3ra-239/17 — anularea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Bălți Dosarul nr. 3ra-239/17 Judecător: S. Ghercavii Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți Judecători: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza Î N C H E I E R E 15 martie 2017 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul de Poliție Bălți, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul de Poliție Bălți împotriva Consiliului municipal Bălți și Primăria Bălți privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Bălți și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 03 iunie 2016, c o n s t a t ă La 28 aprilie 2016, Inspectoratul de Poliție Bălți a depus cerere de chemare în judecată către Consiliul municipal Bălți și Primăria Bălți privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul Inspectoratul de Poliție Bălți a indicat, că prin decizia Consiliului mun. Bălți nr.19/60 din 21 decembrie 2015 a fost modificată decizia nr.4/58 din 30 aprilie 2015 și a fost dispusă substituirea sintagmelor „cu scutirea de plată pentru locațiune” cu sintagma „cu plată pentru locațiune” pentru încăperile în care activează angajații de poliție ai Inspectoratului de Politie Bălti. Consideră reclamantul că, decizia menționată supra este prematură, ilegală, emisă cu încălcarea atât a normelor materiale în vigoare, cât și a normelor ce conturează existența principiilor de colaborare dintre administrația publică locală și Inspectoratul de Poliție Bălți.

Mai invocă reclamantul că, prin decizia nr.2/38 din 28 martie 2013 a Consiliului municipal Bălți s-a decis de a satisface adresarea ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți,” nr.11/636-08 din 15 februarie 2013 și modificarea deciziei Consiliului Bălți din 29 noiembrie 2012, și anume pct.2.1 din decizie „cu scutire de la plata pentru locațiune”, prin sintagma „cu plată pentru locațiune”, în rezultatul căreia Inspectoratul de Poliție Bălți în termen de o lună urmează să semneze acordurile adiționale cu introducerea modificărilor și completărilor în contractele de locațiune a încăperilor cu ÎM „GLC Bălți,” cu încheierea contractelor de deservire tehnică a încăperilor nelocative și contracte directe cu ÎM „Regia Apa Canal Bălți”, SA „Red Nord”, SA „Cet Nord”, SRL „Terra Salubritate,” pentru asigurare cu apă, energie electrică, energie termică și evacuarea deșeurilor menajere solide.

La 30 aprilie 2015 prin decizia nr.4/58 Consiliul municipal Bălți a satisfăcut adresarea înaintată și a decis permiterea ÎM „GLC Bălți” să prelungească termenul de valabilitate a contractelor de locațiune a încăperilor conform anexei, cu scutirea de plată pentru locațiune. Inspectoratul de Poliție Bălți consideră decizia Consiliului Bălți nr.19/60 din 21 decembrie 2015 prin care a fost modificată decizia nr.4/58 din 30 aprilie 2015, ca ilegală din considerente că modificarea clauzelor contractuale presupune acordul ambelor părți și nu acordul unilateral al uneia, după cum s-a făcut de organul deliberativ al autorității publice locale.

Invocă că, administrația publică locală la momentul emiterii actului administrativ nu a luat în considerație voința Inspectoratului de Poliție Bălți și, mai mult ca atât, chestiunea de modificare a relațiilor de locațiune a fost examinată unilateral în cadrul ședinței ordinare nr.3 a Consiliului Bălti si fără prezența reprezentantului Inspectoratului de Poliție Bălți și fără emiterea unei decizii de consiliu prin care să fie respinsă cererea prealabilă depusă. Specifică că, nefiind emisă o deciziei prin care să fie respinsă cererea prealabilă înaintată și fiind dat doar un singur răspuns semnat de președintele ședinței, administrația publică locală a ignorat și normele materiale ce reglementează procedura de examinare a chestiunilor incluse în ordinea de zi a ședinței, precum și a cererii prealabile.

Cere reclamantul anularea deciziei Consiliului municipal Bălți nr.19/60 din 21 decembrie 2015. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 03 iunie 2016, a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Inspectoratul de Poliție Bălți împotriva Consiliului mun. Bălți și Primarului mun. Bălți privind anularea actului. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2016, a fost respins apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Bălți și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 03 iunie 2016. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 12 ianuarie 2017, Inspectoratul de Poliție Bălți a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, au fost interpretate eronat normele de drept material. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 15 noiembrie 2016 (f.d. 66), copia deciziei fiind recepționată în aceiași zi, la data de 15 noiembrie 2016 (f.d. 66 verso), recursul se consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Bălți nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Bălți ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Bălți se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță