3ra-239/17 — anularea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Bălți Dosarul nr. 3ra-239/17

Judecător: S. Ghercavii

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza

Î N C H E I E R E

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Inspectoratul de Poliție Bălți,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul de

Poliție Bălți împotriva Consiliului municipal Bălți și Primăria Bălți privind

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Bălți și a fost menținută hotărârea

Judecătoriei Bălți din 03 iunie 2016,

c o n s t a t ă

La 28 aprilie 2016, Inspectoratul de Poliție Bălți a depus cerere de chemare în

judecată către Consiliul municipal Bălți și Primăria Bălți privind contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul Inspectoratul de Poliție Bălți a indicat, că prin

decizia Consiliului mun. Bălți nr.19/60 din 21 decembrie 2015 a fost modificată

decizia nr.4/58 din 30 aprilie 2015 și a fost dispusă substituirea sintagmelor „cu

scutirea de plată pentru locațiune” cu sintagma „cu plată pentru locațiune” pentru

încăperile în care activează angajații de poliție ai Inspectoratului de Politie Bălti.

Consideră reclamantul că, decizia menționată supra este prematură, ilegală,

emisă cu încălcarea atât a normelor materiale în vigoare, cât și a normelor ce

conturează existența principiilor de colaborare dintre administrația publică locală și

Inspectoratul de Poliție Bălți.

Mai invocă reclamantul că, prin decizia nr.2/38 din 28 martie 2013 a

Consiliului municipal Bălți s-a decis de a satisface adresarea ÎM „Gospodăria

Locativ Comunală Bălți,” nr.11/636-08 din 15 februarie 2013 și modificarea deciziei

Consiliului Bălți din 29 noiembrie 2012, și anume pct.2.1 din decizie „cu scutire de

la plata pentru locațiune”, prin sintagma „cu plată pentru locațiune”, în rezultatul

căreia Inspectoratul de Poliție Bălți în termen de o lună urmează să semneze

acordurile adiționale cu introducerea modificărilor și completărilor în contractele de

locațiune a încăperilor cu ÎM „GLC Bălți,” cu încheierea contractelor de deservire

tehnică a încăperilor nelocative și contracte directe cu ÎM „Regia Apa Canal Bălți”,

SA „Red Nord”, SA „Cet Nord”, SRL „Terra Salubritate,” pentru asigurare cu apă,

energie electrică, energie termică și evacuarea deșeurilor menajere solide.

La 30 aprilie 2015 prin decizia nr.4/58 Consiliul municipal Bălți a satisfăcut

adresarea înaintată și a decis permiterea ÎM „GLC Bălți” să prelungească termenul

de valabilitate a contractelor de locațiune a încăperilor conform anexei, cu scutirea

de plată pentru locațiune.

Inspectoratul de Poliție Bălți consideră decizia Consiliului Bălți nr.19/60 din 21

decembrie 2015 prin care a fost modificată decizia nr.4/58 din 30 aprilie 2015, ca

ilegală din considerente că modificarea clauzelor contractuale presupune acordul

ambelor părți și nu acordul unilateral al uneia, după cum s-a făcut de organul

deliberativ al autorității publice locale. Invocă că, administrația publică locală la

momentul emiterii actului administrativ nu a luat în considerație voința

Inspectoratului de Poliție Bălți și, mai mult ca atât, chestiunea de modificare a

relațiilor de locațiune a fost examinată unilateral în cadrul ședinței ordinare nr.3 a

Consiliului Bălti si fără prezența reprezentantului Inspectoratului de Poliție Bălți și

fără emiterea unei decizii de consiliu prin care să fie respinsă cererea prealabilă

depusă.

Specifică că, nefiind emisă o deciziei prin care să fie respinsă cererea prealabilă

înaintată și fiind dat doar un singur răspuns semnat de președintele ședinței,

administrația publică locală a ignorat și normele materiale ce reglementează

procedura de examinare a chestiunilor incluse în ordinea de zi a ședinței, precum și a

cererii prealabile.

Cere reclamantul anularea deciziei Consiliului municipal Bălți nr.19/60 din 21

decembrie 2015.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 03 iunie 2016, a fost respinsă cererea de

chemare în judecată înaintată de Inspectoratul de Poliție Bălți împotriva Consiliului

mun. Bălți și Primarului mun. Bălți privind anularea actului.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2016, a fost respins apelul

declarat de Inspectoratul de Poliție Bălți și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Bălți din 03 iunie 2016.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 12 ianuarie 2017, Inspectoratul de

Poliție Bălți a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții

de Apel Bălți din 03 noiembrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că nu au fost

constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii, au fost interpretate eronat normele de drept material.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

în adresa părților la 15 noiembrie 2016 (f.d. 66), copia deciziei fiind recepționată în

aceiași zi, la data de 15 noiembrie 2016 (f.d. 66 verso), recursul se consideră declarat

în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Bălți nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or

recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate,

ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII

CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu

rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate

în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Bălți ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Bălți se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță