2ra-795/17 — declararea nulitătii contractelor de vânzare-cumpărare

2ra-795/17 — declararea nulitătii contractelor de vânzare-cumpărare (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: Ev. Sanduța dosarul nr. 2ra-795/17

instanța de apel: D. Manole, Iu. Cotruță, A. Bostan

Î N C H E I E R E

26 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Arina Calmîcov,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Arinei Calmîcov

împotriva Raisei Țurcan, Societății cu răspundere limitată „Agro-Meridian”,

Elenei Iudova și a lui Andrei Jembei, intervenienții accesorii notarii publici,

Mariana Dumbrava și Mihail Vidrașcu cu privire la declararea nulității

contractelor de vânzare-cumpărare,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2016, prin

care a fost respins apelul declarat de către Arina Calmîcov și menținută

hotărârea Judecătoriei Criuleni din 23 iunie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 11 iunie 2016, Arina Calmîcov a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Raisei Țurcan și Societății cu răspundere limitată „Agro-

Meridian”, intervenient accesoriu notarul public, Mariana Dumbrava cu privire

la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 875 din 23 martie

2015.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 23 martie 2015, a

decedat tatăl său, Alexandru Calmîcov, născut la 11 aprilie 1953, după decesul

căruia s-a adresat la notar pentru acceptarea succesiunii și la data de 08 aprilie

2015, i-a fost eliberat certificatul de calitate de moștenitor.

Afirmă că, ulterior, a aflat despre faptul că, în ziua decesului tatălui său au

fost înstrăinate bunurile, ce-i aparțineau acestuia cu drept de proprietate privată

în baza contractelor de vânzare - cumpărare cu nr. 2-1/6866 din 11 octombrie

2006 și nr. 2-1/5355 din 21 iulie 2006 și, anume, terenul agricol cu suprafața de

1,346 ha cu nr. cadastral 3118101.158 și terenul agricol cu suprafața de 1,3669

ha cu nr. cadastral 3118101.157.

În acest sens, menționează că, la data de 23 martie 2015, între Alexandru

Calmîcov, reprezentat de Raisa Țurcan în baza procurii nr. 508 din 13 februarie

2015, în calitate de vânzător și SRL „Agro-Meridian”, în calitate de cumpărător,

1

a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 875, înregistrat la organul

cadastral la data de 31 martie 2015, prin care au fost înstrăinate două terenuri

agricole și, anume, terenul agricol cu suprafața de 1,346 ha cu nr. cadastral

3118101.158 și terenul agricol cu suprafața de 1,3669 ha cu nr. cadastral

3118101.157, la prețul de 29 822 lei,

Invocă că, contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat în baza procurii

nr. 508 din 13 februarie 2015, eliberată de către persoana decedată, ceea ce

conform prevederilor art. art. 216 alin. (1), 219 alin. (1) și (2), art. 252 alin. (1)

și art. 255 alin. (2) lit. f) din Codul civil, contravine legii și are drept efect

nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 875 din 23 martie

2015, mai mult, în ziua încheierii contractului, Alexandru Calmîcov a decedat,

astfel, nu dispunea de capacitatea de folosință, inclusiv nu putea să exercite

drepturi și să-și asume obligații prin intermediul reprezentanților, iar prin

înstrăinarea terenurilor menționate contrar normelor enunțate a fost încalcat și

dreptul său la proprietate privată garantat de art. 46 al Constituției Republicii

Moldova și art. 1 al Primului Protocol adițional la Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, deoarece după

decesul tatălui său, ea este unica persoană care s-a adresat la notar pentru

acceptarea succesiunii și căreia i-a fost eliberat certificatul de moștenitor.

Solicită declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 875 din

23 martie 2015, încheiat între Alexandru Calmîcov, reprezentat de către Raisa

Țurcan în baza procurii nr. 508 din 13 februarie 2015 și SRL „Agro-Meridian”,

înregistrat la organul cadastral la data de 31 martie 2015, cu aducerea părților la

poziția inițială și încasarea cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamanta a depus cereri de completare a

cerințelor indicând în calitate de pârâți pe Raisa Țurcan, SRL „Agro-Meridian”,

Elena Iudova și Andrei Jembei și în calitate de intervenienți accesorii pe notarii

publici, Mariana Dumbrava și Mihail Vidrașcu și invocând că, la data de 14 mai

2015, SRL „Agro-Meridian” a înstrăinat terenurile litigioase lui Andrei Jembei

în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2185, autentificat de către notarul

public Mihail Vidrașcu, însă ultimul, într-o perioadă scurtă de timp, le-a

înstrăinat Elenei Iudova în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 7531 din

15 iunie 2015.

Afirmă că, la momentul înstrăinării terenurilor, administratorul SRL

„Agro-Meridian” cunoștea că tatăl ei, Alexandru Calmîcov a decedat, iar după

decesul acestuia, atât ea, cât și mama sa i-au solicitat restituirea terenurilor, însă

ultimul, acționând cu rea-credință, a înstrăinat terenurile.

Relevă că, pe parcursul judecării cauzei, administratorul SRL „Agro-

Meridian” a declarat că, toate negocierile referitoare la vânzarea-cumpărarea

terenurilor au avut loc între el și Alexandru Calmîcov, căruia i-a achitat suma de

2000 Euro pentru terenuri până la încheierea tranzacției de vânzare-cumpărare,

la care a participat reprezentantul acestuia în bază de procură, Raisa Țurcan, însă

aceasta a declarat că, la eliberarea procurii din 13 februarie 2015, Alexandru

Calmîcov i-a confirmat achitarea sumei de bani de către administratorul SRL

„Agro-Meridian”.

2

Menționează că, conform pct. 2 al contractului de vânzare-cumpărare nr.

875 din 23 martie 2015, prețul terenurilor înstrăinate este de 29 822 lei, ceea ce

constituie aproximativ 1 300 Euro.

Suplimentar a mai indicat că, la încheierea contractului de vânzare-

cumpărare lipsește elementul definitoriu al actului juridic și, anume,

consimțământul lui Alexandru Calmîcov de a vinde terenurile litigioase la prețul

de 2 000 Euro, preț invocat de administratorul SRL „Agro-Meridian”, Jembei

Gheorghe și nu la prețul de 29 822 lei, conform contractului, mai mult, nu există

probe ce ar confirma faptul că, Alexandru Calmîcov și SRL „Agro-Meridian” au

realizat un acord comun asupra clauzelor contractuale, inclusiv și asupra

prețului, or, reieșind din prevederile art. 210 alin. (1) și art. 211 alin. (1) din Cod

civil, declarațiile lui Jembei Gheorghe și ale Raisei Țurcan nu pot servi drept

dovadă precum că, suma de 2 000 Euro a fost acceptată și primită de Alexandru

Calmîcov.

Consideră că, contractul de vânzare-cumpărare nr. 875 din 23 martie 2015

contravine prevederilor art. 195 alin. (1), art. 666 alin. (1) din Codul civil și prin

prisma art. 220 alin. (1) din Cod civil este lovit de nulitate absolută.

Susține că, între reprezentantul lui Alexandru Calmîcov, Raisa Țurcan și

administratorul SRL „Agro-Meridian”, Gheorghe Jembei a avut loc o înțelegere

dolosivă, deoarece Raisa Țurcan a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.

875, fără a dispune de probe confirmatoare referitor la primirea de către

Alexandru Calmîcov a prețului terenurilor, astfel, cauzându-i ultimului un

prejudiciu material manifestat prin deposedare de două terenuri agricole.

Invocă că, conform prevederilor pct. 20 al Hotărârii explicative a Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 1 din 07 iulie 2008 cu privire la aplicarea de către

instanțele de judecată a legislației ce reglementează nulitatea actului juridic, în

ceea ce privește răsfrângerea efectelor nulității actului juridic față de terți, se va

reține că anularea actului juridic inițial atrage și anularea actului juridic următor,

datorită legăturii lor reciproce. Astfel, un alt efect al nulității actului juridic este

și anularea actului juridic subsecvent ca urmare a anulării actului juridic inițial.

Consideră că, contractele de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole nr.

875 din 23 martie 2015 și nr. 2185 din 14 mai 2015 și, respectiv, contractul nr.

7531 din 15 iunie 2015 urmează a fi declarate nule, cu aducerea părților la

poziția inițială și obligarea acestora de a restitui tot ce au primit în baza actului

juridic nul.

Solicită declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 875

încheiat la data de 23 martie 2015 între Alexandru Calmîcov, reprezentat de

către Raisa Țurcan în baza procurii nr. 508 din 13 februarie 2015 și SRL „Agro-

Meridian”, înregistrat la organul cadastral la 31 martie 2015 și a contractului de

vânzare-cumpărare nr. 2185 încheiat la data de 14 mai 2015 între SRL „Agro-

Meridian” și Andrei Jembei, precum și a contractului de vânzare-cumpărare nr.

7531 încheiat la data de 15 iunie 2015 între Andrei Jembei și Elena Iudova,

înregistrat la organul cadastral la data de 22 iunie 2015, cu aducerea părților la

poziția inițială, obligarea acestora de a restitui tot ceea ce au primit în baza

3

actului juridic nul și încasarea în mod solidar din contul pârâților a cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 23 iunie 2016 acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Respingând acțiunea, prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul

că, Alexandru Calmîcov și-a exprimat intenția de a înstrăina terenurile agricole

deținute în proprietate, prin autentificarea procurii nr. 508 din 13 februarie 2015,

prin care a împuternicit-o pe Raisa Țurcan să încheie tranzacția de vânzare-

cumpărare a terenurilor la prețul și condițiile stabilite de ea, mai mult ca atât,

anterior Raisa Țurcan a procurat terenurile agricole în litigiu pentru Alexandru

Calmîcov, fapt ce dovedește relațiile de încredere între ei.

Totodată, prima instanță a reiterat că, reclamanta nu a prezentat probe, ce

ar confirma că, contractul de vânzare-cumpărare nr. 875 din 23 martie 2015 a

fost încheiat cu rea-credință și prin înțelegerea dolosivă a Raisei Țurcan și

Gheorghe Jembei, cât și faptul neachitării de către cumpărător – vânzătorului a

prețului contractului.

De asemenea, prima instanță a mai reiterat că, nulitatea absolută este o

sancțiune pentru nerespectarea normei ce ocrotește un interes general, fapt care

nu a fost constatat în speță.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2016 a fost respins

apelul declarat de către Arina Calmîcov și menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 27 februarie 2017, Arina Calmîcov a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri

cu privire la admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu hotărârile

judecătorești, deoarece au fost încălcate normele de drept material și, anume, nu

a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, a fost aplicată o lege care nu

trebuia să fie aplicată și a fost interpretată în mod eronat legea, ceea ce avut

drept urmare încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Menționează că, instanțele de judecată, la examinarea cauzei, au ignorat

argumentele invocate în cererea de chemare în judecată și cererile de completare

a pretențiilor.

În acest sens, invocă că, la data de 23 martie 2015, a decedat tatăl său,

Alexandru Calmîcov, născut la 11 aprilie 1953, iar la data de 08 aprilie 2015, de

către notarul public Angela Timofti i-a fost eliberat certificatul de calitate de

moștenitor.

Afirmă că, în ziua decesului tatălui său au fost înstrăinate bunurile ce-i

aparțineau acestuia cu drept de proprietate privată în baza contractelor de

vânzare - cumpărare cu nr. 2-1/6866 din 11 octombrie 2006 și nr. 2-1/5355 din

21 iulie 2006 și, anume, terenul agricol cu suprafața de 1,346 ha cu nr. cadastral

3118101.158 și terenul agricol cu suprafața de 1,3669 ha cu nr. cadastral

3118101.157.

4

Relevă că, la data de 23 martie 2015 între reprezentatul lui Alexandru

Calmîcov, Raisa Țurcan și SRL „Agro-Meridian” a fost încheiat contractul de

vânzare-cumpărare nr. 875, înregistrat la organul cadastral la data de 31 martie

2015, prin care au fost înstrăinate două terenuri agricole și, anume, terenul

agricol cu suprafața de 1,346 ha cu nr. cadastral 3118101.158 și terenul agricol

cu suprafața de 1,3669 ha cu nr. cadastral 3118101.157, la preț de 29 822 lei.

Notează că, contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat în baza

procurii nr. 508 din 13 februarie 2015, eliberate de către persoana decedată,

Alexandru Calmîcov.

Susține că, deși administratorul SRL „Agro-Meridian”, Gheorghe Jembei

cunoștea că tatăl său a decedat și necătând la fapul că i-a solicitat restituirea

terenurilor, acesta la data de 14 mai 2015, a înstrăinat terenurile menționate

fratelui său Andrei Jembei prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2185,

autentificat de notarul public Mihail Vidrașcu, iar ultimul le-a înstrăinat Elenei

Iudova prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 7531 din 15 iunie 2015.

Relevă că, pe parcursul examinării cauze, administratorul SRL „Agro-

Meridian”, Gheorghe Jembei a declarat că, toate negocierile referitor la

vânzarea-cumpărarea terenurilor au avut loc între el și Alexandru Calmîcov,

căruia i-a achitat suma de 2000 Euro pentru terenurile agricole, până la

încheierea tranzacției de vânzare-cumpărare, la care a participat reprezentantul

acestuia, Raisa Țurcan, însă ultima a declarat că, la eliberarea procurii din 13

februarie 2015, Alexandru Calmîcov i-a confirmat achitarea sumei de către

Gheorghe Jembei.

Menționează că, conform pct. 2 al contractului de vânzare-cumpărare nr.

875 din 23 martie 2015, prețul terenurilor agricole enunțate este de 29 822 lei,

ceea ce constituie aproximativ 1300 Euro.

Astfel, invocă că, la încheierea contractului de vânzare-cumpărare lipsește

consimțământul lui Alexandru Calmîcov de a vinde terenurile agricole la prețul

de 2000 Euro, menționat de administratorul SRL „Agro-Meridian” sau la prețul

de 29 822 lei indicat în contract, deoarece nu a fost probat faptul că ei au

discutat asupra prețului contractului (așa cum pretinde ultimul), au realizat un

acord comun asupra clauzelor contractului, inclusiv și asupra prețului. Or,

reieșind din prevederile art. 210 alin. (l) și art. 211 alin. (l) din Codul civil,

declarațiile lui Gheorghe Jembei și Raisa Țurcan nu pot servi drept dovadă a

faptului că Alexandru Calmîcov a acceptat și a primit suma de 2 000 Euro.

Prin urmare, consideră că, contractul de vânzare-cumpărare nr. 875 din 23

martie 2015 contravine prevederilor art. 195 alin. (l) și art. 666 din Codul civil și

prin prisma prevederilor art. 220 alin. (l) și art. 231 alin. (1) din Codul civil este

lovit de nulitatea absolută.

Mai invocă că, intimații au prezentat instanței de judecată documente

fiscale, care nu corespund realității și, anume, actul de achiziții, conform căruia

Raisa Turcan a primit de la SRL „Agro-Meridian” suma de 29 822 lei pentru

terenurile vândute, pe când în ședința de judecată, aceasta a declarat că careva

sume de bani în urma tranzacției nu a primit, și careva dovezi care ar confirma

5

faptul primirii de către Alexandru Calmîcov a cărora sume de bani până la

semnarea contractului, nu deține.

Relevă că, deși SRL „Agro-Meridian” a prezentat facturile fiscale

eliberate pe numele fratelui administratorului companiei, Andrei Jembei, însă

careva acte de achiziție, bonuri fiscale sau alte documente ce ar confirma faptul

achitării de către ultimul a prețului în sumă de 279 200 lei pentru terenurile

cumpărate în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2185 din 14 mai 2015,

nu au fost prezentate.

Susține că, faptul acționării cu rea-credință de către SRL „Agro-Meridian”

se confirmă și prin aceea că, administratorul societății, Gheorghe Jembei, cu

toate că știa că tatăl său a decedat, în termen de două luni de la data încheierii

contractului nr. 875, a înstrăinat terenurile litigioase fratele său, Andrei Jembei

prin contractul de vânzare-cumpărare din 14 mai 2015, iar ultimul într-o

perioada foarte scurtă de timp a înstrăinat terenurile Elenei Iudova, în baza

contractului de vânzare - cumpărare nr. 7531 din 15 iunie 2015.

