2rh-69/17 — restabilire la lucru

Prima instanță: V. Efros. dosarul nr. 2rh-69/17

Instanța de apel: N. Budăi, V. Pruteanu, I. Secrieru.

Instanța de recurs: M. Poalelungi, S. Novac, T. Chișcă-Doneva.

Î N C H E I E R E

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență

Președintele ședinței, judecătorul Mihai Poalelungi

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire depusă de către revizuientul Valeriu

Mitrofan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Mitrofan

împotriva Centrului de Excelență în Construcții din municipiul Chișinău cu privire

la restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la lucru,

anularea sancțiunii disciplinare și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 17 august 2005, prin care

recursul declarat de către Valeriu Mitrofan, a fost declarat inadmisibil,

c o n s t a t ă

La 03 iunie 2004, Valeriu Mitrofan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Centrului de Excelență în Construcții din mun. Chișinău cu privire la

restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la lucru,

anularea sancțiunii disciplinare și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a fost angajat în cadrul

Centrului de Excelență în Construcții din mun. Chișinău, în calitate de director

adjunct.

Indică reclamantul că, prin ordinul nr. 61-p din 27 octombrie 2003, a fost

concediat în baza art. 86 alin. (1), lit. h) și lit. g) pentru absența neîntemeiată de la

lucru mai mult de patru ore consecutive în timpul zilei de muncă, precum și

încălcarea repetată a obligațiunilor de serviciu pe parcursul unui an.

Menționează reclamantul că, concedierea acestuia de la lucru precum și

aplicarea sancțiunii disciplinare sunt acțiuni ilegale, deoarece, fiind membru de

sindicat, administrația l-a eliberat de la lucru, fără acordul preliminar al organului

sindical și în timpul concediului de boală.

Cere reclamantul Valeriu Mitrofan restabilirea la lucru, încasarea salariului

mediu pentru absența forțată de la lucru, anularea sancțiunii disciplinare și

repararea prejudiciului moral în mărime de 9 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 08 decembrie 2004,

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2004 a fost respins apelul

declarat de către Valeriu Mitrofan și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 08 decembrie 2004.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 august 2005, recursul declarat

de către Valeriu Mitrofan, a fost declarat inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2005, a fost

respinsă cererea de revizuire depusă de către Valeriu Mitrofan, ca fiind

inadmisibilă.

La 31 ianuarie 2017, revizuientul Valeriu Mitrofan, a depus cerere de

revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 17 august 2005, cerând

admiterea acesteia, casarea deciziei contestate și rejudecarea cauzei într-un alt

complet de judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea

de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-menționate urmează că, revizuirea este o cale de

atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține

anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile

expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate

duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod

limitativ în art. 449 CPC.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate este de înțeles că

circumstanțele descoperite să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a

cauzei civile, să nu fi fost cunoscute și nici să nu fi putut fi cunoscute

revizuientului anterior, dar să fi existat la momentul examinării și soluționării

pricinii civile, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine

irevocabilă, iar mijloacele de probă prin care se constată circumstanțele nou

descoperite să fi existat în momentul judecării procesului terminat prin hotărârea

revizuită, însă revizuientul să fi fost împiedicat a prezenta aceste probe din

împrejurări ce nu depind de voința acestuia.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, revizuientul Valeriu Mitrofan, în cererea de

revizuire, a invocat art. 449, lit. b) și lit. e) CPC, făcând astfel referire la decizia

Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016, prin care a fost admis apelul

avocatului Alexandru Bodrug, în numele și interesele inculpatului Valeriu

Mitrofan, a fost casată sentința judecătoriei Grigoriopol din 20 noiembrie 2006 și a

fost emisă o nouă decizie cu privire la achitarea inculpatului, din motiv că fapta

comisă nu întrunește elementele infracțiunii.

Colegiul menționează că, revizuientul a fost eliberat de la lucru la 27

octombrie 2003, în rezultatul aplicării sancțiunilor disciplinare prin ordinele din 17

februarie 2003 și 22 septembrie 2003 și nu în rezultatul condamnării acestuia prin

sentința judecătoriei Grigoriopol din 20 noiembrie 2006, modificată prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 8 februarie 2007 și prin decizia Curții Supreme de

Justiție din 28 iunie 2007 și ulterior achitat de către Curtea de Apel Chișinău la 1

noiembrie 2016.

În astfel de circumstanțe, decizia Curții de Apel Chișinău nu constituie o

faptă sau circumstanță esențială, care ar cădea sub incidența art.449 lit.b) CPC.

Cu atît mai mult, dacă și ar exista o astfel de circumstanță, în conformitate

cu art.450 lit.b) CPC, cererea de revizuire ar putea fi depusă nu mai tîrziu de 5 ani

de la data rămînerii irevocabile a deciziei Curții Supreme de Justiție din 17 august

2005.

Este de menționat și faptul că, nu este aplicabil nici art.449 lit.e) CPC, or,

sentința judecătoriei Grigoriopol din 20 noiembrie 2006, casată prin decizia

colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 1 noiembrie 2016, pronunțată în

baza condamnării CtEDO în cauza Mitrofan împotriva Republicii Moldova, nu a

servit drept temei pentru pronunțarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 17

august 2005.

Prin urmare, argumentele invocate de către revizuient în cererea de revizuire,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție le consideră neîntemeiate și care nu influențează în nici un mod soluția

adoptată.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.

6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca împotriva

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că, securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele

invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 lit.b) și lit.

e) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către

revizuientul Valeriu Mitrofan, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art.art. 269-270, art. 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

revizuientul Valeriu Mitrofan, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 17

august 2005, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu

Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții din municipiul Chișinău

cu privire la restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru absența forțată

de la lucru, anularea sancțiunii disciplinare și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Mihai Poalelungi

judecătorul

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari