2ra-382/17 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: V. Gîrleanu nr. 2ra-382/17

instanța de apel: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, M. Anton

ÎNCHEIERE

10 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nicolae

Macari

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Macari

împotriva lui Constantin Cotorobai și Întreprinderea Mixtă Compania

Internațională de Asigurări „Transelit” Societate pe Acțiuni cu privire la repararea

prejudiciului material și moral

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, prin care

a fost admis apelul declarat de Întreprinderea Mixtă Compania Internațională de

Asigurări „Transelit” Societate pe Acțiuni, casată integral hotărârea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 03 martie 2016 și emisă o nouă hotărâre de respingere

a acțiunii

constată:

La 10 decembrie 2014, Nicolae Macari a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Constantin Cotorobai cu privire repararea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 22 august 2014 a fost implicat într-un

accident rutier. Vinovat de comiterea accidentului rutier a fost recunoscut

Constantin Cotorobai, fapt confirmat prin procesul-verbal cu privire la contravenție

din 22 august 2014 și prin bonul de plată privind achitarea amenzii de către acesta.

Indică că în baza procesului-verbal cu privire la contravenție, dânsul a fost

recunoscut ca parte vătămată.

Susține că mijlocul de transport de model Kamaz, cu numerele de

înmatriculare C NC 228, condus de Constantin Cotorobai era asigurat la

ÎM CIA „Transelit” SA. Ca urmare, de către compania de asigurări

ÎM CIA „Transelit” SA a fost efectuată evaluarea mijlocului de transport, fiind

propusă suma despăgubirii în mărime de 13959,79 lei.

Menționează că nu este de acord cu suma propusă de către

ÎM CIA„Transelit” SA, din motiv că suma suportată pentru reparația automobilului

1

a fost cu mult mai mare decât cea propusă de compania de asigurări. Mai mult ca

atât în urma accidentului rutier din 22 august 2014 el împreună cu familia sa, care

se aflau în mașină au fost supuși la enorme suferințe morale.

La fel, menționează că din cauza accidentului rutier nu a putut să-și exercite

obligațiunile de serviciu, el fiind arbitru nu a avut posibilitate să se prezinte la trei

meciuri de fotbal, din motiv că nu avea transport.

Mai indică că din cauza lipsei transportului, a fost nevoit să arendeze o

mașină. Toate acestea l-au făcut să sufere moral, prin urmare consideră necesar și

oportun de a fi încasat din contul persoanei vinovate de producerea accidentului

rutier o sumă bănească în calitate de prejudiciu moral suportat de el și familia lui.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 1398, 1422, 1423 Cod

civil, art. 39 alin. (13), 148, 166-167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, de a încasa din contul lui Constantin Cotorobai

suma prejudiciului moral în mărime de 10000 lei, cheltuielile de asistență juridică,

prejudiciul material pentru reparația mijlocului de transport în mărimea care va fi

indicată în raportul de expertiză.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 26 februarie 2015, pricina civilă a fost

strămutată spre judecare la Judecătoria Rășcani mun. Chișinău.

La 01 decembrie 2015, Nicolae Macari a depus o cerere de chemare în

judecată concretizată prin care a indicat în calitate de copârât ÎM CIA „Transelit”

SA concretizându-și pretențiile, solicitând suplimentar încasarea în mod solidar de

la Constantin Cotorobai și ÎM CIA „Transelit” SA suma prejudiciului material în

mărime de 13720 lei și suma de 360 lei cheltuieli suportate pentru achitarea

raportului de expertiză.

În susținerea cererii a indicat că în urma efectuării expertizei din

30 septembrie 2015 a fost evaluat prejudiciul cauzat lui în urma accidentului rutier

în mărime de 27679 lei, sumă care este mai mare decât cea evaluată și primită de la

ÎM CIA „Transelit”SA în mărime de 13959,79 lei.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din

17 decembrie 2015, în proces a fost atras în calitate de pârât

ÎM CIA „Transelit” SA.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 03 martie 2016,

acțiunea a fost admisă parțial, a fost încasat de la ÎM CIA „Transelit” SA în

beneficiul lui Nicolae Macari diferența sumei despăgubirii de asigurare în mărime

de 13720 lei, cheltuielile pentru expertiză în mărime de 360 lei și cheltuielile

pentru taxa de stat în mărime de 411 lei, în total suma de 14491 lei.

A fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea lui Nicolae Macari privind

încasarea de la Constantin Cotorobai a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, a fost admis

apelul declarat de ÎM CIA „Transelit” SA , casată integral hotărârea primei instanțe

și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

La 04 ianuarie 2017, prin intermediul oficiului poștal Nicolae Macari a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia și

casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

2

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Obiectează că la examinarea cauzei în ordine de apel au fost reținute doar

argumentele apelantului, deși dânsul a demonstrat suma reală a prejudiciului cauzat

în urma accidentului rutier prin raportul de expertiză efectuat în baza actelor din

dosarul civil, acte care au fost întocmite de către asigurator.

Remarcă că în decizie, instanța de apel face referire la faptul că mijlocul de

transport a fost reparat de către el și în asemenea circumstanțe întinderea

prejudiciului, nu putea fi demonstrată prin raportul de expertiză, concluzie cu care

nu este de acord, deoarece raportul de expertiză a fost întocmit în baza materialelor

din dosar, expertul a fost somat pentru concluzii false prin încheierea în baza la

care a fost dispusă efectuarea expertizei.

Mai indică că instanța de apel face referire la faptul că în raportul de

expertiză pus la baza hotărârii primei instanțe din 03 martie 2016 sunt indicate

defecțiuni care nu au fost indicate în actul de constatare inițial, însă instanța de apel

nu indică care defecțiuni au fost indicate suplimentar la cele indicate în actul de

constatare a defecțiunilor întocmit de către expertul independent, imediat după

producerea accidentului rutier.

Consideră că instanța de apel a respins proba făcută în baza raportului de

expertiză, fără a indica concret motivul ilegalității acestei probe, respingerea fiind

bazată doar pe temeiuri formale.

La 14 februarie 2017, ÎM CIA „Transelit „ SA a depus referință la cererea de

recurs, prin care a solicitat respingerea recursului depus de Nicolae Macari.

La 27 februarie 2017, Constantin Cotorobai a depus referință la cererea de

recurs, prin care a solicitat de a considera recursul declarat de Nicolae Macari, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost

recepționată de către recurent la 09 decembrie 2016, fapt confirmat prin recipisa

semnată de către recurent (f. d. 144).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

19 octombrie 2016, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

3

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nicolae Macari nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Nicolae Macari, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Nicolae Macari ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Nicolae Macari se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

4