3rh-46/17 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosar nr.3rh-46/17

Prima instanță (judecătoria Rîșcani mun. Chișinău) S. Iorgov

Instanța de apel (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, A. Nogai, A. Doga,

Instanța de recurs (Curtea de Supremă de Justiție) S. Filincova , M. Ghervas, D.

Mardari

Î N C H E I E R E

mun. Chișinău

19 aprilie 2017

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire declarată de avocatul Lozovscaia Tatiana în

interesele lui Șerman Serghei,

în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Șerman Serghei

împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, intervenienților accesorii Întreprinderea de

Stat „Air Moldova” societate pe acțiuni și societatea pe acțiuni „Aeroport Handling”,

Buga Radu cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 01 iulie 2015, prin care recursul

a fost considerat inadmisibil,

a c o n s t a t a t :

La 04 mai 2011 Șerman Serghei s-a adresat în instanța de judecată cu cererea de

chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, intervenienți accesorii

Întreprinderea de Stat „Air Moldova” societate pe acțiuni, societatea pe acțiuni

„Aeroport Handling”, Buga Radu solicitând anularea procesului-verbal nr.31 din 08

decembrie 2010 privind cercetarea accidentului de muncă.

În motivarea acțiunii a menționat că, din 16 februarie 1981 activează în calitate

de tehnician de aviație la Întreprinderea de Stat „Air Moldova” societate pe acțiuni. În

timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu la 23 octombrie 2010 a avut loc accidentul de

muncă prin căderea din aeronavă, suferind leziuni corporale grave, iar în urma acestui

accident a fost internat în spital pînă la 01 decembrie 2010, termen de la care a început

tratamentul la domiciliu. Ulterior de către Inspecția Muncii au fost întocmite procese-

verbale de cercetare a accidentului de muncă. În unul din ele Șerman Serghei a fost

recunoscut vinovat în accidentul de muncă, apoi acest proces-verbal a fost retras de la

Procuratura de transport de către Inspecția Muncii și întocmit alt procesul-verbal nr.31

din 08 decembrie 2010 potrivit căruia accidentul de muncă este vina reclamantului și a

reprezentantului societății pe acțiuni „Aeroport Handling” Buga Radu, care a participat

la deservirea aeronavei în momentul accidentului.

1

Indică că nefiind de acord cu rezultatele cercetării accidentului de muncă grav, a

înaintat cererea prealabilă către Inspecția Muncii care la 25 martie 2011 a fost respinsă.

Menționează că de către Inspecția Muncii a fost încălcat art.9 alin. (1) lit. a) și

lit. d) a Legii nr.140 din 10 mai 2001 privind inspecția muncii. La examinarea cazului

nu s-a luat în considerație faptul că de către Întreprinderea de Stat „Air Moldova”

societate pe acțiuni au fost încălcate prevederile art.17 alin.4 din Legea nr.186 din 10

iulie 2008 privind securitatea și sănătatea în muncă, conform căruia angajatorul se va

asigura că lucrătorii unităților din exterior, care desfășoară activitatea în unitatea sa,

sunt instruiți adecvat în ceea ce privește riscurile profesionale pe durata desfășurării

activităților în această unitate.

Consideră eronată concluzia precum că a încălcat pct.16 lit. f), i) din

Instrucțiunea Întreprinderii de Stat „Air Moldova” societate pe acțiuni nr.88-03ET-

2010 cu privire la securitatea și sănătatea în muncă. Conform graficului tehnologic de

deservire a aeronavei, în cazul dat lucrările trebuiau să fie efectuate cu scara la bordul

aeronavei, ce exclude căderea.

Afirmă că în timpul îndeplinirii atribuțiile de serviciu era convins că scara se

află la bordul aeronavei. Coordonarea întrebărilor de serviciu și înlăturarea scării de la

bordul aeronavei, intră în competența administrațiilor întreprinderilor care deservesc

aeronava. Conform normelor indicate, anume angajatorul este obligat să asigure

securitatea lucrătorilor sub toate aspectele ce țin de activitatea desfășurată și să ia

măsuri necesare pentru protecția securității și sănătății lucrătorilor, inclusiv pentru

prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea cu informații și instruire, precum și

pentru asigurarea organizării și a mijloacelor necesare, însă pîrîtul a constatat că,

agentul de deservire la sol Buga Radu angajatul companiei societății pe acțiuni

"Aeroport Handling”, nu a coordonat instalarea/dezinstalarea corectă a scărilor cu

serviciile altor companii implicate în deservirea navei și n-a informat șeful de tură

referitor la timpul de facto de executare a acestor lucrări. Anume acțiunile

necoordonate a agentului de deservire la sol Buga Radu au dus la producerea

accidentului de muncă.

Consideră că procesul verbal nr.31 din 08 decembrie 2010 întocmit de către

Inspecția Muncii este unul neîntemeiat și urmează a fi anulat.

Inițial pricina a fost depusă spre examinare la judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău.

Prin încheierea judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 18 iulie 2011 pricina

civilă a fost expediată spre examinare după competență la Curtea de Apel Chișinău.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2012 acțiunea înaintată de

Șerman Serghei, s-a respins ca tardivă.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 mai 2012 s-a admis recursul

declarat de Șerman Serghei.

