2ra-950/17 — încasarea datoriei

prima instanță: N. Costaș dosarul nr.2ra-950/17 (Judecătoria Bălți) instanța de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi (Curtea de Apel Bălți) Î N C H E I E R E 12 mai 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Maria Ghervas Judecătorii : Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Radu Ciocîrlan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 1/06 împotriva lui Radu Ciocîrlan cu privire la obligarea de a încheia contract pentru prestarea serviciilor comunale, încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Radu Ciocîrlan și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 02 iunie 2016, prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă: La data de 22 iulie 2015, Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 1/06 a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Radu Ciocîrlan cu privire la obligarea de a încheia contract pentru prestarea serviciilor comunale, încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, fiind gestionar al blocului locativ amplasat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare 9 și 9A, acordă servicii comunale membrilor cooperativei conform Hotărârii Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011, Hotărârii Guvernului nr.191 din 19 februarie 2000 și Legii nr.913 din 30 martie 2000. Menționează că pârâtul fiind proprietarul apartamentului nr.28 din str. Ștefan cel Mare 9, mun. Bălți, este membrul cooperativei de construcție a locuințelor conform art.22 al Legii 913-XIV din 20 martie 2000. Conform Hotărârii Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2000 pârâtul este obligat să încheie contract cu Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 1/06 pentru prestarea serviciilor comunale, ceea ce nu se poate realiza din momentul procurării de către ultimul în anul 2010 a apartamentului menționat.

Pentru satisfacerea cerințelor personale pârâtului i-a fost livrată energia termică, apă, energie electrică pentru iluminarea locurilor de uz comun și funcționarea ascensorului, curățenia blocului și a teritoriului adiacent, plata pentru aceste servicii urmând a fi achitată până la data de 30 a lunii următoare, iar plata pentru energia termică până la 01 august a anului curent. 1 Conform statutului Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 1/06, membrii Cooperativei date sunt obligați să acopere cheltuielile privind administrarea casei de locuit și exploatarea blocului locativ în mărimea stabilită de adunarea împuterniciților cooperativei și conform sumelor din facturile de plată primite de la furnizori.

Astfel, în perioada ianuarie 2010-iulie 2015 pârâtului i-au fost acordate servicii comunale pe care ultimul nu le-a achitat pe deplin. La data de 31 iulie 2015 datoria pârâtului constituie 16206,60 lei. Prin urmare, solicită reclamantul obligarea lui Radu Ciocîrlan de a încheia contract de prestare a serviciilor comunale și încasarea din contul pârâtului în beneficiul Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 1/06 a datoriei pentru serviciile acordate în sumă de 16206,60 lei, penalitate de 16,20 lei și a taxei de stat în sumă de 486,19 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 02 iunie 2016, acțiunea a fost admisă parțial și a fost încasat de la Radu Ciocîrlan în beneficiul Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 1/06 datoria în sumă de 15393,93 lei, precum și cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat în mărime de 461,81 lei, iar în total suma de 15855,74 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La data de 29 iunie 2016, Radu Ciocîrlan a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2016 a fost respins apelul declarat de către Radu Ciocîrlan și a fost menținută hotărârea primei instanțe. La data de 07 martie 2017, Radu Ciocîrlan a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

În susținerea soluției instanța de apel a stabilit că Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 1/06 s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune împotriva lui Radu Ciocîrlan prin care a solicitat obligarea încheierii contractului de prestare a serviciilor locativ comunale și încasarea datoriei la serviciile locativ- comunale acordate în sumă de 16202,60 lei, penalității în sumă de 16,20 lei și a taxei de stat în sumă de 486,19 lei.

Instanța de apel a conchis că prima instanță bazându-se pe prevederile art. 355 alin. (1) și (2), 512 alin. (1), 572 alin. (2) Codul civil, art. 1, 5 a Legii condominiului fondului locativ nr. 913 din 30 martie 2000, art. 14 alin. (1) și (2) al Legii cu privire la serviciile publice de gospodărie comunală nr. 1402 din 24 octombrie 2002, corect a apreciat circumstanțele cauzei și just a adoptat o soluție de admitere parțială a acțiunii concluzionând că Radu Ciocîrlan a acumulat o datorie la serviciile locativ furnizate de CCL nr. 1/06, încasând de la primul datoria la serviciile locativ prestate în sumă de 15393,93 lei lei, a taxei de stat achitate în sumă de 461,81 lei, iar în total suma de 15855,74 lei.

Totodată, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a conchis că prima instanță just a respins ca fiind lipsite de suport legal și probatoriu pretențiile cu privire la încasarea penalității și obligarea lui Radu Ciocîrlan să încheie contract de prestare a serviciilor locativ comunale. La 03 martie 2017, prin intermediul serviciilor Poștei Moldovei, Radu Ciocîrlan a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea 2 apelului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Recurentul, Radu Ciocîrlan în motivarea recursului a indicat că, își exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel, deoarece instanța de apel a încălcat normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a apreciat arbitrar probele administrate la actele pricinii, erori ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și la soluționarea greșită a pricinii. Consideră că instanța de apel a neglijat prevederile art. 373 alin. (2) și (5) CPC și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel a dat o apreciere unilaterală a probelor bazându-se la emiterea deciziei doar pe probele și explicațiile intimatului. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii rezultă că la 05 ianuarie 2017 recurentul Radu Ciocîrlan a recepționat decizia Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2016, iar la 03 martie 2017 prin intermediul serviciului Poștei Moldovei recurentul a depus cererea de recurs. Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de Radu Ciocîrlan la 03 martie 2017 în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Radu Ciocîrlan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Argumentul invocat în recurs precum că, instanța de apel la emiterea deciziei a aplicat greșit normele de drept material și a încălcat normele de drept procedural și că a dat o apreciere arbitrară probelor administrate nu poate fi reținut, deoarece circumstanțele cauzei au fost determinate de instanța de apel și apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept, ce reglementează raportul juridic în litigiu. 3 Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Radu Ciocîrlan ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Radu Ciocîrlan împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2016 se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul: Maria Ghervas Judecătorii: Oleg Sternioală Iurie Bejenaru 4