3ra-326/17 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-326/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță, Jud. Centru, mun. Chișinău: L. Barbos Dosarul nr. 3ra-326/17
Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:
N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu
Î N C H E I E R E
29 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Mariana Pitic
examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea
recursului declarat de către Primăria mun. Chișinău,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu Benzari
Nicolae cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de către Primăria mun. Chișinău și menținută hotărârea Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău din 21 iulie 2016,
c o n s t a t ă:
La 18 aprilie 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu Benzari
Nicolae cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
indicat că la 11 februarie 2016, Viceprimarul mun. Chișinău a emis dispoziția nr. 62-d, prin
care a transmis în folosință lui Benzari Nicolae 1/2 cotă-parte ideală din apartamentul nr.
78, compus dintr-o odaie, cu suprafața locativă de 13,5 m.p., suprafața totală de 20,1 m.p. și
dependențe parțiale, situat pe str. Paris, 34/3, mun. Chișinău, care domiciliază și deține în
proprietate cealaltă 1/2 cotă-parte ideală din bunul imobil respectiv.
Susține că în conformitate cu prevederile art. 64 din Legea nr. 436 din 28 decembrie
2006 privind administrația publică locală, a efectuat un control privind legalitatea actului
administrativ contestat în rezultatul căruia a depistat că acesta contravine legislației în
vigoare.
La 16 februarie 2016, a înaintat Primarului general al mun. Chișinău notificarea nr.
1304/OT4-449, solicitând anularea dispoziției nr. 62-d din 11 februarie 2016 ”Cu privire la
transmiterea în folosință a 1/2 cotă-parte din ap. 78, str. Paris, 34/3”, însă a rămas fără
examinare.
Consideră că actul administrativ enunțat este ilegal și neîntemeiat, or, potrivit datelor
din Registrul bunurilor imobile proprietar asupra 1/2 cote-părți din apartamentul nr. 78, nr.
cadastral 0100511.107.01.078, cu suprafața de 20,1 m.p., din str. Paris, 34/3, mun.
Chișinău, este statutul Republica Moldova în baza certificatului de succesiune vacantă nr.
926 din 15 iulie 2015, iar proprietar al celelalte 1/2 cote-părți din imobilul litigios este
Benzari Nicolae în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 953 din 20 iulie 2015.
Susține că pârâtul contrar prevederilor art. 14 alin. (2) lit. lit. b) și c) și art. 19 din
Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 ”Privind administrația publică locală”, a transmis în
1
folosință lui Benzari Nicolae 1/2 cotă-parte din apartamentul nr. 78 din str. Paris, 34/3,
mun. Chișinău, în lipsa deciziei Consiliului mun. Chișinău, or, doar Consiliul local are
dreptul de inițiativă și decide în condițiile legii în toate problemele de interes local ce ține
de administrarea bunurilor domeniul public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului
(municipiului), precum și decide darea în administrare, concesionarea, dare în arendă ori în
locațiune a bunurilor domeniului public al satului (comunei), orașului (municipiului).
În acest sens afirmă, că pârâtul la emiterea dispoziției nr. 62-d din 11 februarie 2016
și-a depășit atribuțiile sale prevăzute de legislația în vigoare, deoarece dreptul de
administrare a bunurilor domeniul public și ale celui privat ale mun. Chișinău ține
nemijlocit de competența Consiliului mun. Chișinău.
Afară de aceasta indică reclamantul că reieșind din prevederile art. 5 din Legea nr. 121
din 04 mai 2007 ”Privind administrarea și deetatizarea proprietății publice”, Guvernul, prin
intermediul organelor centrale de specialitate și a altor autorități administrative, dispune de
dreptul de administrare și dezetatizare în privința proprietății de stat.
Cu atît mai mult, că bunul imobil – apartamentul nr. 78, nr. cadastral
100511.107.01.078, cu suprafața de 20,1 m.p., din str. Paris, 34/3, mun. Chișinău, nu
constituie proprietate municipală, ci proprietate de stat al cărui proprietar este Republica
Moldova, administrarea căruia ține de competența autorităților publice centrale.
Astfel, cere Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat anularea dispoziției nr. 62-d din 11
februarie 2016 ”Cu privire la transmiterea în folosință a 1/2 cotă-parte din ap. 78, str. Paris,
34/3” emisă de către Viceprimarul mun. Chișinău, ca fiind ilegală și neîntemeiată.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 21 iulie 2016, acțiunea a fost
admisă și anulată dispoziția nr. 62-d din 11 februarie 2016 ”Cu privire la transmiterea în
folosință a 1/2 cotă-parte din ap. 78, str. Paris, 34/3” emisă de către Viceprimarul mun.
Chișinău.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2016, a fost respins apelul
declarat de către Primăria mun. Chișinău și menținută hotărârea Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 21 iulie 2016.
Instanțele de judecată ierarhic inferioare și-au motivat soluțiile făcând referire la faptul
că dispoziția nr. 62-d din 11 februarie 2016 a fost emisă de către pârât cu depășirea
competențelor acordate prin lege, or, Viceprimarul mun. Chișinău nu era în drept să dispună
transmiterea în folosință lui Benzari Nicolae 1/2 cotă-parte din ap. nr. 78, nr. cadastral
0100511.107.01.078, cu suprafața de 20,1 m.p., din str. Paris, 34/3, mun. Chișinău, în lipsa
deciziei Consiliului mun. Chișinău, cu atît mai mult, că respectiva cotă-parte din bun imobil
litigios nu constituie proprietate municipală, ci proprietate a statului, administrarea căreia
ține nemijlocit de competența autorităților publice centrale.
La 06 februarie 2017, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Primăria mun. Chișinău a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea
deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2016 și hotărârii Judecătoriei Centru,
mun. Chișinău din 21 iulie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca
neântemeiată.
În susținerea recursului Primăria mun. Chișinău a invocat ilegalitatea și netemeinicia
hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare, declarând că instanța de apel a
examinat superficial prezenta speță, interpretând și aplicând eronat normele de drept
material.
La 17 februarie 2017, în adresa Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și
Benzari Nicolae a fost expediată copia recursului declarat de către Primăria mun. Chișinău,
cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referințelor, însă părțile nu și-au
valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit.
2
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
declarat de către Primăria mun. Chișinău este inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în
cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3)
și (4).
Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de
drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul declarat de către Primăria mun. Chișinău nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția
pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.
Nu poate fi reținut drept temei al admisibilității recursului argumentul Primăriei mun.
Chișinău privind ilegalitatea și netemeinicia hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic
inferioare, declarând că instanța de apel a examinat superficial prezenta speță, or, recurenta
nu a indicat nici un temei de declarare a recursului prevăzut de art. 432 CPC, făcând referire
doar la circumstanțele de fapt ale pricinii.
Iar, invocarea recurentei la faptul că instanța de judecată a interpretat și aplicat eronat
normele de drept material fără specificarea prin ce s-a manifestat aceste încălcări și din care
circumstanțe acestea rezultă, nu permite încadrarea în temeiurile prevăzute la art. 400 alin.
alin. (2), (3) și (4) CPC.
Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept
procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi
respinse.
3
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv
numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se exclusiv
legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu
privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt
similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de judecată
ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Primăria mun.
Chișinău, ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433
lit. a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Primăria mun. Chișinău, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Mariana Pitic
4