2r-243/17 — declararea nulitatii contractului de partaj

2r-243/17 — declararea nulitatii contractului de partaj (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: I. Țurcan dosarul nr. 2r-243/17

instanța de apel: L. Popova, V. Muruianu, V. Efros

D E C I Z I E

12 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Comello Chiozzotto Marcos Claudio,

reprezentat de avocatul Lazari Constantin,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Papini Marco,

Faggiani Franco, Misale Vincenzo și Tonino Teodori împotriva lui Comello

Chiozzotto Marcos Claudio și Mîțu Angela cu privire la declararea nulității

contractului de partaj nr. 4542 din 19 mai 2009 și încasarea dobânzilor de întârziere și

la cererea reconvențională înaintată de Comello Chiozzotto Marcos Claudio împotriva

lui Faggiani Franco, Misale Vincenzo și Tonino Teodori cu privire la declararea

nulității contractelor de împrumut din 29 ianuarie 2009,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017 prin care a

fost respinsă cererea lui Comello Chiozzotto Marcos Claudio cu privire la scutirea de

la plata taxei de stat și nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către Comello

Chiozzotto Marcos Claudio,

c o n s t a t ă :

La data de 03 martie 2011, Papini Marco, Faggiani Franco, Misale Vincenzo și

Tonino Teodori, reprezentați de avocatul Nagacevschi Fadei, au depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Comello Chiozzotto Marcos Claudio și Mîțu Angela

cu privire la declararea nulității contractului de partaj nr. 4542 din 19 mai 2009 și

încasarea dobânzilor de întârziere.

În motivarea acțiunii au indicat că la data de 14 august 2009, Comello

Chiozzotto Marcos Claudio, în timp ce se afla în sediul Băncii Comerciale

,,Victoriabank” SA, filiala nr. 11, situată în municipiul Chișinău, bulevardul Ștefan cel

Mare 77, prin înșelăciune și abuz de încredere a primit de la reclamanți suma de 392

000 euro, echivalentul a 5 633 863, 2 lei.

Menționează că la data de 23 ianuarie 2009 între Comello Chiozzotto Marcos

Claudio și reclamanți au fost încheiate contracte de împrumut, prin care Tonino

Teodori, Faggiani Franco și Misale Vicenzo i-au acordat primulului cu titlu de

împrumut cîte 24 000 euro fiecare plus interesul anual egal cu 10 %. Conform pct. 3

din contractele de împrumut, Comello Chiozzotto Marcos Claudio a avut obligația de a

restitui împrumutul până la data de 29 ianuarie 2010, obligație care nu este executată

nici până astăzi.

Susțin că la data de 01 martie 2011, în urma studierii informației cadastrale

despre soarta bunurilor lui Comello Chiozzotto Marcos Claudio, au constat că, la data

de 19 mai 2009, o lună după punerea acestuia sub învinuire, între Comello Chiozzotto

Marcos Claudio și soția sa, Angela Mîțu, cu care se afla în relații de căsătorie din 27

iulie 2000, a fost încheiat acordul de partaj a bunurilor dobândite în timpul căsătoriei,

potrivit căruia în proprietatea soției a trecut bunul imobil cu nr. cadastral nr.

0100521.175.04.013, situat în mun. Chișinău, str. București 71, ap. 13, bunul imobil cu

nr. cadastral nr. 0100521.175.04.002, situat în mun. Chișinău, str. București 71, ap. 27,

iar în proprietatea lui Comello Chiozzotto Marcos Claudio a trecut doar bunul imobil

cu nr. cadastral 0100521.175.04.001, situat în mun. Chișinău, str. București 71, ap. 1,

care este în litigiu.

Afirmă că prin contractul de partaj încheiat între Comello Chiozzotto Marcos

Claudio și soția sa, aceștia au creat în mod artificial o situație de insolvență, pentru a-i

împiedica pe reclamanți să își poată satisface creanțele.

