3rh-46/17 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosar nr.3rh-46/17 Prima instanță (judecătoria Rîșcani mun. Chișinău) S. Iorgov Instanța de apel (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, A. Nogai, A. Doga, Instanța de recurs (Curtea de Supremă de Justiție) S. Filincova , M. Ghervas, D. Mardari Î N C H E I E R E mun.

Chișinău 19 aprilie 2017 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, Svetlana Filincova judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire declarată de avocatul Lozovscaia Tatiana în interesele lui Șerman Serghei, în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Șerman Serghei împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, intervenienților accesorii Întreprinderea de Stat „Air Moldova” societate pe acțiuni și societatea pe acțiuni „Aeroport Handling”, Buga Radu cu privire la anularea actului administrativ, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 01 iulie 2015, prin care recursul a fost considerat inadmisibil, a c o n s t a t a t : La 04 mai 2011 Șerman Serghei s-a adresat în instanța de judecată cu cererea de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, intervenienți accesorii Întreprinderea de Stat „Air Moldova” societate pe acțiuni, societatea pe acțiuni „Aeroport Handling”, Buga Radu solicitând anularea procesului-verbal nr.31 din 08 decembrie 2010 privind cercetarea accidentului de muncă.

În motivarea acțiunii a menționat că, din 16 februarie 1981 activează în calitate de tehnician de aviație la Întreprinderea de Stat „Air Moldova” societate pe acțiuni. În timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu la 23 octombrie 2010 a avut loc accidentul de muncă prin căderea din aeronavă, suferind leziuni corporale grave, iar în urma acestui accident a fost internat în spital pînă la 01 decembrie 2010, termen de la care a început tratamentul la domiciliu. Ulterior de către Inspecția Muncii au fost întocmite procese- verbale de cercetare a accidentului de muncă.

În unul din ele Șerman Serghei a fost recunoscut vinovat în accidentul de muncă, apoi acest proces-verbal a fost retras de la Procuratura de transport de către Inspecția Muncii și întocmit alt procesul-verbal nr.31 din 08 decembrie 2010 potrivit căruia accidentul de muncă este vina reclamantului și a reprezentantului societății pe acțiuni „Aeroport Handling” Buga Radu, care a participat la deservirea aeronavei în momentul accidentului. 1 Indică că nefiind de acord cu rezultatele cercetării accidentului de muncă grav, a înaintat cererea prealabilă către Inspecția Muncii care la 25 martie 2011 a fost respinsă. Menționează că de către Inspecția Muncii a fost încălcat art.9 alin. (1) lit. a) și lit. d) a Legii nr.140 din 10 mai 2001 privind inspecția muncii.

La examinarea cazului nu s-a luat în considerație faptul că de către Întreprinderea de Stat „Air Moldova” societate pe acțiuni au fost încălcate prevederile art.17 alin.4 din Legea nr.186 din 10 iulie 2008 privind securitatea și sănătatea în muncă, conform căruia angajatorul se va asigura că lucrătorii unităților din exterior, care desfășoară activitatea în unitatea sa, sunt instruiți adecvat în ceea ce privește riscurile profesionale pe durata desfășurării activităților în această unitate. Consideră eronată concluzia precum că a încălcat pct.16 lit. f), i) din Instrucțiunea Întreprinderii de Stat „Air Moldova” societate pe acțiuni nr.88-03ET- 2010 cu privire la securitatea și sănătatea în muncă.

Conform graficului tehnologic de deservire a aeronavei, în cazul dat lucrările trebuiau să fie efectuate cu scara la bordul aeronavei, ce exclude căderea. Afirmă că în timpul îndeplinirii atribuțiile de serviciu era convins că scara se află la bordul aeronavei. Coordonarea întrebărilor de serviciu și înlăturarea scării de la bordul aeronavei, intră în competența administrațiilor întreprinderilor care deservesc aeronava.

Conform normelor indicate, anume angajatorul este obligat să asigure securitatea lucrătorilor sub toate aspectele ce țin de activitatea desfășurată și să ia măsuri necesare pentru protecția securității și sănătății lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea cu informații și instruire, precum și pentru asigurarea organizării și a mijloacelor necesare, însă pîrîtul a constatat că, agentul de deservire la sol Buga Radu angajatul companiei societății pe acțiuni "Aeroport Handling”, nu a coordonat instalarea/dezinstalarea corectă a scărilor cu serviciile altor companii implicate în deservirea navei și n-a informat șeful de tură referitor la timpul de facto de executare a acestor lucrări.

Anume acțiunile necoordonate a agentului de deservire la sol Buga Radu au dus la producerea accidentului de muncă. Consideră că procesul verbal nr.31 din 08 decembrie 2010 întocmit de către Inspecția Muncii este unul neîntemeiat și urmează a fi anulat. Inițial pricina a fost depusă spre examinare la judecătoria Rîșcani mun. Chișinău. Prin încheierea judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 18 iulie 2011 pricina civilă a fost expediată spre examinare după competență la Curtea de Apel Chișinău. Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2012 acțiunea înaintată de Șerman Serghei, s-a respins ca tardivă. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 mai 2012 s-a admis recursul declarat de Șerman Serghei.

S-a casat hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2012 și s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2012 cauza civilă a fost transmisă după competență jurisdicțională și teritorială la judecătoria Rîșcani mun. Chișinău. Prin încheierea judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 26 aprilie 2013 cererea de chemare în judecată înaintată de Șerman Serghei, a fost scoasă de pe rol. 2 Prin încheierea judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 06 iunie 2013 s-a anulat încheierea din 26 aprilie 2013 prin care cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol. Prin hotărârea judecătoriei Rîșcani din 08 decembrie 2014, acțiunea înaintată de Șerman Serghei, s-a respins ca tardivă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015, s-a respins apelul declarat de către Șerman Serghei și s-a menținut hotărîrea judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 08 decembrie 2014. La 19 mai 2015, avocatul Lozovscaia Tatiana în interesele recurentului Șerman Serghei a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătorești, cerînd admiterea recursului, casarea acestora și emiterea unei noi decizii de admitere a pretențiilor înaintate. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 01 iulie 2015, s-a declarat inadmisibil recursul avocatului Lozovscaia Tatiana în interesele recurentului Șerman Serghei. La 13 decembrie 2016 avocatul Lozovscaia Tatiana în interesele recurentului Șerman Serghei a declarat cerere de revizuire asupra încheierii Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 01 iulie 2015 solicitînd admiterea cererii de revizuire.

În motivare a invocat că, instanța a apreciat probele contrar normelor de drept. Soluția emisă la caz contravine art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și totodată la examinarea cauzei s-a încălcat termenul rezonabil de examinarea. În dezvoltarea motivelor cererii de revizuire, revizuentul a reiterat criticile formulate în instanțele ierarhic inferioare. În opinia sa soluția emisă este una greșită și neîntemeiată. Potrivit prevederilor art.451 alin. (1) Codul de procedură civilă cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă. In conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Art. 449 din Codul de procedură civilă, statuează că, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentința penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, 3 iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională. Analizând criticile formulate de revizuent, instanța de recurs constată că nici una dintre ele nu se încadrează în dispozițiunile strict și limitativ enunțate de norma art. 449 din Codul de procedură civilă. Alegațiile invocate în cererea de revizuire, nu indică careva circumstanțe sau probe care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală și astfel ajunge la concluzia că cererea de revizuire depusă urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

Colegiul relatează că, pentru a invoca temeiurile revizuirii prevăzute de art. 449 Codul de procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinate pentru judecarea justă a cauzei. În această ordine de idei, Colegiul constată cu certitudine că faptele invocate de revizuent ca circumstanțe pe care nu le-a cunoscut, dar care sunt determinante pentru revizuirea soluției, erau și/sau puteau fi cunoscute la momentul examinării și adoptării deciziei revizuirea cărei se solicită, având în vedere că acestea sunt de fapt un șir de norme legale interpretate de către revizuent în contextul circumstanțelor de fapt din litigiu.

Recurentul în argumentarea cererii de revizuire nu invocă careva circumstanțe sau probe care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală, ci doar invocă dezacordul său cu soluția instanței de judecată. Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată și nici nu a invocat în cererea de revizuire nici un temei de drept prin prisma art. 449 Codul de procedură civilă ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la temeiurile stabilite în art.449 Codul de procedură civilă.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României). 4 În speță, afirmațiile revizuentului țin doar de dezacordul acestuia cu soluția instanței de recurs prin prisma interpretării cadrului legal ce reglementează raporturile litigioase și nici de cum temeiuri de declarare a revizuirii. Prin urmare, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de admisibilitate, incluzând și motivele pe care se întemeiază, cererea de revizuire dedusă judecății este inadmisibilă în raport cu condițiile textului.

Inadmisibilitatea unei asemenea intervenții de mai multe ori a fost afirmată de către jurisprudența CEDO. Curtea, a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci cînd instanțele judecătorești dau o aprecierea finală unei chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție (cauza Brumărescu vs România). Sub acest aspect, se va menționa și faptul că, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ș.a), prin urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

Față de cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, se constată că revizuentul nu a indicat nici o situație de natură a se încadra în prevederile legale menționate supra. Avînd în vedere cele expuse supra, cererea de revizuire declarată de avocatul Lozovscaia Tatiana în interesele lui Șerman Serghei urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge cererea de revizuire declarată de avocatul Lozovscaia Tatiana în interesele lui Șerman Serghei împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 01 iulie 2015, prin care recursul declarat de avocatul Lozovscaia Tatiana a fost considerat inadmisibil.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Svetlana Filincova judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 5