3ra-401/17 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-401/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță, Jud. Căușeni: V. Nichitenco dosarul nr. 3ra-401/17
Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:
A. Panov, M. Guzun, A. Minciuna
Î N C H E I E R E
26 aprilie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Mariana Pitic
examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind
admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată
„Multibrok-com”,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere
Limitată „Multibrok-com” împotriva Biroului Vamal Bender și Serviciului Vamal cu
privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Multibrok-
com” și menținută hotărârea Judecătoriei Căușeni din 13 iulie 2016,
c o n s t a t ă
La 01 iunie 2016, SRL „Multibrok-com” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Biroului Vamal Bender și Serviciul Vamal cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin decizia agentului constatator din
18 aprilie 2016 a fost sancționată pentru faptul că nu a fost respectată procedura de
tranzit.
Susține că, nefiind de acord cu aceasta a contestat-o la Serviciul Vamal care a
respins cererea prealabilă și a menținut decizia din 18 aprilie 2016.
Declară că nu a încălcat nici o prevedere legală și că transportatorul avea marfa în
grupaj, din aceste motive primul punct de la Leușeni a fost terminalul vamal de la
Cricova, unde o parte din marfă urma să fie descărcată sub controlul organelor vamale
cu aplicarea unei plombe, după care urma să fie transportat restul mărfii la terminalul
din Căușeni.
Invocă reclamanta că, transportatorul la 19 februarie 2016 (zi de vineri) s-a reținut
și s-a prezentat la 22 februarie 2016 (zi de luni) la terminalul Căușeni.
Cere SRL „Multibrok-com” anularea deciziei agentului constatator asupra cazului
de contravenție vamală cu răspundere materială din 18 aprilie 2016 prin care a fost
aplicată sancțiunea materială sub formă de amendă SRL „Multibrok-com” în mărime
de 3 % din valoarea obiectului de contravenție, ce constituie 4041 lei și anularea
deciziei Serviciului Vamal de respingere a contestației depusă de SRL „Multibrok-
com” împotriva deciziei de sancționare din 18 aprilie 2016.
1
Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 13 iulie 2016, acțiunea a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, a fost respins apelul
declarat de către SRL „Multibrok-com” și menținută hotărârea Judecătoriei Căușeni
din 13 iulie 2016.
Atât instanța de fond cât și instanța de apel și-au întemeiat soluția făcând referire
la faptul că SRL „Multibrok-com” fiind titularul operațiunii de tranzit a fost
responsabilă pentru executarea operațiunii de tranzit, inclusiv era obligată să prezinte
în termenul stabilit organului vamal de destinație mărfurile plasate în regim de tranzit.
La 17 februarie 2017, SRL „Multibrok-com” a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău
din 07 decembrie 2016 și hotărârii Judecătoriei Căușeni din 13 iulie 2016 cu emiterea
unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În susținerea recursului SRL „Multibrok-com” a invocat ilegalitatea și
netemeinicia hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare.
De asemenea a indicat că, contrar prevederilor art. 267 lit. b) Cod Vamal, în
acțiunile brokerului vamal SRL „Multibrok-com” lipsesc elementele care ar demonstra
vinovăția lui, întrucât întârzierea de facto nu a avut loc, în cazul din speță,
transportatorul urma să descarce marfa până la Terminalul Vamal Căușeni, iar în așa
situație termenul se prelungește din oficiu cu 24 ore, ceea ce nu a fost luat în
considerație nici de instanța de fond, nici de instanța de apel.
Invocă recurenta că având în vedere prelungirea din oficiu a termenului de tranzit
în legătură cu descărcarea prealabilă a mărfii cu 24 ore, transportatorul urma să fie în
punctul de destinație – Terminalul Vamal Căușeni la 20 februarie 2016, într-o zi
nelucrătoare, astfel termenul limită în interiorul cărui transportatorul trebuia să se
prezinte la punctul de destinație indicat în declarația vamală este 22 februarie 2016.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 07
decembrie 2016 a fost expediată în adresa recurentei la 20 decembrie 2016 (f.d. 58),
astfel, recursul declarat de către SRL „Multibrok-com” la 17 februarie 2017 se
consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.
La 06 martie 2017, în adresa intimaților Biroul Vamal Bender și Serviciul Vamal
a fost expediată copia recursului declarat de către SRL „Multibrok-com” cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
La 05 aprilie 2017 Serviciul Vamal a depus referință, solicitând declararea
recursului depus de către SRL „Multibrok-com” ca fiind inadmisibil, invocând că
recurenta nu a indicat motivele omiterii termenului de tranzit și nici nu a solicitat
aplicarea art. 47 Cod vamal, la fel nu a fost solicitată nici prelungirea termenului de
tranzit.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul declarat de către SRL „Multibrok-com” este inadmisibil, din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă
în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin.
(2), (3) și (4).
2
Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că
normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în
care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL „Multibrok-com” nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.
Nu poate fi reținut argumentul recurentei SRL „Multibrok-com” precum că în
acțiunile brokerului vamal SRL „Multibrok-com” lipsesc elementele care ar demonstra
vinovăția lui în încălcarea termenului de tranzit, transportatorul având nevoie de timp
suplimentar pentru descărcarea mărfii, întrucât potrivit art. 43 alin. (1) lit. b), la
plasarea sub regimul vamal de tranzit, mărfurile trebuie să fie transportate la organul
vamal de destinație în termenul stabilit de organul vamal de plecare, în funcție de tipul
mijlocului de transport, de distanță, de condițiile atmosferice, etc, iar conform
declarației de tranzit nr. 4503T4587, termenul de tranzit a fost acordat până la 19
februarie 2016, însă mijlocul de transport cu marfa plasată sub regimul de tranzit a
sosit la postul vamal Căușeni abia la 22 februarie 2016.
Argumentul recurentei precum că, până la Terminalul Vamal Căușeni
transportatorul avea marfă care urma să fie descărcată la Terminalul Vamal Cricova și
în aceste situații termenul se prelungește din oficiu cu 24 ore, este unul lipsit de suport
juridic, iar careva cereri de prelungire a termenului de tranzit conform declarației de
tranzit nr 4503T4587 din 18 februarie 2016, nu au fost înregistrate.
3
Or, prevederile art. 47 din Codul vamal justifică omiterea termenului stabilit
pentru transportarea mărfurilor aflate în regim de tranzit și încălcarea altor condiții de
derulare a regimului de tranzit numai în caz de avariere sau forța majoră, ceea ce în
speță nu se atestă și nu se invocă.
Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept
procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a
fi respinse.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC
are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept
procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în
fapt a acesteia.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să
dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c.
Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele
recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii,
asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul
corespunzător.
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către
SRL „Multibrok-com” ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.
433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Multibrok-com” se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Mariana Pitic
4