2ra-550/17 — cu privire la încasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea sumei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-550/17 — cu privire la încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: D. Dulghieru dosarul nr. 2ra-550/17
instanța de apel: M. Ciugureanu, Gr. Dașchevici, M. Anton
ÎNCHEIERE
22 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Dorin Lungu
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dorin Lungu
împotriva Mariei Bodiu cu privire la încasarea sumei
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, prin care
a fost admis apelul declarat de Maria Bodiu, casată hotărârea Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău din 18 noiembrie 2015 și emisă o hotărâre nouă prin care
acțiunea a fost respinsă
constată:
La 03 februarie 2015, Dorin Lungu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Mariei Bodiu cu privire la încasarea sumei.
În motivarea acțiunii a invocat că în rezultatul analizei ofertei de transmitere
în locațiune a 2 săli de banchete comerciale, Maria Bodiu i-a transmis modelul
contractului de locațiune pentru a face cunoștință cu condițiile contractului și să îl
semneze în caz de acceptare a acestora.
Menționează că la data de 04 noiembrie 2014, acceptând condițiile
locațiunii, dânsul a semnat contractul de locațiune și i-a transmis Mariei Bodiu
mijloace bănești în cuantum de 40000 lei, pentru arenda a 2 săli de banchete
comerciale, fapt confirmat prin recipisa întocmită și semnată de către Maria Bodiu
la 04 noiembrie 2014.
Susține că deși Maria Bodiu a recepționat mijloacele bănești indicate,
aceasta a refuzat semnarea contractului de locațiune propriu-zis.
Remarcă că la data de 11 noiembrie 2014 și 13 noiembrie 2014, a expediat
Mariei Bodiu notificări cu privire la restituirea mijloacelor bănești, însă ultima a
refuzat recepționarea notificărilor.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 166-167, 174 CPC, art.8,
1389 Cod civil.
1
Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Maria Bodiu în beneficiul lui a
sumei de 40000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 1200 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 noiembrie 2015,
acțiunea a fost admisă.
A fost încasat din contul Mariei Bodiu în beneficiul lui Dorin Lungu suma
de 40000 lei și taxa de stat în mărime de 1200 lei.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, a fost admis
apelul declarat de Maria Bodiu, casată hotărârea primei instanțe și emisă o hotărâre
nouă prin care acțiunea a fost respinsă, ca nefondată.
La 23 decembrie 2016, Dorin Lungu a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, prin care a solicitat admiterea
acestuia, casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată
considerând-o ilegală și neîntemeiată.
Menționează că instanța de apel a constatat faptul că deși Maria Bodiu nu a
semnat contractul de locațiune și nici nu a întocmit vreun act de predare-primire,
aceasta de facto a transmis în locațiune lui Dorin Lungu imobilul litigios, fapt
demonstrat prin înregistrările video a camerelor de supraveghere.
Consideră că prin constatarea în cauză instanța de apel nu a ținut cont de
prevederile art. 876 alin. (1) Cod civil, în conformitate cu care contractul de
locațiune a unui bun imobil urmează a fi întocmit în forma scrisă.
Insistă că nicio înregistrare video nu poate fi interpretată ca dovadă a
existenței raporturilor de locațiune a bunului imobil, atunci când norma imperativă
prevede expres obligativitatea respectării formei scrise a contractului ca și condiție
de valabilitate al acestuia.
Notează că instanța de apel a apreciat probele în mod arbitrat, invocând în
partea motivată a deciziei contestate, precum că el a beneficiat de imobilul litigios
pentru perioadă de o lună, or, din conținutul deciziei contestate consideră că nu
este clar cum a fost determinat acest termen de o lună.
Susține că anume prin lipsa contractului de locațiune în forma scrisă și a
actului de predare primire a bunului, rezultă inexistența raporturilor de locațiune, și
că Maria Bodiu a invocat în instanță existența raporturilor de locațiune, sarcina
probațiunii fiind pusă pe seama acesteia în sensul prevederilor art. 118
alin. (1) CPC.
La 21 martie 2017, Maria Bodiu, reprezentată de către avocatul Victor Rusu
a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Dorin
Lungu ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților la 08 noiembrie 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 92), însă careva date despre recepționarea acesteia de către recurent la
materialele dosarului lipsesc.
2
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, în
termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dorin Lungu nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de Dorin Lungu, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Dorin Lungu ca inadmisibil.
3
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
dispune:
Recursul declarat de către Dorin Lungu se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță
4