3ra-377/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: O. Parfenii dosarul nr. 3ra-377/17

(Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău)

instanța de apel V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

12 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a administratorului autorizat

Vadim Cernei împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016 prin care a

fost respins apelul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27 iulie 2016, prin care

acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La data de 15 iunie 2016, administratorul autorizat Vadim Cernei a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova

cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin decizia Comisiei de

autorizare și disciplină a administratorilor autorizați din 25 mai 2016 s-a constatat

abaterea disciplinară admisă de administratorul autorizat Vădim Cernei posesorul

autorizației nr.113 din 19 ianuarie 2015 și s-a propus Ministerului Justiției de a emite

ordin privind suspendarea activității administratorului autorizat Vadim Cernei, pe un

termen de 3 luni. Ulterior, în baza acestei decizii, la 10 iunie 2016 Ministerul Justiției

a emis ordinul nr. 621 prin care a suspendat activitatea administratorului autorizat

Vadim Cernei, deținător al autorizației nr.113 din 14 ianuarie 2015, începând cu data

de 25 mai 2016 până la data de 25 august 2016.

Indică reclamantul că, despre ședința Comisiei de Autorizare și Disciplină a

Administratorilor Autorizați care a avut loc la 25 mai 2016 nu a fost înștiințat, astfel

fiind lezat în dreptul la apărare garantat atât de legislația națională, cât și de legislația

internațională.

1

Menționează reclamantul că temei de emitere a deciziei din 25 mai 2016 a

servit existența încheierii Curții de Apel Bălți din 05 februarie 2016 prin care s-a

destituit lichidatorul SRL „Nistor” Vadim Cernei în temeiul art. 71 al Legii

insolvabilității. Conform art. 71 al Legii insolvabilității, inițiativa de destituire a

lichidatorului poate parveni din partea comitetului creditorilor, adunării creditorilor

sau a instanței de insolvabilitate din oficiu. În temeiul încheierii Curții de Apel Bălți

nr.2i-122/16 din 05 februarie 2016, motiv de destituire a lichidatorului a servit

existența hotărârii adunării creditorilor SRL „Nistor”, în baza căreia cu majoritatea de

voturi creditorul a decis de a propune Curții de Apel Bălți destituirea reclamantului

din funcția de lichidator al SRL „Nistor” și desemnarea noului lichidator Ciobanu

Daniela. Curtea de Apel Bălți prin încheierea sa nu a constatat careva încălcări ale

lichidatorului Vadim Cernei în administrarea SRL „Nistor”, ci doar a materializat

voința creditorului de a înlocui lichidatorul pe dosar. Totodată, în cazul în care

instanța de insolvabilitate ar fi constatat careva încălcări și o activitate defectuoasă a

reclamantului în administrarea patrimoniului SRL „Nistor”, ar fi aplicat prevederile

art. 73 alin. (2) din Legea insolvabilității nr. 149 din 26 iunie 2016, care expres

prevede că pentru comiterea de acțiuni ilegale în exercitarea atribuțiilor,

administratorul/lichidatorul poartă răspundere disciplinară, materială

contravențională sau penală, conform legii. Aplicarea sancțiunilor disciplinare într-un

proces judiciar de insolvabilitate aflat pe rolul instanței de insolvabilitate, este

atribuită în competența exclusivă a instanței de insolvabilitate, care exercită

supravegherea activității administratorului/lichidatorului în cauza de insolvabilitate.

Faptul, că pentru încălcările comise în cadrul procesului de insolvabilitate,

administratorul urmează a fi tras la răspundere disciplinară de către instanța de

insolvabilitate conform prevederilor Legii insolvabilității nr. 149 din 26 iunie 2016,

este prevăzut în mod expres și la art.34 alin.(4) a Legii nr.161 din 18 iulie 2014 cu

privire la administratorii autorizați.

Mai indică reclamantul că, cazul disciplinar intentat față de el, urma a fi

încetat, deoarece pentru încălcările comise în cadrul procesului de insolvabilitate,

acesta deja a fost sancționat disciplinar de instanța de insolvabilitate, fiindu-i aplicată

sancțiune disciplinară sub formă de destituire, iar atragerea repetată la răspundere

disciplinară pentru aceeași faptă este interzisă de lege. Atât decizia comisiei de

autorizare și disciplină a administratorilor autorizați din 25 mai 2016, cît și ordinul

Ministerului Justiției din 10 iunie 2016, sunt bazate pe încheierea Curții de Apel Bălți

din 05 februarie 2016.

Solicită reclamantul Vadim Cernei anularea deciziei Comisiei de autorizare și

disciplină a administratorilor autorizați din 25 mai 2016 și a ordinului Ministrului

Justiției nr.621 din 10 iunie 2016.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27 iulie 2016 acțiunea

a fost admisă integral și a fost anulată decizia Comisiei de Autorizare și Disciplină a

Administratorilor Autorizați din 25 mai 2016 și ordinul Ministerului Justiției nr. 621

din 10 iunie 2016 ”Cu privire la suspendarea activității de administrator autorizat a

dlui Cernei Vadim” ca ilegale.

2

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Ministerul Justiției în apelul

declarat din data de 18 august 2016 și cel suplimentar din 03 noiembrie 2016 a

solicitat casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri privind

respingerea integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016 a fost respins

apelul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a fost menținută

hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Vadim Cernei a fost

înștiințat telefonic la data de 24 mai 2016, ora 14.25 despre ședința Comisiei de

autorizare și disciplină a administratorilor autorizați din 25 mai 2016.

Or, conform art.37 alin. (3)-(5) din Legea cu privire la administratorii autorizați

nr.161 din 18.07.2014, data examinării cazului disciplinar va fi stabilită în cel mult 10

zile calendaristice de la înregistrarea solicitării respective la Comisia de autorizare și

disciplină și va fi comunicată solicitantului și administratorului vizat. Comisia de

autorizare și disciplină asigură accesul solicitantului, al administratorului și al

reprezentanților acestora la toate documentele cazului supus examinării.

Neprezentarea solicitantului sau, după caz, a reprezentantului său la ședință nu

împiedică examinarea cazului disciplinar. Prezența administratorului la examinarea

cazului disciplinar este obligatorie. Examinarea cazului disciplinar poate avea loc în

absența administratorului, dacă lipsa acestuia de la ședință nu este justificată. În

timpul examinării cazului disciplinar, solicitantul și administratorul pot beneficia de

asistență juridică. La ședințe pot fi chemați și audiați specialiști și experți.

Potrivit pct. 26 al Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei de

autorizare și disciplină a administratorilor autorizați, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.817 din 12.11.2015, Secretariatul Comisiei comunică membrilor

permanenți și supleanți, administratorilor autorizați, persoanelor juridice și avocaților

cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de desfășurarea ședinței, data, ora, locul și

agenda ședinței Comisiei. Citarea persoanelor sus-menționate, după caz, se realizează

prin fax, poșta electronică, comunicate oficial secretariatului Comisiei, sau prin orice

alt mijloc de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte.

Recepționarea citației sau a oricăror alte comunicări la adresele electronice indicate

se consideră informație comunicată în mod oficial și produce efecte juridice.

Iar, pct. 44 lit.a) din Regulamentul menționat prevede că, examinarea abaterilor

disciplinare are la bază principiu de garantare a dreptului la apărare - administratorul

are dreptul de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa și de a fi asistat de un

avocat.

Astfel, a conchis instanța de apel că soluția primei instanțe cu privire la

admiterea acțiunii lui Vadim Cernei și anularea deciziei Comisiei de autorizare și

disciplină a administratorilor autorizați din 25 mai 2016 și a ordinului Ministerului

Justiției nr. 621 din 10 iunie 2016 cu privire la suspendarea activității

administratorului autorizat pe un termen de 3 luni, este legală și întemeiată.

La data de 08 februarie 2017, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea recursului,

3

casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului, Ministerul Justiției a indicat că nu este de acord cu

decizia instanței de apel, deoarece instanța de apel a emis o decizie cu interpretarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material, aprecierea probelor de către instanța de

apel a fost arbitrară.

Consideră că decizia Comisiei de autorizare și disciplină din 25 mai 2016 este

legală și întemeiată, iar reclamantului/intimat nu i s-a încălcat nici un drept, deoarece

a fost informat și citat despre ședința Comisiei de autorizare și disciplină a

administratorilor autorizați unde s-a examinat aplicarea sancțiunii disciplinare.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii rezultă că decizia instanței de apel a fost emisă la 14

decembrie 2016, iar la 08 februarie 2017, adică în termenul prevăzut de lege

Ministerul Justiției a Republicii Moldova a declarat recurs.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ministerul Justiției nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

4

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebait și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Ministerul Justiției al Republicii Moldova ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii: Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

5