2rac-119/17 — încasarea datoriei, penalității și dobânzii de întârziere

2rac-119/17 — încasarea datoriei, penalității și dobânzii de întârziere (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2rac – 119/17

prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău

Judecător: S. Lazari

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, M. Anton

ÎNCHEIERE

29 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Nicolae Craiu și Oleg Sternioală

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinzătorul

Individual „Dastic Mihai”, prin intermediul avocatului Guțcal Rodica,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Întreprinderea Comercială „Favorabil” S. A., reprezentat de administratorul fiduciar

Societatea cu Răspunderea Limitată „Novicom Plus” împotriva Întreprinzătorului

Individual „Dastic Mihai” privind încasarea datoriei, penalității și dobânzii de

întârziere,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Întreprinzătorul Individual „Dastic Mihai”, fiind

menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 iunie 2015,

c o n s t a t ă :

La 20 decembrie 2014, Întreprinderea Comercială „Favorabil” S. A.,

reprezentat de administratorul fiduciar Societatea cu Răspunderea Limitată „Novicom

Plus” împotriva Întreprinzătorului Individual „Dastic Mihai” privind încasarea

datoriei, penalității și dobânzii de întârziere,

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la 30 aprilie 2014,

administratorul său fiduciar, S.R.L. „Novicom Plus” a încheiat cu ÎI „Dastic Mihai”

contractul de locațiune nr.30/04, potrivit căruia a transmis spații cu suprafața totală de

171 m.p. situate pe adresa mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân, 1. Așadar, contractul

prevedea că pârâtul și-a asumat obligațiunea să achite o plată lunară în mărime de 10

euro pentru 1 (unu) m.p., însă mai târziu de data de 5 (cinci) a fiecărei luni

calendaristice. Totodată, potrivit pct. 2. 4, locatarul era obligat să efectueze plăți

pentru serviciile comunale de care va beneficia, costul cărora nu se include în suma

chiriei și urmează a fi achitat separat.

Reclamantul susține că, la 05 noiembrie 2014, în contradicție cu dispozițiile

contractuale, ÎI „Dastic Mihai” nu a achitat chiria cuvenită pentru luna noiembrie și

costul serviciilor comunale de care a beneficiat în luna octombrie 2014, motivându-și

refuzul pe majorarea nejustificată a plăților solicitate. Respectiv, la 06 noiembrie

Pagină 1 din 6

2014, în conformitate cu prevederile contractului semnat, a fost limitat accesul

pârâtului în spațiul transmis lui în locațiune și a suspendat livrarea serviciilor

comunale, condiționând anularea acestor restricții cu achitarea datoriei acumulate,

însă locatarul a înaintat pretenții prin care a declarat intenția sa de a rezilia unilateral

contractul semnat de părți.

În același context, se arată că preavizul pârâtului privind rezilierea contractului

de locațiune nr. 30/04 din 30 aprilie 2014, a fost recepționat de locator la 25

noiembrie 2014. Astfel, reclamantul pretinde, în temeiul pct. 3.5 lit. a) și 7.4 al

contractului, că momentul încetării relațiilor contractuale dintre părți este de 25

ianuarie 2015, ci nu 05 decembrie 2014, cum își dorește locatarul.

Prin urmare, în lumina celor relatate, reclamantul sugerează că ÎI „Dastic

Mihai” urmează să achite chiria pentru lunile noiembrie și decembrie 2014, precum și

pentru 25 de zile din ianuarie 2015, în mărime de 4 799 euro și datorii pentru

serviciile comunale în cuantum de 11 005, 74 lei. De asemenea, a precizat că pct. 2.6

al contractului îl îndreptățește să ceară încasarea penalităților, calculate în baza

contractului de locațiune nr. 30/04, în sumă de 65,7 euro și 365,67 lei.

În final, reclamantul remarcă că pârâtul nu și-a executat obligațiile în modul

corespunzător, fiind obligat să achite, în conformitate cu art. 619 alin. (1), (2) Cod

civil, dobânda de întârzierea legală în sumă de 22, 50 euro și 125, 23 lei.

Solicită Întreprinderea Comercială „Favorabil” S. A., reprezentat de

administratorul fiduciar Societatea cu Răspunderea Limitată „Novicom Plus”,

încasarea de la Întreprinzătorul Individual „Dastic Mihai” a datoriei pentru chirie în

sumă de 4 799 euro și pentru serviciile comunale în sumă de 11 005, 74 lei.

În același timp, a cerut încasarea de la pârât a penalităților în mărime de 65,7

euro și 365, 67 lei și a dobânzii de întârziere legală în sumă de 22,5 euro și 125, 23

lei, precum și a cheltuielilor de judecată suportate la intentarea acțiunii în valoare de

3199,11 lei (f. d. 1 - 2).