Insistă că, contractul de partaj nr. 4542 din 19 mai 2009 încheiat între pârâți este

lovit de nulitate absolută, deoarece a fost încheiat la o lună după punerea sub învinuire

a lui Comello Chiozzotto Marcos Claudio, cu toate că bunurile se aflau în patrimoniul

soților pârâți de 3 ani, cu intenția de a se eschiva cu rea credință de la obligațiile

pecuniare.

Solicită declararea nulității contractului de partaj nr. 4542 din 19 mai 2009

încheiat între Comello Chiozzotto Marcos Claudio și Mîțu Angela, încasarea de la

Comello Chiozzotto Marcos Claudio și Mîțu Angela, în mod solidar, în contul lui

Tonino Teodori, Faggiani Granco și Misale Vincenzo a cîte 28 800 euro.

La data de 25 septembrie 2014, reclamanții, reprezentați de avocatul

Nagacevschi Fadei, au înaintat cerere de completare a cerințelor, solicitând încasarea

de la Mîțu Angela în beneficiul lui Papini Marco, Faggiani Franco, Misale

Vincenzo, Tonino Teodori a cîte 98 000 euro, în total suma de 392.000 euro,

încasarea în mod solidar de la Comello Chiozzotto Marcos Claudio și Mîțu Angela

în beneficiul lui Papini Marco, Faggiani Franco, Misale Vincenzo, Tonino

Teodori dobânzi de întârziere în mărime a cîte 93 956,77 euro, și încasarea în

mod solidar de la Comello Chiozzotto Marcos Claudio și Mîțu Angela în

beneficiul lui Faggiani Franco, Misale Vincenzo, Tonino Teodori dobânda de

întârziere legală calculată la suma contractului de împrumut în mărime a cîte 21

372,46 euro pentru fiecare, aducerea părților la poziția inițială urmare a nulității

contractului de partaj nr. 4542 din 19 mai 2009 încheiat între Comello

Chiozzotto Marcos Claudio și Mîțu Angela, precum și rezilierea contractului de

partaj nr. 4542 din 19 mai.

La data de 10 februarie 2015, reclamanții, reprezentați de avocatul Nagacevschi

Fadei, au înaintat cerere suplimentară, solicitând încasarea în mod solidar de la

Comello Chiozzotto Marcos Claudio și Mîțu Angela în beneficiul lui Tonino

Teodori, Faggiani Franco și Vincenzo Misale a cîte 28 800 euro, dobînda legală

de întîrziere calculată la suma contractului de împrumut în mărime a cîte 22

627,7 euro pentru fiecare, precum și încasarea de la Angela Mîțu în beneficiul

lui Papini Marco, Faggiani Franco, Misale Vincenzo și Tonino Teodori a cîte

98 000 euro, în total suma de 392 000 euro, încasarea dobînzii de întîrziere în

mărime de 101 454, 23 euro pentru fiecare, restituirea taxei de stat și aducerea

părților la poziția inițială, urmare a nulității contractului de partaj nr. 4542 din

19 mai 2009 încheiat între Comello Chiozzotto Marcos Claudio și Angela Mîțu

cu rezilierea acestuia.

La data de 13 octombrie 2016, reprezentanții reclamanților au înaintat o

cerere de concretizare a pretențiilor, prin care solicită:

- declararea nulității contractului de partaj nr. 4542 din 19 mai 2009

încheiat între Comello Chiozzotto Claudio și Mîțu Angela cu rezilierea

acestuia;

- încasarea de la Comello Chiozzotto Marcos Claudio și Mîțu Angela, în

mod solidar, în contul lui Tonino Teodori, Faggiani Franco și Misale Vincenzo

a sumei de 28 800 euro pentru fiecare;

- încasarea de la Mîțu Angela în contul lui Papini Marco, Faggiani

Franco, Misale Vincenzo, Tonino Teodori a câte 98 000 euro, în total suma de

392 000 euro;

- încasarea de la Mîțu Angela în contul lui Tonino Teodori, Faggiani

Franco, Misale Vincenzo, Papini Marco, a sumei de 141 440,6 euro pentru

fiecare cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada de la 14 august 2008

până la 13 octombrie 2016;

