2ra-814/17 — încasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-814/17 — încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: T. Andronic (Jud. Strășeni) dosarul nr. 2ra-814/17
instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița
(Curtea de Apel Chișinău)
ÎNCHEIERE
03 mai 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul: Maria Ghervas
Judecătorii: Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru
examinînd chestiunea admisibilității recursurilor declarate de avocatul
Durnescu Mihail în interesele Angelei Țîrdea și de avocatul Tarsîna Vasile în
interesele Valentinei Țîrdea,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Țîrdea Valentina
împotriva Angelei Țîrdea și Ruslan Țîrdea cu privirea la încasarea sumei,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, prin care a
fost admis apelul declarat de Țîrdea Angela, casată hotărîrea Judecătoriei Strășeni
din 12 noiembrie 2015 cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea a fost
respinsă,
c o n s t a t ă:
La 05 noiembrie 2014 Țîrdea Valentina a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Angelei Țîrdea și Țîrdea Ruslan, solicitînd încasarea în mod
solidar 21 000 euro și cheltuielile de judecată.
În motivarea acțiunii Țîrdea Valentina a invocat că în anul 1999 a plecat la
muncă în Italia, unde se află până în prezent.
La 05.09.1992 Țîrdea Angela a încheiat căsătoria cu fiul ei Țîrdea Ruslan, iar
din căsătorie au un copil minor Țîrdea Iana născută la 23.07.1999.
Susține că în scopul procurării unui apartament pentru sine în or. Strășeni,
începând cu anul 2003 a transferat mijloace bănești în Republica Moldova pe
numele pârâtei Țîrdea (Chirița) Angela: la 24.03.2003 suma de 2 000 euro; la
25.01.2004 suma de 2 000 euro; la 09.05.2004 suma de 1 000 euro; la 15.06.2005
suma de 2 000 euro; la 23.06.2005 suma de 2 000 euro; la 25.06.2005 suma de 2
000 euro; la 02.07.2005 suma de 5 000 euro; la 20.09.2005 suma de 2 000 euro; la
25.06.2006 suma de 2 000 euro; la 10.09.2006 suma de 1 000 euro; iar în total
pentru procurarea apartamentului suma de 21 000 euro.
La 28.07.2005 Țîrdea Angela a procurat pe banii transferați un apartament cu
două odăi în or. Strășeni, str. Chișinăului, 8/40, la prețul de 11 000 euro, care a fost
înregistrat la OCT Strășeni pe numele pârâților Țîrdea Angela și Țîrdea Ruslan.
Menționează că după procurarea apartamentului a transferat pârâtei bani
pentru efectuarea reparației pe parcursul anilor 2006-2007, unde pârâta a locuit
împreună cu copilul.
În urma desfacerii căsătoriei Țîrdea Angela a înaintat către Țîrdea Ruslan
acțiune privind partajarea apartamentului procurat din banii ei.
În cadrul examinării pricinii a înaintat acțiune privind anularea contractului
din 28.07.2005 de vânzare-cumpărare a imobilului și recunoașterea dreptului de
proprietate pe numele său, însă prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 14.12.2013,
devenită definitivă și irevocabilă, apartamentul a fost partajat între Țîrdea Angela și
Țîrdea Ruslan, prin atribuirea în natură Angelei Țîrdea a apartamentului, cu
obligarea achitării în beneficiul lui Țîrdea Ruslan a sultei în mărime de 245 900 lei.
Totodată, cerințele sale privind recunoașterea dreptului de proprietate au fost
respinse ca neîntemeiate.
În circumstanțele expuse, prin reclamația din 30.08.2014 a solicitat pârâților
restituirea solidar a banilor săi investiți în procurarea apartamentului și pentru
efectuarea lucrărilor de reparație în sumă de 21 000 euro. Prin recipisa din
15.09.2014 Țîrdea Ruslan și-a asumat obligația de a-i restitui jumătate din suma
primită de fosta sa soție, ce constituie 10 500 euro. Ulterior, Țîrdea Ruslan i-a
transmis suma de 1 000 euro în contul sumei pretinse, fapt confirmat prin recipisa
din 25.09.2014, însă alte achitări nu au mai fost efectuate. Pîrîta Țîrdea Angela nu a
răspuns al reclamația înaintată.
Consideră reclamanta că în temeiul art. 514, 530,531 Cod civil, pîrîții au
obligațiunea în mod solidar de a-i restitui mijloacele bănești primite pentru
procurarea bunului imobil înregistrat cu drept de proprietate pe numele lor ca foști
soți.
Prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 12 noiembrie 2015 acțiunea a fost
admisă parțial. S-a încasat în mod solidar de la Țîrdea Angela și Țîrdea Ruslan în
beneficiul Valentinei Țîrdea datoria de 20 000 euro și cheltuieli de judecată 6 250
lei. În rest acțiunea a fost respinsă.
Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Țîrdea Angela a depus apel,
solicitînd casarea hotărîrii apelate și emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge
acțiunea.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016 a fost admis
apelul declarat de Țîrdea Angela, casată hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 12
noiembrie 2015 cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea a fost respinsă. S-a
încasat de la Țîrdea Valentina în beneficiul Angelei Țîrdea cheltuieli de judecată
5 025 lei taxa de stat achitată la depunerea apelului și 7 000 lei cheltuieli pentru
asistența juridică în total suma de 12 025 lei. În rest cerința de încasare a
cheltuielilor de asistență juridică a fost respinsă. S-a încasat de la Țîrdea Valentina
în beneficiul statului 11 360 lei diferența taxei de stat pentru judecarea pricinii în
primă instanță și 4 875 lei diferența taxei de stat pentru judecarea pricinii în ordine
de apel.
Pentru a decide astfel instanța de apel a menționat că în traducerea ordinelor
de plată indicate prezentate de reclamanta-intimat ă întru admiterea pretențiilor, din
limba italiană în limba română, efectuată de traducătorul pentru limba italiană
Odobescu Rodica, scopul/motivul transferului în limba italiană a fost indicat
„regalia”, iar în traducerea în limba română a fost indicat scopul/motivul
transferului sumei „împrumut”. Potrivit explicațiilor reprezentantului apelantului
2
Țîrdea Angela din ședința de judecată, dînsa cunoaște limba italiană și cuvântul
„regalia” în limba italiană are câteva semnificații, însă nu și de „împrumut”.
Traducătorul autorizat pentru limba italiană Odobescu Rodica care a efectuat
la solicitarea intimatului traducerea ordinelor de plată menționate, audiată în ședința
instanței de apel la cererea reprezentantului apelantului, a explicat că cuvântul
„regalia” din italiană este un cuvânt vechi și are mai multe sensuri. Cuvântul
„regalia” în aspect bănesc înseamnă cadou, o recompensă bănească, un bacșiș, o
donație. În cazul dat, reieșind din extrasul bancar înseamnă donație de bani. S-a
comis o eroare. Invitată în ședința de judecată cu această întrebare, a verificat sensul
și părerea ei este că cuvântul „regalia” indicat în transferurile bancare nu are sensul
de „împrumut”. Putea să fie ca donație, ca transfer fără restituire, un bacșiș.
În astfel de circumstanțe, instanța de apel a concluzionat că în speță nu poate
fi reținută traducerea din extrasele bancare menționate a transferurilor bănești, că
cuvântul „regalia” în italiană la rubrica „motivul plății” are sensul cuvântului
„împrumut” și nu poate fi pusă la baza hotărârii.
În temeiul circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, instanța de apel a
considerat neîntemeiată concluzia primei instanțe și afirmația intimatului Țîrdea
Valentina și Țîrdea Ruslan expuse în susținerea poziției, că au dat naștere unui
raport juridic civil rezultat din contractul de împrumut.
La 01 martie 2017 avocatul Durnescu Mihail a depus recurs în interesele
Angelei Țîrdea împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea deciziei
instanței de apel în partea respingerii pretenției parțiale cu privire la încasarea
cheltuielilor pentru asistența juridică și emiterea în această parte a unei ni hotărîri
prin care a încasa din contul Valentinei Țîrdea în beneficiul Angelei Țîrdea a sumei
restante de 20 751,75 lei.
În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
Conform avizului de recepție contra semnătură, se atestă că avocatul Durnescu
Mihail a primit copia deciziei instanței de apel la data de 16.02 2017 (f.d. 48 vol.
II). Prin urmare, declarînd recursul la data de 01 martie 2017, acesta s-a încadrat în
termenul de declarare a lui.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a admis doar parțial
cheltuielile pentru asistență juridică fără a se expune motivat în acest sens. Astfel, se
deduce intenția instanței de apel privarea și îngrădirea dreptului Angelei Țîrdea
întru apărarea drepturilor sale. Astfel, instanța a omis să se expună asupra tuturor
materialelor prezentate la dosar. Or, neexpunerea asupra unei cerințe, ori expunerea
vagă și superficială se egalează cu faptul că părțile nu au fost auzite. Susține că
concluziile instanței referitor încasarea cheltuielilor pentru asistența juridică sunt
expuse într-o formă evazivă, neavînd putere de convingere.
La dat de 30 martie 2017 avocatul Tarsîna Vasile în interesele Valentinei
Țîrdea a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea
deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe, precum și încasarea
de la intimați suplimentar a taxei de stat achitate la depunerea recursului.
3
Conform copiei de pe plicul de corespondență, anexat la recurs, se atestă că
instanța de apel la data de 02 februarie 2017 a expediat în adresa Valentinei Țîrdea
decizia instanței de apel. Prin urmare, din această dată se prezumă a fi recepționată
decizia instanței de apel. Astfel, declarînd recursul la data de 30 martie 2017, acesta
se consideră a fi depus în termen.
