2ra-527/17 — constatarea nulitatii constractului de donatie

Dosarul nr. 2ra-527/17

Prima instanță: Judecătoria Strășeni mun. Chișinău (jud. D. Mîrzenco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Guzun, A. Minciuna)

ÎNCHEIERE

22 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecătorii: Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Moisei Maria și avocatul acesteia Balaban Galina,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Moisei Maria

împotriva Tatianei Luca și Nataliei Catană, intervenienți accesorii notarul public

Gabura-Andronic Olga și Dașchevici Victoria cu privire la constatarea nulității

contractului de donație și a contractelor de vânzare-cumpărare a imobilului, și

cererea reconvențională înaintată de Luca Tatiana împotriva Mariei Moisei cu

privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului,

împotriva deciziei din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 06 octombrie 2009, reclamanta Moisei Maria s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva Tatianei Luca solicitând declararea nulității contractului de

donație nr. 907 din 09.12.2004, conform căruia donatorul Moisei Maria i-а donat

donatarului Tatianei Luca căsuța de livadă și lotul pomicol cu suprafața de 0,0639 ha,

cu numărul cadastral 8015301051, situat în extravilanul Primăriei sat. Cojușna, rl

Strășeni, din Întovărășirea Pomicolă „Vara”.

Prin cererea suplimentară înaintată la 26.05.2015, reclamanta Moisei Maria a

solicitat declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 968, nr. 969 din

14.04.2015, conform căruia Luca Tatiana a vândut, iar Catana (Luca) Natalia a

cumpărat terenul cu modul de folosință - lot pomicol, cu suprafața de 0,04 ha, cu

numărul cadastral 8015301.406 și construcția cu suprafața de 62,10 m2, cu numărul

cadastral 8015301.406.01.

Ulterior, la data de 18.08.2015, reclamanta Moisei Maria și-a concretizat

pretențiile din acțiune, solicitând constatarea nulității contractului de donație nr. 907

din 09.12.2004 și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 968, nr. 969 din 14.04.2015.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, deoarece nu avea copii și nu avea

cine să o întrețină la bătrânețe, în luna decembrie a anului 2004, a ajuns la un acord cu

Luca Tatiana să meargă la notar și să perfecteze un contract de înstrăinare a imobilului

1

cu condiția întreținerii pe viață, cu condiția că Luca Tatiana îi v-a asigura întreținerea

și ajutorul necesar pe parcursul vieții atât a reclamantei, cât și a concubinului său

Luchianciuc Mihai, cu care a construit imobilul în litigiu. Înțelegerea între cele două

părți a fost că, pe terenul ce-i aparținea reclamantei să se mai construiască încă o casă,

pentru ca pârâta să locuiască separat, ceea ce au și făcut. La 09.12.2004, părțile s-au

prezentat la notarul Olga Gabura-Andronic pentru a autentifica actul juridic, însă

notarul le-a propus să perfecteze un contract de donație, fără să-i fi explicat reclamantei

care sunt consecințele autentificării unui astfel de contract. Despre faptul că, casa și

lotul pomicol nu-i mai aparțin, reclamanta a aflat atunci când a înaintat în adresa

Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni, filiala ÎS Cadastru”, o solicitare privind

efectuarea măsurărilor în scopul legiferării bucătăriei de vară, pe care a construit-o

împreună cu concubinul său, din mijloace comune cu Luca Tatiana. Astfel, Moisei

Maria, plecând la notar cu intenția de a întocmi un contract de înstrăinare a imobilului

cu condiția întreținerii pe viață, a semnat, de fapt, cu Luca Tatiana un contract de

donație, lipsindu-se de toată averea agonisită de o viață, fapt care a generat necesitatea

înaintării prezentei cereri în instanța de judecată.

Menționează reclamanta că, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 969,

nr. 968 din 14.04.2015, Luca Tatiana a vândut bunurile imobile litigioase, fapt care a

generat modificarea de către Moisei Maria a pretențiilor sale.

La 01 iulie 2010, Luca Tatiana a înaintat în instanța de judecată cerere

reconvențională împotriva Mariei Moisei cu privire la înlăturarea obstacolelor în

folosirea imobilului cu nr. cadastral 8015301.406 și a imobilului nr. cadastral

8015301.406.01.

În susținerea acțiunii reconvenționale s-a indicat că, la 09.12.2004, Moisei Maria

i-а donat imobilul cu nr. cadastral 8015301051 ce constă din: căsuța de livadă compusă

din trei odăi cu suprafața totală de 94,7 m.p., inclusiv suprafață locativă de 41,5 m.p.

cu construcțiile auxiliare și dependențele: subsol, mansardă, cerdac, sarai, două

garduri, precum și lotul pomicol cu suprafața de 0,0639 ha. La data de 10.12.2004 a

înregistrat la Oficiul Cadastral Strășeni, filiala ÎS „Cadastru”, contractul de donație,

devenind astfel proprietarul imobilului cu drepturi depline.

Indică reclamanta că, căsuța de livadă a fost reparată capital din contul mijloacelor

financiare ale Tatianei Luca, fiind create condiții contemporane de trai, de care se

folosește Moisei Maria, conform înțelegerii. Ulterior, pe sectorul de teren aferent

căsuței de livadă, pe care îl avea Luca Tatiana în proprietate privată, legal și din contul

mijloacelor financiare proprii, a proiectat și a construit o bucătărie de vară cu suprafața

de 62,1 m.p., care a fost înregistrată la Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, filiala ÎS

„Cadastru”, ca bun imobil separat cu nr. cadastral 8015301406. Bucătăria de vară este

destinată traiului pentru familia Tatianei Luca.

Afirmă reclamanta că, la 11 mai 2006, Moisei Maria a acționat-o pe Luca Tatiana

în instanța de judecată contestând contractul de donație din 09.12.2004. Prin decizia

din 23 septembrie 2009 a Curții Supreme de Justiție s-a confirmat legalitatea

contractului de donație din 09.12.2004 încheiat între Moisei Maria, ca donator, și Luca

Tatiana, ca donatar. Astfel, în legătură cu litigiul judiciar declanșat de către Moisei

Maria, Luca Tatiana împreună cu familia sa nu au acces la imobilul care se află în

proprietatea privată a acesteia, deoarece Moisei Maria îi creează obstacole în folosirea

2

proprietății private, nepermițându-i de a se instala cu traiul în imobil, de a se folosi și

de a domicilia în el.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2015 a judecătoriei Strășeni s-a admis acțiunea

înaintată de Maria Moisei; s-a constatat nulitatea contractului de donație a imobilului

nr. 907 din 09.12.2004, prin care Moisei Maria, a donat, iar Luca Tatiana, a primit

căsuța de livadă și lotul pomicol cu suprafața de 0,0639 ha cu nr. cadastral 8015301.051

situate în rl Strășeni, sat. Cojușna, ÎP „Vara”, str. Fructelor, 51, cu aducerea părților la

poziția inițială; s-a încasat de la Luca Tatiana taxa de stat în beneficiul statului în sumă

de 1615,38; s-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 968 din

14.04.2015, prin care Luca Tatiana a vândut, iar Catana Natalia a cumpărat imobilul

format din lotul pomicol cu suprafața de 0,04 ha cu nr. cadastral 8015301.406 și

construcția cu suprafața de 62,1 m2, nr. cadastral 8015301.406.01, cu repunerea părților

la poziția inițială; s-a încasat de la Luca Tatiana, Catana Natalia taxa de stat în

beneficiul statului în sumă de 5679,74 lei, de la fiecare; s-a respins acțiunea

reconvențională înaintată de către Luca Tatiana.

Prin decizia din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de Luca Tatiana și Catană Natalia, prin intermediul avocatului Tetelea Eugeniu;

s-a casat hotărârea din 11 noiembrie 2015 a judecătoriei Strășeni și s-a pronunțat o

nouă hotărâre prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Moisei Maria

împotriva Tatianei Luca și Catana Natalia cu privire la constatarea nulității contractului

de donație și a contractelor de vânzare-cumpărare a imobilului; s-a admis cererea

reconvențională înaintată de Luca Tatiana împotriva Mariei Moisei cu privire la

înlăturarea obstacolelor la folosirea imobilului și s-a obligat Moisei Maria de a nu crea

obstacole la instalarea, folosirea și domicilierea Tatianei Luca, Nataliei Catană și

membrilor familiei acestora în imobilul amplasat în r1 Strășeni, sat. Cojușna, ÎP

”Vara”, str. Fructelor, 51; s-a încasat de la Moisei Maria în beneficiul Tatianei Luca

taxa de stat în sumă 5494 lei și asistența juridică în sumă de 1000 lei. În rest, pretențiile

înaintate s-au respins. Totodată, s-a încasat de la Moisei Maria în beneficiul Nataliei

Catană cheltuielile de judecată legate de achitarea serviciilor de asistență juridică în

sumă de 1000 lei.

La 08 decembrie 2016 Moisei Maria și avocatul acesteia Balaban Galina au

declarat recurs împotriva deciziei din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău

solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului s-a invocat că, decizia contestată este ilegală și nu

corespunde circumstanțelor reale ale cauzei, rezultată din examinarea subiectivă, cu

aprecierea eronată a legislației în vigoare și a probelor administrate la materialele

dosarului și este pasibilă casării.

La fel, a reținut recurenta că, instanța de apel a apreciat probele arbitrar, comițând

un șir de erori, încălcând esențial normele de drept material, interpretând eronat

prevederile legii, fapt ce a dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

Mariei Moisei și anume dreptul la un trai decent, la locuință și la o bătrânețe liniștită.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune

în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 26 octombrie 2016. Conform

materialelor pricinii, decizia contestată a fost expediată în adresa participanților la

proces la data de 15 noiembrie 2016, însă date despre recepționarea de către recurentă

3

a actului judecătoresc contestat la materialele pricinii lipsește. Astfel, recursul declarat

de către Moisei Maria și avocatul acesteia Balaban Galina, la data de 08 decembrie

2016, se consideră a fi declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Moisei Maria și avocatul

acesteia Balaban Galina, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Moisei Maria și avocatul

acesteia Balaban Galina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

4

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebait și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de către Moisei Maria și avocatul acesteia Balaban Galina,

ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Moisei Maria și avocatul

acesteia Balaban Galina împotriva deciziei din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecătorii Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

5