2rh-75/17 — recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei - părți din bunul imobil și obligarea de a nu crea impedimente în utilizarea acesteia
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoaşterea dreptului de proprietate asupra cotei - părţi din bunul imobil şi obligarea de a nu crea impedimente în utilizarea acesteia
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
2rh-75/17 — recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei - părți din bunul imobil și obligarea de a nu crea impedimente în utilizarea acesteia (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
dosarul nr.2rh-75/17
prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău - E.Cojocari
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău - V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova
instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, - T.Vieru, O. Sternioală, V. Clevadî
Î N C H E I E R E
29 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, Tatiana Vieru
judecători Oleg Sternioală, Valentina Clevadî
examinând cererea de revizuire depusă de către Raclaru Natalia,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Raclaru
Natalia împotriva lui Pagu Ion, intervenienți accesorii Micleușanu Tamara și
Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de
proprietate asupra cotei - părți din bunul imobil și obligarea de a nu crea
impedimente în utilizarea acesteia,
împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, prin
care s-a respins recursul declarat de către Raclaru Natalia și s-a menținut
încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016,
c o n s t a t ă
La 12 octombrie 2015, Raclaru Natalia a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Pagu Ion, intervenienți accesorii Micleușanu Tamara și Oficiul
Cadastral Teritorial Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate
asupra cotei - părți din bunul imobil și obligarea de a nu crea impedimente în
utilizarea acesteia.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 22 iunie 1994, fiind minoră,
împreuna cu părinții a participat la privatizarea apartamentului nr. xx din str.
xxxxxx xxxxxx nr. xx, or. xxxxxxxxx, astfel devenind proprietară a 1/ cotă-parte a
4
apartamentului menționat.
Ulterior, apartamentul a fost înstrăinat, iar pe banii obținuți a fost procurat
apartamentul xx din str. xxxxxx xx/x, mun. xxxxxx. Astfel, în legătură cu litigiul
apărut între tatăl său Pagu Ion și mama Micleușanu Tamara, a aflat că apartamentul
dat a fost partajat în cote-părți la notar. Potrivit extrasului din Registrul bunurilor
1
imobile pentru efectuarea tranzacțiilor, reiese că tatălui ei îi revine 3/ cotă-parte din
4
apartament, iar mamei 1/ cotă-parte din apartament.
4
Totodată, indică că cota-parte din apartament care i-a aparținut cu drept de
proprietate, a fost însușită de Pagu Ion.
Menționează reclamanta că, i-a fost lezat dreptul de proprietate, deoarece la
momentul perfectării de către Pagu Ion a contractului de înstrăinare a
apartamentului la care a participat la privatizare, era minoră și nu s-a ținut cont de
drepturile sale la locuință.
Cere reclamanta, recunoașterea dreptului de proprietate asupra 1/ cotă-parte
4
din apartamentul nr. xx din str. xxxxxx xx/x, mun. xxxxxx și obligarea lui Pagu
Ion de a nu crea impedimente în utilizarea cotei-părți din apartament.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 iunie 2016
acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.126-128).
La 20 iulie 2016, Raclaru Natalia a declarat apel nemotivat, solicitând
admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond cu remiterea cauzei la
rejudecare (f.d.134).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016 nu s-a dat
curs cererii de apel depuse de Raclaru Natalia, pe motiv că, nu a fost prezentată
cererea de apel motivată și dovada achitării taxei de stat pentru depunerea apelului
în sumă de 1 537 lei, apelantei fiindu-i fixat un termen până la 19 octombrie 2016
ora 11.00, pentru a lichida neajunsurile menționate (f.d.138-139).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016 Raclaru
Nataliei i s-a prelungit termenul de procedură pentru înlăturarea neajunsurilor
indicate în încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016, până la
următoare ședință de judecată din 23 noiembrie 2016 ora 11.00 (f.d.145-146).
La 03 noiembrie 2016 Raclaru Natalia a declarat recurs, solicitând admiterea
recursului și casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016
(f.d.149).
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, s-a respins
recursul declarat de către Raclaru Natalia și s-a menținut încheierea Curții de Apel
Chișinău din 08 septembrie 2016.
La 02 februarie 2017, Raclaru Natalia a depus cerere de revizuire, prin care a
solicitat revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, cu
emiterea unei noi decizii.
Revizuentul cu referire la prevederile art.449 lit.b) CPC a invocat drept temei
de revizuire faptul că, la examinarea cauzei în instanța de recurs, nu s-a luat în
considerație apelul motivat depus prin intermediul cancelariei Curții Supreme de
Justiție la 14 decembrie 2016, ulterior anexat la materialele dosarului.
A mai declarat, că nu a reușit să încheie contract de asistența juridică pentru
depunerea cererii de recurs suplimentar, deoarece a avut probleme cu sănătatea.
2
Consideră revizuentul că, circumstanțele expuse supra, constituie temei de
revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016.
Prin referința depusă la 06 martie 2017, Pagu Ion a solicitat respingerea
cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă (f.d.181-182).
Examinând temeiurile revizuirii, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire
neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 453 alin. (l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de
revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind
inadmisibilă.
Potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit
cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au
putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate
măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a pricinii.
Verificând circumstanțele expuse în cererea de revizuire prin prisma
prevederilor art. 449 lit. b) CPC, Colegiul constată că cererea de revizuire depusă
de Raclaru Natalia nu se încadrează în temeiul prevăzut de norma de drept pre-
citată, deoarece revizuientul nu a prezentat probe întru confirmarea cu certitudine a
existenței unor circumstanțe noi descoperite, care nu au fost cunoscute acesteia, în
timpul judecării anterioare a pricinii, din care considerente nu pot fi reținute ca
întemeiate argumentele revizuentei, precum că la examinarea cauzei în instanța de
recurs, nu s-a luat în considerație apelul motivat depus prin intermediul cancelariei
Curții Supreme de Justiție la 14 decembrie 2016, ulterior anexat la materialele
dosarului și declarația, precum și că nu a reușit să încheie contract de asistența
juridică pentru depunerea cererii de recurs suplimentar, deoarece a avut probleme
cu sănătatea. Or, afirmațiile în cauză contravin scopului propus de prevederile
art.art.149-453 CPC, care reglementează procedura de revizuire a actelor
judecătorești de dispoziție, prevăzute de art.14 CPC.
Astfel, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că, procedura de revizuire servește scopului înlăturării
lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră
compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul
securității raporturilor juridice, care înseamnă, potrivit jurisprudenței Curții
Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui
litigiu nu trebuie rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul cînd
reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii
3
(cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roșea contra Moldovei nr.
6276/02).
În această ordine de idei, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de revizuire
depusă de către Raclaru Natalia, ar însemna încălcarea principiului securității
raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate
de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și
Libertăților Fundamentale.
In susținerea opiniei enunțate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene
pentru Drepturile Omului din 06 decembrie 2005 pe cazul Popov (2) contra
Moldovei nr. 19960/04.
Prin urmare, din considerentele menționate și ținând cont de faptul că
motivele invocate de revizuient nu corespund cerințelor stabilite de art. 449 lit. b)
CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind
inadmisibilă.
În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a), art. 451 alin. (4) CPC,
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d is pun e:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Raclaru
Natalia, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Raclaru Natalia
împotriva lui Pagu Ion, intervenienți accesorii Micleușanu Tamara și Oficiul
Cadastral Teritorial Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate
asupra cotei - părți din bunul imobil și obligarea de a nu crea impedimente în
utilizarea acesteia.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței, Tatiana Vieru
judecători Oleg Sternioală
Valentina Clevadî
4