Totodată, la 03 iunie 2015, reprezentantul reclamantului, avocatul Smochina

Alexei, a renunțat la pretenția privind repararea prejudiciului pentru deteriorarea

spațiilor închiriate. (f. d. 72)

Pe parcursul examinării cauzei, pârâtul Întreprinzătorul Individual „Dastic

Mihai” a depus referință și referință suplimentară în întâmpinarea cererii de chemare

în judecată, prin care a solicitat respingerea acțiunii. (f. d. 60 – 69)

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 iunie 2015, a fost

admisă acțiunea, fiind încasat de la ÎI „Dastic Mihai” în beneficiul S.R.L. „Novicom

Plus” în calitate de compensare a datoriei acumulate la plata cuvenită conform

contractului de locațiune încheiat la 30 aprilie 2014 – 4 799,00 euro, penalitatea –

65,70 euro, dobânda de întârziere – 22,50 Euro, ori suma echivalentă în lei conform

cursului valutar stabilit de Banca Națională a RM la momentul executării hotărârii

date.

La fel, a fost încasată și restanța la plata serviciilor comunale – 11 005,74 lei,

penalitatea – 365,67 lei, dobânda de întârziere – 125,23 lei, precum și restituită taxa

de stat achitată de reclamant la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de

3 199,11 lei. (f. d. 74 – 77)

Pagină 2 din 6

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Întreprinzătorul Individual „Dastic Mihai”, fiind menținută

hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 iunie 2013. (f. d. 111 – 117)

La 14 decembrie 2016, Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău a corectat

eroarea mecanică evidentă din decizia menționată mai sus, și anume în loc de

„hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 iunie 2013” se va citi

„hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 iunie 2015”. (f. d. 119 – 120)

La adoptarea soluției, instanța de apel a luat în considerație că ÎI „Dastic Mihai”

nu și-a onorat obligațiunea contractuală față de S.R.L. „Novicom Plus” de a achita

plata stabilită prin contractul de locațiune nr. 30/40 din 30 aprilie 2014 și a reținut că

prima instanță întemeiat și legal a constatat temeinicia acțiunii intentate privind

încasarea datoriei, penalității și dobânzii de întârziere. Astfel, a subliniat că cerințele

intimatului au fost confirmate prin probele prezentate la materialele dosarului. (f. d.

115)

În continuare, Colegiul judiciar a stabilit că plățile solicitate urmau a fi încasate

de la Societatea cu Răspunderea Limitată „Novicom Plus”, care este administratorul

fiduciar al Întreprinderii Comerciale „Favorabil” S. A. (f. d. 116)

La 15 decembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei

integrale din 30 noiembrie 2016 pentru cunoștință în adresa participanților la proces.

(f. d. 118)

La 23 decembrie 2016, Întreprinzătorul Individual „Dastic Mihai”, prin

intermediul avocatului Guțcal Rodica, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016, solicitând casarea deciziei instanței de apel și

trimiterea pricinii spre rejudecarea în prima instanță.

În motivarea ilegalității deciziei contestate, recurentul a afirmat că în calitate de

reclamant în prezentul proces acționează Întreprinderea Comercială „Favorabil” S. A.,

care este reprezentată de administratorul fiduciar Societatea cu Răspunderea Limitată

„Novicom Plus”. Astfel, consideră că, în temeiul art. 1053 alin. (1), (4) și 1057 alin.

(4) din Codul civil, sumele solicitate urmau a fi încasate în folosul „Favorabil” S. A.,

dar nu în beneficiul S. R. L. „Novicom Plus”.

Totodată, recurentul subliniază că S. R. L. „Novicom Plus” a prezentat probe

noi instanței de judecată, fiind ignorate art. 372 alin. (1) 2 Codul de procedură civilă.

La 22 februarie 2017, în conformitate art. 439 alin. (2) Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Întreprinderii Comerciale

„Favorabil” S. A., reprezentată de administratorul fiduciar Societatea cu Răspunderea

Limitată „Novicom Plus”, cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței timp de o lună de la data primirii scrisorii. Corespunzător, în cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia (f. d. 133)

Până la data examinării pricinii, intimatul nu au depus referință, prin care să-și

expună opinia cu referire la recursul declarat.

Analizând admisibilitatea recursului, conform art. 440 CPC, Colegiului Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil, din următoarele motive.

Pagină 3 din 6

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei de drept enunțate, instanța de recurs constată că recursul

declarat de Întreprinzătorul Individual „Dastic Mihai” la 23 decembrie 2016 este

depus în termen.

Concomitent, materialele cauzei, atestă că recursul supus examinării nu a fost

examinat anterior, iar, conform art. 430 CPC, a fost intentat de persoana abilitată cu

acest drept, iar avocatul acesteia a fost împuternicit prin mandatul seria MA nr.

0803385 din 24 mai 2016 (f. d. 86).