Mai invocă că, intimații nu au prezentat probe ce ar confirma faptul că, ea

a cunoscut despre încheierea tranzacției din 13 aprilie 2015, în aceiași zi, și că

cererea suplimentară a fost depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Relevă că, deși intimatul, SRL „Agro-Meridian” invocă că, conform

procurii eliberate de către Alexandru Calmîcov pe numele lui Raisa Țurcan,

ultima a fost împuternicită să vândă terenurile conform prețului și condiților

stabilite de aceasta, în ședința de judecată aceștia au declarat că, negocierile de

vânzare-cumpărare a terenurilor au avut loc între SRL „Agro-Meridian” și

Alexandru Calmîcov, căruia i-a achitat suma de 2000 Euro, care a fost achitată

până la încheierea tranzacției de vânzare-cumpărare cu participarea

reprezentantului lui Alexandru Calmîcov, Raisa Țurcan. La rândul său, ultima a

declarat că, la eliberarea procurii din 13 februarie 2015, Alexandru Calmîcov a

confirmat că, suma de bani i-a fost achitată de către Gheorghe Jembei, însă,

careva probe ce confirmă primirea banilor nu au fost prezentate.

În acest context, consideră că, contractul de vânzare-cumpărare din 23

martie 2015 contravine prevederilor art. 195, alin. (l) și art. 666 din Codul civil,

iar prin prisma prevederilor art. 220 alin. (l) din Codul civil este lovit de

nulitatea absolută, la fel, este lovit și de nulitatea relativă conform prevederilor

art. 231 alin. (1) din Codul civil, or, reieșind din argumentele invocate, între

reprezentantul Alexandru Calmîcov și Raisa Țurcan, care a participat în calitate

de reprezentant al vânzătorului și SRL „Agro-Meridian”, în persoana

administratorului, Gheorghe Jembei a avut loc o înțelegere dolosivă.

Menționează că, contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat în baza

procurii nr. 508 din 13 februarie 2015, eliberată de către persoana decedată,

Alexandru Calmîcov, ceea ce conform prevederilor art. 216 alin. (l), art. 219

alin. (1) și (2), art. 252, alin. (l) lit. f) și ale art. 255 din Codul civil, contravine

legii și are ca efect nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.

875 din 23 martie 2015.

6

Invocă că, la data de 23 martie 2015, Alexandru Calmîcov a decedat și ca

urmare nu dispunea de capacitatea de folosință, inclusiv nu putea să exercite

careva drepturi și să-și asume obligații prin intermediul reprezentanților.

Relevă că, conform pct. 20 al Hotărârii explicative a Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. l din 07 iulie 2008 cu privire la aplicarea de către

instanțele de judecata a legislației ce reglementează nulitatea actului juridic

civil, în ceea ce privește răsfrângerea efectelor nulității actului juridic față de

terți, se va reține că, anularea actului juridic inițial atrage și anularea actului

juridic următor, datorită legăturii lor reciproce. Astfel, alt efect al nulității

actului juridic este (sau poate fi) anularea actului juridic subsecvent ca urmare a

anulării actului juridic inițial. Prin urmare, contractele de vânzare-cumpărare nr.

875 din 23 martie 2015, nr. 2185 din 14 mai 2015 în parte ce ține de înstrăinare

a terenului agricol, cu suprafața de 1,346 ha, cu nr. cadastral 3118101.158 și a

terenului agricol, cu suprafața de 1,3669 ha, cu nr. cadastral 3118101.157, și

respectiv contractul nr. 7531 din 15 iunie 2015 urmează a fi declarate nule cu

aducerea părților la poziția inițială și obligarea acestora de a restitui tot ce au

primit în baza actului juridic nul.

Prin referința depusă la data de 19 aprilie 2017 SRL „Agro-Meredian” a

solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau

deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or,

din materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării

deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a

recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

7

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe

la judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i

s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de

desfășurare a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Arina

Calmîcov nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței

CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16

aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Arina Calmîcov asemenea

aspecte nu se regăsesc.

8

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul Arinei Calmîcov ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin.

(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Arina Calmîcov se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

9