în interesele lui Veaceslav Lașcu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes 5 (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Tatiana Agachi în interesele lui Veaceslav Lașcu ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către avocatul Tatiana Agachi în interesele lui Veaceslav Lașcu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016 se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul: Maria Ghervas Judecătorii: Oleg Sternioală Iurie Bejenaru 6