În motivarea recursului s-a invocat că intimatul Țîrdea Ruslan nu a atacat cu
apel hotărîrea instanței de fond. Astfel, contrar prevederilor art. 368, 369, instanța
de apel a admis spre examinare cererea de apel fără achitarea de către apelant a
taxei de stat integrale în mărimea prevăzută de legislația în vigoare, dipunînd
achitarea a doar 50 % din suma taxei de stat ce constituie 5025 lei, fără ca apelantul
să solicite scutirea parțială de la plata taxei de stat.
La fel, susține că instanța de apel eronat a constatat faptul că sumele de bani
transferate de recurenta Țîrdea Valentina în adresa intimatei Țîrdea Angela au fost
cu titlu gratuit, sau cadou. Instanța de apel nu a luat în considerație alte probe
prezentate în cadrul cauzei civile, care probează contrariul că acești bani au
transmiși în alt scop decît cadou făcut intimatei, ori este nonsens ca recurenta să
muncească ani de zile la greu peste hotarele Republicii Moldova și să doneze banii
cîștigați.
Instanța de apel eronat a concluzionat că la dosar nu au fost prezentate probe
scrise pertinente care ar dovedi transmiterea banilor către intimați.Această concluzie
a instanței de apel întră în contradicție și este combătută cu probele care dovedesc
contrariul și anume cu recipisa de recunoaștere a datoriei din 15.09.2014, recipisa
privind restituirea parțială a sumei împrumutate din 25.09.2014 eliberate de
intimatul Țîrdea Ruslan, prin care acesta confirmă primirea împreună cu intimata
Țîrdea Angela cu împrumut a sumei de bani de la recurentă Țîrdea Valentina, bani
din care a fost procurat un apartament care a fost înregistrat pe numele lor și a fost
reparat capital. Recipisele invocate supra nu au fost contestate de intimata Țîrdea
Angela, ele nu au fost anulate avînd forță juridică pînă în prezent.
Susține că recurenta a respectat forma scrisă a contractului de împrumut,
chiar dacă împrumutatul, unul din soți -Țîrdea Ruslan 1-a semnat ulterior
transmiterii banilor primiți de soția sa la acel moment Țîrdea Angela în interesul
familiei.
Faptul că banii au fost împrumutați pentru apartament, este probat și prin alte
probe concludente, în speță prin hotărîrea Judecătoriei r-lui Strășeni din 14.12.2013,
definitivă și irevocabilă, prin care apartamentul procurat din banii recurentei Țîrdea
Valentina a fost partajat între intimații Țîrdea Angela și Țîrdea Ruslan.
Recipisele semnate de intimatul Țîrdea Ruslan, confirmă faptul că banii au
fost împrumutați în scopul procurării apartamentului, deci împrumutul a fost asumat
în interesul familiei, prin urmare ambii soți răspund pentru obligațiunile asumate,
chiar dacă recipisa a fost semnată numai de unul din soți.
Faptul că recipisele au fost semnate de intimatul Țîrdea Ruslan, nu atestă
faptul că ele se referă la un împrumut primit de el unipersonal de la recurenta Țîrdea
Valentina după desfacerea căsătoriei, după cum eronat a considerat instanța de apel.
Instanțe de apel a ignorant prevederile normelor de drept material, în speță a
art. 726 CC, care stipulează că la interpretarea contractului se va ține cont de natura
4
lui, de circumstanțele în care a fost încheiat, de interpretarea care este dată acestuia
de către părți sau care poate fi dedusă din comportamentul lor de pînă la și de după
încheierea contractului, precum și de uzanțe.
Instanța de apel nu s-a expus în decizia sa asupra argumentului apelantei
Țîrdea Valentina, expus în referința la cererea de apel, privind tardivitatea depunerii
apelului de către intimata Țîrdea Angela.
Examinînd temeiurile recursurilor declarate de avocatul Durnescu Mihail în
interesele Angelei Țîrdea și de avocatul Tarsîna Vasile în interesele Valentinei
Țîrdea în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile
sunt inadmisibile.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de avocatul Durnescu Mihail
în interesele Angelei Țîrdea și de avocatul Tarsîna Vasile în interesele Valentinei
Țîrdea, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de
procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursuri declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
5
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibile recursurile declarate de avocatul Durnescu Mihail în
interesele Angelei Țîrdea și de avocatul Tarsîna Vasile în interesele Valentinei
Țîrdea.
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibile recursurile declarate de avocatul Durnescu Mihail
în interesele Angelei Țîrdea și de avocatul Tarsîna Vasile în interesele Valentinei
Țîrdea împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Oleg Sternioală
Iurie Bejenaru
6