3rh-19/17 — cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru absență forțată de la locul de muncă

Prima instanță: D. Sușchevici 3rh-19/17

Instanța de apel: L. Popova, L. Bulgac, A. Gavriliță

Instanța de recurs: A. Căbăneanu, S. Moldovan, M. Pitic

ÎNCHEIERE

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire declarată de Valeriu Talmaci

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Talmaci

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului

General de Politie al MAI al RM cu privire la contestarea actului administrativ,

restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de

muncă

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 03 august 2016, prin care

a fost respinsă ca inadmisibil recursul declarată de Valeriu Talmaci

constată:

La 17 iunie 2015, Valeriu Talmaci s-a adresat cu cerere de chemare în

judecata împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM și Inspectoratului

General de Poliție al MAI al RM privind anularea ordinului Inspectoratului

General al Poliției nr. 336-ef din 21 mai 2015 „Cu privire la sancționarea

disciplinară a angajaților din cadrul INP al IGP al MAI, locotenent de politie

Dumitru Candu și plutonier adjunct de politie Valeriu Talmaci" în partea

sancționării sale disciplinare cu restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru

perioada absenței forțată de la locul de munca.

In motivarea acțiunii a invocat că prin ordinul nr. 336-ef din 21 mai 2015, a

fost sancționat disciplinar cu concedierea din organele de politie, cu achitarea

compensațiilor bănești pentru concediile de odihna anuale neutilizate și reținerea,

după caz, a costului restant al echipamentului.

Indică că prin acest ordin i-a fost încriminată încălcarea prevederilor

art. 26 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la

activitatea Politiei și statutul polițistului.

1

Explică că și-a îndeplinit atribuțiile sale de serviciu conform fișei postului și

a legislației în vigoare, asigurând îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața poliției,

executând la timp și întocmai atribuțiile conform funcției deținute.

Mai indică că încriminările aduse privind încălcările prevederilor art. 28

alin. (1) lit. h) din legea sus enunțată sunt neîntemeiate, deoarece nu au avut nicio

atribuție vis-a-vis de acțiunile fostului coleg și nici nu cunoștea nimic despre

acțiunile acestuia. Mai mult ca atât, el fizic nu putea asista la instrumentarea

cazului, deoarece se afla la o distanță foarte mare, supraveghind traficul rutier.

Menționează că era ferm convins că colegul său acționează conform

legislației în vigoare, mai mult ca atât, nici nu i-au apărut careva dubii că acesta ar

putea acționa contrar legii.

Afirmă că dânsul se afla la volanul automobilului de serviciu, iar fostul coleg

era operatorul aparatului de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor în

speța data, prin urmare, el nici nu avea competență de a constata contravenția

respectivă.

Relevă că nu au fost individualizate strict acțiunile sale și ale fostului coleg

Dumitru Candu și, prin urmare, a fost afectata securitatea raporturilor juridice.

Solicită anularea ordinului Inspectoratului General de Poliției nr. 336-ef din

21 mai 2015 „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților din cadrul INP al

IGP al MAI, locotenent de poliție Dumitru Candu și plutonier adjutant de poliție

Valeriu Tâlmaci" în partea sancționării sale disciplinare cu restabilirea în funcție și

încasarea din contul pârâtului în beneficiul sau salariul pentru perioada absenței

forțate de la locul de munca.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 04 decembrie 2015 a

fost respinsă acțiunea, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016 a fost respins apelul

declarat de Valeriu Talmaci și menținută hotărârea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 04 decembrie 2015.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 august 2016 a fost declarat

inadmisibil recursul lui Valeriu Talmaci împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 20 aprilie 2016.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016 s-a refuzat în

primirea cererii de revizuire depuse de Valeriu Talmaci declarată împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016. Totodată i s-a explicat lui

Valeriu Talmaci dreptul de a se adresa Curții Supreme de Justiție ca instanță

competentă să examineze cererea de revizuire.

La 19 ianuarie 2017, Valeriu Talmaci a depus cerere de revizuire, prin care a

solicitat admiterea cererii de revizuire și casarea integrală a deciziei Curții de Apel

Chișinău din 20 aprilie 2016.

Explică că atât instanța de fond cât și instanța de recurs a pus la baza

hotărârii sale prevederile Legii nr. 325 din 23 decembrie 2013, privind testarea

integrității profesionale care, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 7 din

16 aprilie 2015, a fost declarată neconstituțională în partea normelor invocate de

instanță în hotărârea motivată.