- încasarea de la Comello Chiozzotto Marcos Claudio, în contul lui

Tonino Teodori, Faggiani Franco, Misale Vincenzo, Papini Marco, a sumei de

87 076,45 euro pentru fiecare, cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada

de la 14 august 2008 până la 19 decembrie 2013;

- încasarea de la Comello Chiozzotto Marcos Claudio și Mîțu Angela, în

mod solidar, în contul lui Tonino Teodori, Faggiani Franco și Misale Vincenzo

a sumei de 32 456,49 euro pentru fiecare cu titlu de debândă legală calculată la

suma contractului de împrumut până la data de 13 octombrie 2016;

- aducerea părților la poziția inițială urmare a nulității contractului de

partaj nr. 4542 din 19 mai 2009 încheiat între Comello Chiozzotto Marcos

Claudio și Mîțu Angela.

La data de 04 mai 2015 Comello Chiozzotto Marcos Claudio, reprezentat

de avocatul Lazari Constantin, a depus cerere reconvențională împotriva lui

Faggiani Franco, Tonino Teodori și Vincenzo Misale cu privire la declararea

nulității contractelor de împrumut din 29 ianuarie 2009 încheiate între Comello

Chiozzotto Marcos Claudio și Faggiani Franco, Tonino Teodori și Vincenzo

Misale, ca fiind încheiate prin dol.

În motivarea cererii reconvenționale a indicat că nu recunoaște

contractele de împrumut pe care se bazează acțiunea inițială. Contractele sunt

tapate în limba română, limbă pe care dânsul nu o cunoaște, fiind cetățean

italian și argentinian.

Menționează că în textul contractelor sunt folosiți termeni juridici pe care

nu-i înțelege și pentru semnarea unui asemenea act ar fi apelat la serviciile unui

avocat și interpret pentru traducerea textului contractului din limba română în

limba italiană.

Susține că nu recunoaște nici faptul primirii cărorva sume de bani de la

reclamanți, considerând că actele prezentate în instanța de judecată sunt false,

iar persoanele care le-au prezentat au scopul de îmbogățire ilicită.

Insistă că contractele de împrumut sunt false, presupunând că a transmis

foi de hârtie curate, pe care era aplicată doar semnătura sa, doar că acestea

urmau a fi utilizate în alte scopuri.

Remarcă faptul că la perfectarea așa ziselor contracte de împrumut

consimțământul părților a fost obținut prin dol, acestea necunoscând și neînțelegând

conținutul actelor semnate, fiind perfectate într-o limbă necunoscută semnatarilor, iar

lipsa translatorului la întocmirea contractelor de împrumut pune la îndoială legalitatea

și veridicitatea acestora.

Solicită anularea contractelor de împrumut din 29 ianuarie 2009 încheiate

între Comello Chiozzotto Marcos Claudio și Tonino Teodori, Faggiani Franco și

Misale Vicenzo.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 noiembrie 2016 au fost

respinse acțiunea inițială și acțiunea reconvențională, ca fiind neântemeiate.

La data de 02 decembrie 2016, Comello Chiozzotto Marcos Claudio, reprezentat

de avocatul Lazari Constantin, a depus cerere apel împotriva hotărîrii primei instanțe,

prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe în partea

respingerii acțiunii reconvenționale și emiterea în partea dată a unei noi hotărâri cu

privire la admiterea acțiunii reconvenționale.

La data de 23 ianuarie 2017, Comello Chiozzotto Marcos Claudio, reprezentat

de avocatul Lazari Constantin, a depus o cerere prin care a solicitat și scutirea de la

plata taxei de stat, pentru instanța de apel, invocând faptul că este inapt de muncă –

100 % și nu este încadrat în câmpul muncii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017 a fost respinsă

cererea lui Comello Chiozzotto Marcos Claudio cu privire la scutirea de la plata taxei

de stat și nu s-a dat curs repetat cererii de apel depuse de către Comello Chiozzotto

Marcos Claudio, fiindu-i acordat apelantului termen pînă la 15 martie 2017, pentru

prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 18 750 lei. Totodată, a fost

explicat apelantului că în caz contrar cererea de apel va fi restituită.

La data de 06 martie 2017, Comello Chiozzotto Marcos Claudio, reprezentat de

avocatul Lazari Constantin a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii instanței de apel cu

dispunerea primirii cererii de apel și scutirea apelantului de la plata taxei de stat.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nejustificat a respins

cererea cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, încheierea instanței fiind

neîntemeiată, deoarece la depunerea cererii de apel a dovedit starea materială grea în

care se află, prin faptul că este inapt de muncă (invalid) – 100 %, nu activează în

câmpul muncii și nu deține careva surse financiare.

În acest sens susține că prin documentele ISEE, expediate prin poșta electronică

din Italia și traduse în limba română se confirmă că nu deține surse financiare și

depozite bancare.

Consideră că cerința privind scutirea de plata taxei de stat urmează a fi admisă,

or neeliberarea sa de la achitarea taxei de stat, ar duce la îngrădirea accesului la

justiție, fapt ce în consecință este o încălcare a Convenției pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva încheierii instanței de apel din 23 februarie 2017

la data de 06 martie 2017, în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a

materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

După cum se constată la caz la data de 02 decembrie 2016, Comello Chiozzotto

Marcos Claudio, reprezentat de avocatul Lazari Constantin, a depus cerere de apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 noiembrie 2016, fără a

achita taxa de stat pentru depunerea cererii de apel, în conformitate cu art. 364 alin. (1)

CPC, care direct indică că cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească

a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă,

în condițiile legii. Totodată, însă, a solicitat și scutirea de la plata taxei de stat pentru

depunerea cererii de apel, invocând starea materială precară în care se află, deoarece

este inapt de muncă (invalid) – 100 % și nu activează în câmpul muncii.

Drept urmare, prin încheierea din 23 februarie 2017, instanța de apel a respins

cererea cu privire la scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea cererii de apel și

nu a dat curs cererii de apel depuse de către Comello Chiozzotto Marcos Claudio,

reprezentat de avocatul Lazari Constantin, acordându-i ultimului un termen până la

data de 15 martie 2017 pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de

18 750 lei.

La adoptarea acestei soluții, instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe

dispozițiile art. 368 alin. (1) CPC care statuează expres că dacă cererea de apel nu

întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și art. 365 și dacă cererea este depusă fără

plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii,

acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. art. 364 alin. (1), 365 alin. (4) CPC, cererea de apel se

depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat

în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii. La cererea de apel se

anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxa.

Conform art. 84 CPC RM, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în

judecată (inițială și reconvențională), cererea intervenientului principal, cererea vizând

pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea

de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind

executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum și cererea de

eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03

decembrie 1992, pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești

se achită 75 % din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în

judecată sau altei cereri, iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 75 % din taxa

calculată din suma contestată.

Iar, dispozițiile art. 85 alin (4) CPC acordă dreptul judecătorului (instanței de

judecată), să scutească persoana fizică sau juridică, în funcție de situația materială și de

probele prezentate în acest sens, de plata taxei de stat sau de plata unei părți a ei.

Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs, statuează că concluzia instanței

de apel, în sensul expus prin încheierea din 23 februarie 2017, este întemeiată și legală,

deoarece apelantul Comello Chiozzotto Marcos Claudio, reprezentat de avocatul

Lazari Constantin nu a prezentat probe incontestabile care ar confirma imposibilitatea

achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel, la caz fiind în mărime de 18 750 lei.

De altfel, și argumentul invocat în recurs precum că, situația financiară precară

face imposibilă achitarea taxei de stat la depunerea cererii de apel, nu poate fi reținut

de instanța de recurs, deoarece în confirmarea acestei susțineri apelantul nu a prezentat

probe concludente care ar demonstra situația materială precară și care ar permite

aplicarea prevederilor art. 85 alin. (4) CPC.

În consecință, documentul care confirmă indicatorul situației economice

echivalente (ISEE) expediat prin poșta electronică din Italia și tradus în limba română,

prin care se constată lipsa veniturilor apelantului în Italia, nu atestă și situația materială

dificilă a acestuia și nu constituie temei justificativ de scutire de la plata taxei de stat,

cu atât mai mult că odată cu depunerea cererii cu privire la scutire de la plata taxei de

stat, ultimul nici nu a prezentat probe care ar confirma că situația sa financiară este

precară și că nu are venituri în Republica Moldova, deși era ținut să prezinte instanței

probele ce justifică imposibilitatea achitării taxei de stat, după cum sugerează art. 85

alin.(4) CPC.

De asemenea, apelantul nu a prezentat instanței de judecată nici un document

care să confirme faptul că este invalid – 100 %, după cum invocă.

În acest context Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa și faptul că în situația din speță,

prin concluzia instanței de apel de a nu da curs cererii de apel, nu se încalcă dreptul

recurentului privind liberul acces la justiție, prevăzut atât de legislația internă cât și de

internațională.

Or, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, prin practica sa constantă de

nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept

absolut (cauza Golder v. the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975), ci unul care

poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de nevoile și

resursele comunității și ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom 28 mai 1985).

Însă limitările sunt în concordanță cu art. 6 parag. 1 CEDO, decît dacă acestea

urmăresc un scop legitim și există un raport rezonabil de proporționalitate între

mijloacele folosite și scopul urmărit (cauza Bellet vs France §-31, Garcia Manibardo

vs Spain §-44).

Astfel, la caz Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că în situația din speță limitările instituite de legiuitor

privind necesitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel corespunde

cerințelor prevăzute de art. 6 parag. 1 CEDO privind dreptul de acces la un tribunal și

corespunde cerințelor instituite de CEDO prin jurisprudența sa:

- cerința privind scopul legitim al limitării – este îndeplinită, având în vedere că

întinderea acestor taxe este stabilită sub forma unui procent din valoarea aflată în

litigiu și fiind instituit un plafon maxim de care nu poate trece mărimea taxei de stat

chiar dacă valoarea acțiunii este mai mare, iar CEDO a confirmat că aceste taxe

privesc buna administrare a justiției și vizează atât descurajarea justițiabililor în

formularea unor cereri abuzive cît și asigurarea de fonduri pentru funcționarea justiției

(cauza Weissman și alții împotriva României §-35, Tolstoy Miloslavsky v. the United

Kingdom §-61 ).

- raportul rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul

urmărit, pentru a stabili dacă este respectat acest raport rezonabil între impunerea plății

taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată și scopul legitim urmărit

privind buna administrare a justiției, descurajarea justițiabililor în formularea unor

cereri abuzive cît și asigurarea de fonduri pentru funcționarea justiției urmează să

cercetăm următorii factori și anume - cuantumul sumei ce trebuie plătită de reclamant

raportat la veniturile sale.

În consecință, se va remarca și faptul că cuantumul taxei de stat stabilit spre

achitare de apelant la depunerea cererii de apel, nu depășește limitele stabilite de lege.

Față de cele ce preced, se constată că toate criticile formulate în recurs sunt

nejustificate, ca urmare Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea

încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Comello Chiozzotto Marcos Claudio,

reprezentat de avocatul Lazari Constantin.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Papini Marco, Faggiani Franco,

Misale Vincenzo și Tonino Teodori împotriva lui Comello Chiozzotto Marcos Claudio

și Mîțu Angela cu privire la declararea nulității contractului de partaj nr. 4542 din 19

mai 2009 și încasarea dobânzilor de întârziere și la cererea reconvențională înaintată de

Comello Chiozzotto Marcos Claudio împotriva lui Faggiani Franco, Misale Vincenzo

și Tonino Teodori cu privire la declararea nulității contractelor de împrumut din 29

ianuarie 2009.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Tamara Chișca-Doneva