S-a casat hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2012 și s-a restituit

cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2012 cauza civilă a

fost transmisă după competență jurisdicțională și teritorială la judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău.

Prin încheierea judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 26 aprilie 2013 cererea

de chemare în judecată înaintată de Șerman Serghei, a fost scoasă de pe rol.

2

Prin încheierea judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 06 iunie 2013 s-a anulat

încheierea din 26 aprilie 2013 prin care cererea de chemare în judecată a fost scoasă de

pe rol.

Prin hotărârea judecătoriei Rîșcani din 08 decembrie 2014, acțiunea înaintată de

Șerman Serghei, s-a respins ca tardivă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015, s-a respins apelul

declarat de către Șerman Serghei și s-a menținut hotărîrea judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 08 decembrie 2014.

La 19 mai 2015, avocatul Lozovscaia Tatiana în interesele recurentului Șerman

Serghei a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătorești, cerînd admiterea

recursului, casarea acestora și emiterea unei noi decizii de admitere a pretențiilor

înaintate.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 01 iulie 2015, s-a declarat

inadmisibil recursul avocatului Lozovscaia Tatiana în interesele recurentului Șerman

Serghei.

La 13 decembrie 2016 avocatul Lozovscaia Tatiana în interesele recurentului

Șerman Serghei a declarat cerere de revizuire asupra încheierii Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 01 iulie 2015

solicitînd admiterea cererii de revizuire.

În motivare a invocat că, instanța a apreciat probele contrar normelor de drept.

Soluția emisă la caz contravine art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și

totodată la examinarea cauzei s-a încălcat termenul rezonabil de examinarea.

În dezvoltarea motivelor cererii de revizuire, revizuentul a reiterat criticile

formulate în instanțele ierarhic inferioare. În opinia sa soluția emisă este una greșită și

neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art.451 alin. (1) Codul de procedură civilă cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

In conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă după ce

examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Art. 449 din Codul de procedură civilă, statuează că, revizuirea se declară în

cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentința penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

3

iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind

sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin

aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în

domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Analizând criticile formulate de revizuent, instanța de recurs constată că nici

una dintre ele nu se încadrează în dispozițiunile strict și limitativ enunțate de norma

art. 449 din Codul de procedură civilă.

Alegațiile invocate în cererea de revizuire, nu indică careva circumstanțe sau

probe care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală și astfel

ajunge la concluzia că cererea de revizuire depusă urmează a fi respinsă ca fiind

inadmisibilă.

Colegiul relatează că, pentru a invoca temeiurile revizuirii prevăzute de art. 449

Codul de procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca

temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în

sensul că nu orice sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar

atunci cînd sînt determinate pentru judecarea justă a cauzei.

În această ordine de idei, Colegiul constată cu certitudine că faptele invocate de

revizuent ca circumstanțe pe care nu le-a cunoscut, dar care sunt determinante pentru

revizuirea soluției, erau și/sau puteau fi cunoscute la momentul examinării și adoptării

deciziei revizuirea cărei se solicită, având în vedere că acestea sunt de fapt un șir de

norme legale interpretate de către revizuent în contextul circumstanțelor de fapt din

litigiu.

Recurentul în argumentarea cererii de revizuire nu invocă careva circumstanțe

sau probe care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală, ci

doar invocă dezacordul său cu soluția instanței de judecată.

Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă

caracteristicilor cerute de norma de drept indicată și nici nu a invocat în cererea de

revizuire nici un temei de drept prin prisma art. 449 Codul de procedură civilă ce ar

justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la

temeiurile stabilite în art.449 Codul de procedură civilă.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(cazul Brumărescu contra României).

4

În speță, afirmațiile revizuentului țin doar de dezacordul acestuia cu soluția

instanței de recurs prin prisma interpretării cadrului legal ce reglementează raporturile

litigioase și nici de cum temeiuri de declarare a revizuirii.

Prin urmare, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de admisibilitate, incluzând și

motivele pe care se întemeiază, cererea de revizuire dedusă judecății este inadmisibilă

în raport cu condițiile textului.

Inadmisibilitatea unei asemenea intervenții de mai multe ori a fost afirmată de

către jurisprudența CEDO. Curtea, a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6

paragraful 1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere ca, atunci cînd instanțele judecătorești dau o aprecierea

finală unei chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție (cauza

Brumărescu vs România).

Sub acest aspect, se va menționa și faptul că, admiterea cererii de revizuire în

împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității

raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ș.a), prin

urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

Față de cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, se constată că revizuentul

nu a indicat nici o situație de natură a se încadra în prevederile legale menționate

supra.

Avînd în vedere cele expuse supra, cererea de revizuire declarată de avocatul

Lozovscaia Tatiana în interesele lui Șerman Serghei urmează a fi respinsă ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge cererea de revizuire declarată de avocatul Lozovscaia Tatiana în

interesele lui Șerman Serghei împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 01 iulie

2015, prin care recursul declarat de avocatul Lozovscaia Tatiana a fost considerat

inadmisibil.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

5