În continuare, audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând

încadrarea în dispozițiile art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC a temeiurilor invocate în

recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată existența temeiului prevăzut la art. 433 lit. a) CPC,

pentru considerentele ce succed.

În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate, iar alineatul (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În speță, Colegiul judiciar observă că recurentul Întreprinzătorul Individual

„Dastic Mihai” a invocat că instanța de apel a încălcat normele de drept material, în

special art. 1053 alin. (1), (4) și 1057 alin. (4) din Codul civil, precum și normele de

drept procedural. Cu toate acestea, nu a demonstrat prin ce s-a manifestat interpretarea

eronată a normelor menționate supra de către instanțele ierarhic inferioare, atâta

vreme cât nu a contestat temeinicia pretențiilor înaintate împotriva sa. De fapt, potrivit

pct. 2.3.5 al contractului de administrare fiduciară din 18 decembrie 2013,

administratorul fiduciar S. R. L. „Novicom Plus” este obligat să efectueze decontările

legate de administrarea fiduciară a patrimoniului „Favorabil” S. A., printr-un cont de

decontare separat, pe care va fi acumulat profitul societății.

Cu privire la argumentul recurentului privind prezentarea noilor probe în

instanța de apel, completul reține că nu a fost arătat, în concret, care dovezi au fost

aduse și de către cine au fost prezentate. În plus, nu a fost indicat în ce mod ignorarea

art. 372 alin. (1) 2 CPC de către instanța ierarhic inferioară ar constitui temei de

declarare a cererii de recurs. Or, recurentul nu a susținut prin argumente plauzibile

acest punct de vedere și nu a convins instanța de recurs că pretinsa încălcare ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii.

În lumina celor relatate, Colegiul constată că încălcările invocate, exprimate

sub forma unor enunțuri generale, nedezvoltate, nu permit încadrarea lor în temeiurile

Pagină 4 din 6

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) CPC. Or, în mod evident, lipsește o

formulare suficientă și adecvată în ceea ce privește chestiunea de drept pusă în

discuție pentru a identifica esența și temeiul cererii de recurs, impuse de art. 437 alin.

(1) lit. f) din CPC.

Un raționament subsidiar al instanței în susținerea poziției sale, constă în faptul

că recurentul a fost reprezentat de către avocatul Guțcal Rodica, persoană abilitată și

calificată, conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură, să pledeze și să acționeze în

numele clienților lor, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești

sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții lui. Astfel, acesta a fost în

măsură să cunoască condițiile pentru admisibilitatea unei cereri de recurs, pe baza

modului de redactare a articolului 433 lit. a) CPC și interpretarea acestuia de Curtea

Supremă de Justiție, care este una suficient de clară și coerentă. (a se vedea, mutatis

mutandis, Affaire Trevisanato împotriva Italiei, ibidem, § 45 și „Levages Prestations

Services împotriva Franței, § 42)

La acest capitol și în baza celor stabilite mai sus, instanța reține că recursul

declarat de către Întreprinzătorul Individual „Dastic Mihai” nu s-a bazat exclusiv pe

chestiuni de drept, ce-ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicări eronate a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural. Astfel, acesta nu corespunde

cerinței de a fi „efectiv”, adică este lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere

îndreptarea situației din deciziile judecătorești contestate, fiind neglijate în mod clar

dispozițiile art. 432 alin. (1) – (4) CPC. (a se vedea, inter alia, Valentin Gorizdra

împotriva Republicii Moldova, nr. 53180/99 sau BURG și alții împotriva Franței

(decembrie), CEDO 2003-II, nr. 34.763/02)

Suplimentar, Colegiul relevă că recurentul Întreprinzătorul Individual „Dastic

Mihai” a declarat prezenta cerere, după ce a avut posibilitatea de a fi auzit de o

instanță de fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție.

(a se vedea, mutatis mutandis, „Levages Prestations Services” împotriva Franței,

citată anterior, § 48 – 50)

Prin urmare, completul judiciar apreciază că Întreprinzătorul Individual „Dastic

Mihai” i-a fost asigurat dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat

cu dreptul la un recurs efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind

încălcarea echității procedurii din perspectiva art. 6 § 1 din CtEDO, rezultă că

participanții au reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și

raționamentele pe care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de

vedere. (a se vedea, mutatis mutandis, BLÜCHER împotriva Cehiei, nr. 58580/00, 11

aprilie 2005, pct. 65 – 67)

În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, având în vedere circumstanțele determinate supra, completul Colegiului

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție decide

în mod unanim că recursul declarat de către Întreprinzătorul Individual „Dastic

Pagină 5 din 6

Mihai” nu ridică probleme de drept și nu poate fi acceptat spre examinarea în fond,

urmând a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Întreprinzătorul Individual

„Dastic Mihai”, prin intermediul avocatului Guțcal Rodica.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

Judecător Tatiana Vieru

Judecătorii Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

Pagină 6 din 6