2ra-550/17 — cu privire la încasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea sumei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-550/17 — cu privire la încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: D. Dulghieru dosarul nr. 2ra-550/17 instanța de apel: M. Ciugureanu, Gr. Dașchevici, M. Anton ÎNCHEIERE 22 martie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Dorin Lungu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dorin Lungu împotriva Mariei Bodiu cu privire la încasarea sumei împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de Maria Bodiu, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 noiembrie 2015 și emisă o hotărâre nouă prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 03 februarie 2015, Dorin Lungu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Bodiu cu privire la încasarea sumei.
În motivarea acțiunii a invocat că în rezultatul analizei ofertei de transmitere în locațiune a 2 săli de banchete comerciale, Maria Bodiu i-a transmis modelul contractului de locațiune pentru a face cunoștință cu condițiile contractului și să îl semneze în caz de acceptare a acestora. Menționează că la data de 04 noiembrie 2014, acceptând condițiile locațiunii, dânsul a semnat contractul de locațiune și i-a transmis Mariei Bodiu mijloace bănești în cuantum de 40000 lei, pentru arenda a 2 săli de banchete comerciale, fapt confirmat prin recipisa întocmită și semnată de către Maria Bodiu la 04 noiembrie 2014. Susține că deși Maria Bodiu a recepționat mijloacele bănești indicate, aceasta a refuzat semnarea contractului de locațiune propriu-zis.
Remarcă că la data de 11 noiembrie 2014 și 13 noiembrie 2014, a expediat Mariei Bodiu notificări cu privire la restituirea mijloacelor bănești, însă ultima a refuzat recepționarea notificărilor. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 166-167, 174 CPC, art.8, 1389 Cod civil. 1 Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Maria Bodiu în beneficiul lui a sumei de 40000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 1200 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 noiembrie 2015, acțiunea a fost admisă. A fost încasat din contul Mariei Bodiu în beneficiul lui Dorin Lungu suma de 40000 lei și taxa de stat în mărime de 1200 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, a fost admis apelul declarat de Maria Bodiu, casată hotărârea primei instanțe și emisă o hotărâre nouă prin care acțiunea a fost respinsă, ca nefondată.
La 23 decembrie 2016, Dorin Lungu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată considerând-o ilegală și neîntemeiată. Menționează că instanța de apel a constatat faptul că deși Maria Bodiu nu a semnat contractul de locațiune și nici nu a întocmit vreun act de predare-primire, aceasta de facto a transmis în locațiune lui Dorin Lungu imobilul litigios, fapt demonstrat prin înregistrările video a camerelor de supraveghere. Consideră că prin constatarea în cauză instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 876 alin. (1) Cod civil, în conformitate cu care contractul de locațiune a unui bun imobil urmează a fi întocmit în forma scrisă.
Insistă că nicio înregistrare video nu poate fi interpretată ca dovadă a existenței raporturilor de locațiune a bunului imobil, atunci când norma imperativă prevede expres obligativitatea respectării formei scrise a contractului ca și condiție de valabilitate al acestuia. Notează că instanța de apel a apreciat probele în mod arbitrat, invocând în partea motivată a deciziei contestate, precum că el a beneficiat de imobilul litigios pentru perioadă de o lună, or, din conținutul deciziei contestate consideră că nu este clar cum a fost determinat acest termen de o lună. Susține că anume prin lipsa contractului de locațiune în forma scrisă și a actului de predare primire a bunului, rezultă inexistența raporturilor de locațiune, și că Maria Bodiu a invocat în instanță existența raporturilor de locațiune, sarcina probațiunii fiind pusă pe seama acesteia în sensul prevederilor art. 118 alin. (1) CPC.
La 21 martie 2017, Maria Bodiu, reprezentată de către avocatul Victor Rusu a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Dorin Lungu ca inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 08 noiembrie 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 92), însă careva date despre recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc. 2 Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dorin Lungu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Dorin Lungu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Dorin Lungu ca inadmisibil. 3 În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Dorin Lungu se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.