2rac-149/17 — Incasara dobînzii de intirziere si a penalitatii

prima instanță: E. Pșenița dosarul nr. 2rac-149/17

instanța de apel: I. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu

Î N C H E I E R E

03 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Întreprinderea Mixtă Compania Internațională de Asigurări „Transelit” Societate pe

Acțiuni,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Companiei „Intact

Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni împotriva Întreprinderii Mixte Compania

Internațională de Asigurări „Transelit” Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea

dobânzii de întârziere, penalității și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 19 ianuarie 2017 prin care a fost

admis apelul declarat de Compania „Intact Asigurări Generale” Societate pe

Acțiuni, respins apelul declarat de Întreprinderea Mixtă Compania Internațională de

Asigurări „Transelit” Societate pe Acțiuni și modificată hotărârea Judecătoriei

Edineț din 30 septembrie 2016, prin majorarea cuantumului dobânzii de întârziere,

în rest hotărârea Judecătoriei Edineț din 30 septembrie 2016, fiind menținută,

c o n s t a t ă :

La data de 26 august 2016, Compania „Intact Asigurări Generale” SA a depus

cerere de chemare în judecată împotriva ÎM CIA „Transelit” SA cu privire la

încasarea dobânzii de întârziere, penalității și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 07

decembrie 2015, menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 29 martie 2016 a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de către SA „Asigurări Generale

VictoriAsig” împotriva ÎM CIA „Transelit” SA, intervenient accesoriu Cazacu

Vilalie cu privire la repararea prejudiciului material, fiind încasat din contul ÎM CIA

„Transelit” SA în beneficiul SA „Asigurări Generale VictoriAsig” în ordine de regres

sama de 110 484, 63 lei cu titlu de prejudiciu material și cheltuielile de judecată.

Hotărârea, respectivă a fost executată de către ÎM CIA „Transelit” SA la data

de 13 mai 2016, fapt ce se confirmă prin ordinul de plată nr. 519 și 520 din 13 mai

2016, deși SA „Asigurări Generale VictoriAsig” a solicitat ÎM CIA „Transelit” SA

achitarea benevolă a despăgubirii de asigurare încă prin notificarea nr. 41 din 21

iulie 2014 recepționată de pârât la data de 28 iulie 2014.

Menționează reclamantul că reprezentantul IM CIA „Transelit” SA a participat

la examinarea mijlocului de transport implicat în accidentul rutier, fapt ce se confirmă

prin actul de examinare nr. 730/06A din 24 martie 2013, însă în termenul imperativ

reglementat de art. 19 al. 2) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie

2006 cu modificările și completările ulterioare, care expres prevede că, asiguratul este

obligat să soluționeze cererea și să achite despăgubirea de asigurare în cel mult 3 luni

din data informării despre cazul asigurat, pârâtul nu a soluționat cererea și nu a

achitat despăgubirea de asigurare.

În acest sens indică că termenul legal de 3 luni pentru examinarea cererii cu

privire la achitarea despăgubirii de asigurare a început a curge la 28 iulie 2014 și a

expirat la 29 octombrie 2014, respectiv, din data de 29 octombrie 2014, ÎM CIA

„Transelit” SA se consideră în întârziere.

Iar, cu referire la prevederile art. art. 617 alin. (1), (2) lit. b), 585, 617, 619 Cod

civil a indicat că pentru perioada cuprinsă între 29 octombrie 2014 - 13 mai 2016,

dobânda de întârziere va constitui 40 388,99 lei.

Totodată invocând prevederile art. 6 alin. (6) din Legea cu privire la asigurări

nr. 406 din 21 decembrie 2006 care reglementează suma asigurată și explicațiile pct.

70 din hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11 din 16 decembrie 2013,

susține reclamantul că ÎM CIA „Transelit” SA, urmează să achite și o penalitate în

mărime de 19 887,23 lei.

Mai indică reclamantul că la data 29 aprilie 2016 au fost efectuate modificări în

actele de constituire ale SA „Asigurări Generale VictoriAsig”, referitor la denumire,

administrator și consiliul de administrare, astfel, încât denumirea a fost modificată în

Compania „Intact Asigurări Generale”, iar administratorul din 29 aprilie 2016 este

Tomuleț Călin.

La fel, susține că prin notificarea nr.25 din 04 iulie 2016, recepționată de ÎM

CIA „Transelit” SA la 07 iulie 2016, Compania „Intact Asigurări Generale” SA a

solicitat pârâtului încasarea dobânzii de întârziere și penalității, însă careva măsuri în

acest sens din partea ÎM CIA „Transelit” SA nu au fost întreprinse.

În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 208, 585,617, 619, Cod civil,

art. 19 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru

pagube produse de autovehicule și art. 6 al Legii cu privire la asigurări.