2

Susține că întrucât la baza hotărârii revizuirea căreia se cere au stat

prevederile Legii nr. 325 din 23 decembrie 2013, privind testarea integrității

profesionale care prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 7 din 16 aprilie 2015 au

fost declarate neconstituționale consideră că cererea de revizuire urmează a fi

admisă.

Notează că criticile aduse împotriva soluției emise de instanța de judecată le

fundamentează pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. e1) CPC, în virtutea faptului că

la examinarea cauzei a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către

Curtea Constituțională.

Menționează că în cadrul audierilor în ședința de judecată Dumitru Candu a

comunicat că despre cele întâmplate la data de 09 martie 2015, a anunțat telefonic

inspectorul superior operativ de serviciu al dispeceratului Brigăzii.

Iar acesta la rândul său avea obligativitatea de a anunța conducerea Brigăzii

de Patrulare a INP al IGP.

Afirmă că potrivit prevederilor art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 325 din

23 decembrie 2013, entitățile publice au următoarele obligații: de a informa agenții

publici, contra semnătură, despre posibilitatea de a fi supuși testului de integritate

profesională. Informarea se va face la numirea în funcție a noilor angajați, iar în

cazul agenților publici încadrați la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, în

termen de 10 zile de la publicare prezentei legi.

Consideră că temeiul revizuirii a fost confirmat, astfel că cererea de revizuire

urmează a fi admisă, soluție ce nu va încălca principiul siguranței raporturilor

juridice.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea

de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt

esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată.

Se va menționa că temeiurile pentru revizuirea unei hotărâri irevocabile, de

către legislator sunt definite la art. 449 CPC și sunt indicate în mod exhaustiv.

Pornind de la aceste constatări, Colegiul reiterează că revizuirea unei hotărâri

date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea

irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute la

art. 449 CPC.

La caz, revizuientul Valeriu Talmaci, ca temei de revizuire, a invocat

prevederile art. 449 lit. e1) CPC, indicând că la adoptarea încheierii, revizuirea

cărei se solicită, a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și că, din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin legea

declarată neconstituțională s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de

tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului.

3

În susținerea acestui temei, Valeriu Talmaci s-a referit la faptul că la

adoptarea hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 04 decembrie 2015,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016 și încheierii

Curții Supreme de Justiție din 03 august 2016 au fost puse la bază prevederile

Legii nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrității profesionale, care

prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 7 din 16 aprilie 2015 a fost declarată

neconstituțională în partea normelor indicate în hotărâre.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că temeiul invocat de Valeriu Talmaci în susținerea cererii de

revizuire, precum că de către instanța de judecată a fost aplicată o lege declarată

neconstituțională de către Curtea Constituțională, nu poate fi reținut ca temei

prevăzut de art. art. 449 lit. e1) CPC

Or, speței date nu au relevanță prevederile Hotărârii Curții Constituționale

nr. 7 din 16 aprilie 2015, prin care au fost declarate neconstituționale doar

prevederile:

- articolului 2 literele b) și d);

- textului „risc întemeiat – risc fără de care scopul socialmente util de fixare

obiectivă a comportamentului agentului public în cadrul testului de integritate

profesională nu poate fi atins, iar testorul de integritate profesională care riscă a

luat măsuri de prevenire a unor daune aduse intereselor ocrotite de lege” de la

articolul 4;

- articolului 9 alineatul (5);

- articolului 10 alineatele (2)-(3);

- articolului 11 alineatele (1)-(2) și (4);

- articolului 12 alineatele (3)-(6);

- textului „fără a oferi numele agentului public testat”, de la articolul 14

alineatul (3);

- articolului 16 alineatul (2) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013.

Mai mult că testării, conform prevederilor Legii nr. 325 din 23 decembrie

2013, a fost supus locotenent de poliție Dumitru Candu, iar lui Valeriu Talmaci,

după cum chiar dânsul a invocat în cererea de chemare în judecată, prin ordinul

contestat i-a fost imputată încălcarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b) si c) din

Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Politiei și statutul

polițistului.

Distinct de cele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că revizuirea este o

cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține 4

anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile

expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate

duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod

limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

4

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o

respinge ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de

Valeriu Talmaci împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție 03 august 2016 în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Talmaci împotriva

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General de

Politie al MAI al RM cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în

funcție și încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii

Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

5