Solicită, încasarea din contul ÎM CIA „Transelit” SA în beneficiul Companiaei

„Intact Asigurări Generale” SA a dobânzii de întârziere în sumă de 40 388,99 lei,

penalității în sumă de 19 887,23 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 30 septembrie 2016, acțiunea a fost

admisă parțial, fiind încasată din contul ÎM CIA ,,Transelit” SA în beneficiul

Companiei ,,Intact Asigurări Generale” SA dobânda de întârziere în mărime de 33

506, 72 lei, penalitatea în mărime de 19 887, 23 lei și cheltuielile de judecată în sumă

de 2 001, 81 lei, în rest cerințele fiind respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 19 ianuarie 2017 a fost respins apelul

declarat de ÎM CIA ,,Transelit” SA, admis apelul declarat de Compania ,,Intact

Asigurări Generale” SA și modificată hotărârea primei instanțe prin majorarea

cuantumului dobânzii de întârziere încasat din contul ÎM CIA ,,Transelit” SA în

beneficiul Companiei ,,Intact Asigurări Generale” SA de la 33 506, 72 lei până la 33

546, 46 lei, în rest hotărârea primei instanțe fiind menținută.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare cu referire la circumstanțele

cauzei au invocat prevederile art. 19 alin. (2) din Legea cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI

din 22 decembrie 2006, care reglementează aspecte ce țin de obligațiile asigurătorului

și au reținut că ÎM CIA ,,Transelit” SA urma să efectueze achitarea despăgubirii de

asigurare solicitate de Compania ,,Intact Asigurări Generale” SA până la 29

octombrie 2014, însă a achitat-o abia la 13 mai 2010.

Sub acest aspect instanța de apel a stabilit că caracterul cert și nelitigios al

despăgubirii de asigurare în mărime de 110 484,63 lei reiese din principiul puterii

lucrului judecat stipulat la art. 123 alin. (2) CPC, de care beneficiază hotărârea

Judecătoriei Edineț din 07 decembrie 2015, menținută prin decizia Curții de Apel

Bălți din 29 martie 2016 prin care a fost încasat din contul ÎM CIA „Transelit” SA în

beneficiul SA „Asigurări Generale VictoriAsig” suma de 110 484,63 lei cu titlu de

prejudiciu material, suma de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică și

suma de 1 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru plata taxei de stat și a remarcat că SA

„Asigurări Generale VictoriAsig” nu a solicitat încasarea dobânzii de întârziere și a

penalității în raport cu suma indicată în acordul cu privire la stabilirea și achitarea

despăgubirii de asigurare.

În consecință, instanțele au constatat că perioada de întârziere a pârâtului

urmează a fi calculată din data de 29 octombrie 2014 până la 13 mai 2016, pentru

suma despăgubirilor de 110 484,63 lei, și au stabilit că prin prisma prevederilor art.

619 Cod civil, care stabilește că dobânda de întârziere reprezintă 5% peste rata

dobânzii prevăzută la art. 585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel, suma

dobânzii de întârziere pentru perioada respectivă constituie suma de 33 546,72 lei.

Totodată instanțele judecătorești constatând întârzierea pârâtului în achitarea

despăgubirii de asigurare în favoarea reclamantului din 20 octombrie 2014 până la 13

mai 2016 au reținut la caz incidența prevederilor art. 6 alin. (6) din Legea cu privire

la asigurări și au concluzionat că ÎM CIA „Transelit” SA are obligațiunea de achita

reclamantului și o penalitate în sumă de 19 887,23 lei.

Iar cu referire la art. 94 alin. (1) și art. 96 alin. (1) CPC, instanțele ierarhic

inferioare au considerat necesar de a încasa din contul ÎM CIA „Transelit” SA în

beneficiul Companiei ,,Intact Asigurări Generale” SA și cheltuielile de judecată în

sumă totală de 2001,8 lei.

La data de 27 februarie 2017, ÎM CIA ,,Transelit” SA a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii și încasare a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerând-o neîntemeiată și adoptată cu interpretarea eronată a normelor de drept

material, fapt ce în consecință a dus la emiterea unei act judecătoresc ilegal în fond.

A mai indicat recurentul că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să

fie aplicată, interpretând eronat legea iar soluția adoptată rezultă din nedeterminarea

exactă a raportului juridic, fără lămurirea completă și certă a situației de fapt, iar

concluziile instanței de apel sunt bazate pe aprecierea unilaterală și arbitrară a

materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

Consideră că instanța de apel contrar prevederilor art. 118 alin. (3) și art. 130

alin. (4), art. 373 alin. (5) CPC, a trecut superficial asupra pretențiilor formulate, nu a

soluționat minuțios circumstanțele cauzei prin prisma dispozițiilor legale ce

guvernează litigiul în speță, nu a intrat în esența litigiului și a omis să dea apreciere

probelor aduse în susținerea pretențiilor înaintate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la data de 27 februarie 2017 împotriva deciziei instanței

de apel din 19 ianuarie 2017, în termen.

La data de 02 mai 2017, Compania „Intact Asigurări Generale” SA a depus

referință asupra recursului declarat de ÎM CIA ,,Transelit” SA, invocând netemeinicia

acestui și legalitatea deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de către ÎM CIA ,,Transelit” SA este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către ÎM CIA ,,Transelit” SA nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, or recurentul

nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei,

constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul declarat de către ÎM CIA ,,Transelit” SA asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către ÎM CIA ,,Transelit” SA ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Întreprinderea Mixtă Compania Internațională de

Asigurări „Transelit” Societate pe Acțiuni se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva