3ra-59/17 — contestarea actului administrativ

3ra-59/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: O. Melniciuc dosarul nr. 3ra-59/17

instanța de apel: N. Cernat, A. Pahopol, I. Muruianu

D E C I Z I E

01 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas

Ion Druță, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Consiliul Superior al Procurorilor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Jumbei

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016, prin care

a fost admis apelul declarat de către Sergiu Jumbei, casată hotărârea Judecătoriei

Rîșcani municipiul Chișinău din 05 august 2016 și emisă o nouă hotărâre de

admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 05 mai 2016, Sergiu Jumbei a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin hotărârea Consiliului

Superior al Procurorilor nr. 12-125/16 din 29 aprilie 2016 a fost propus

Procurorului General-interimar soluționarea chestiunii cu privire la suspendarea sa

din funcție, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă.

Menționează că, hotărârea contestată a fost emisă în baza notei informative a

procurorului, șef al Secției exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate

organizată și excepționale a Procuraturii Generale privind terminarea urmăririi

penale în privința lui Sergiu Jumbei, procuror-adjunct al procurorului raionului

Orhei, pornită pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a)

din Codul penal, accident rutier soldat cu vătămarea gravă a integrității corporale.

Menționează că, drept temei de suspendare din funcție a fost invocat art. 65

alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Procuratură, care prevede că, în cazul în care

în privința procurorului se pornește urmărirea penală, acesta se suspendă din

funcție până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă.

Susține că, pârâtul și-a motivat soluția prin constatările din Hotărârea Curții

Constituționale nr. 6 din 03 martie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a

articolului 53 lit. c) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

1

public și a articolului 76 lit. g) din Codul muncii (pct. 47 și pct. 52), care

reglementează că, suspendarea din funcție, deși restrâng exercitarea unor drepturi

și libertăți, nu poate fi considerată ca fiind contrară prezumției nevinovăției.

Suspendarea din funcție este necesară pentru desfășurarea procesului penal și este

o măsură de protejare a intereselor instituției și se dispune, inclusiv, pentru

păstrarea prestigiului instituției. Suspendarea provizorie din funcție se dispune

atunci când săvârșirea de către salariat a unei infracțiuni intenționate l-ar face

incompatibil cu exercitarea funcției, aceasta fiind o măsură de protejare a

intereselor instituției, în care este angajat, față de pericolul continuării activității

ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale unei fapte penale, prin

prevenirea săvârșirii de noi fapte similare și pe cale de consecință, pentru păstrarea

instituției.

Consideră că, hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-125/16

din 29 aprilie 2016 este ilegală în fond ca fiind emisă contrar prevederilor legii.

Afirmă că, conform pct. 97 din Hotărârea Curții Constituționale enunțată,

Curtea a reținut că, dispozițiile art. 53 lit. c) din Legea cu privire la funcția publică

și statutul funcționarului public, care oferă dreptul autorității publice de a suspenda

raporturile de serviciu până la remiterea cauzei în instanța de judecată și în lipsa

unei legături intrinseci a presupusei fapte penale comise cu funcția deținută,

transgresează principiul proporționalității, măsura fiind excesivă în raport cu

obiectivul ce trebuie atins, și prin aceasta fiind contrar articolului 43 combinat cu

articolul 54 din Constituție, prevedere legală declarată neconstituțională.

Susține că, Consiliul Superior al Procurorilor și-a întemeiat soluția, făcând

uz de unele argumente din hotărâre, care separat de principiul enunțat integral de

Curte, denaturează esența actului vizat, în consecință lezându-i dreptul la muncă

protejat de art. 43 din Constituția RM.

Solicită anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-125/16

din 29 aprilie 2016 ca fiind ilegală în fond.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 05 august 2016 a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016 a fost admis

apelul declarat de către Sergiu Jumbei, casată hotărârea primei instanțe și emisă o

nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă și a fost anulată hotărârea

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-125/16 din 29 aprilie 2016.

La data de 05 decembrie 2016, în termenul prevăzut de lege, Consiliul

Superior al Procurorilor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este ilegală,

deoarece au fost interpretate eronat prevederile Legii cu privire la Procuratură, care

reglementează posibilitatea suspendării din funcție a procurorului învinuit de

comiterea unei infracțiuni.

Menționează că, la data de 10 iunie 2016, prin ordonanța Procurorului

General, Corneliu Gurin a fost pornită urmărirea penală în baza elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și, anume, pe faptul

2

producerii de către Sergiu Jumbei, procuror-adjunct al procurorului raionului

Orhei, a accidentului rutier soldat cu vătămarea gravă a integrității corporale.

Susține că, la data de 28 aprilie 2016, procurorul Corneliu Bratunov, șef al

Secției exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată și

excepționale a Procuraturii Generale, a informat Consiliul Superior al Procurorilor

despre terminarea urmăririi penale în privința procurorului, adjunct al procurorului

raionului Orhei, Sergiu Jumbei, precum și despre înaintarea intimatului a învinuirii

în temeiul art. 264 alin. (3) lit. a) din Codul penal.

Afirmă că, prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-125/16

din 29 aprilie 2016 a fost propus Procurorului General-interimar soluționarea

chestiunii cu privire la suspendarea din funcție a procurorului Sergiu Jumbei până

la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza penală.

Invocă că, conform art. 65 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Procuratură

(red. an. 2008), procurorul poate fi suspendat din funcție prin ordinul Procurorului

General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, dacă în privința lui se

pornește urmărire penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza

respectivă. În acest caz, dacă nu a fost probată vinovăția procurorului sau dacă a

fost pronunțată sentință de achitare sau sentință de încetare a procesului penal pe

temeiuri de reabilitare, suspendarea din funcție încetează, iar procurorul este

restabilit în toate drepturile anterioare.

Relevă că, în argumentarea hotărârii nr. 12-125/16 din 29 aprilie 2016,

Consiliul Superior al Procurorilor a reținut constatările Curții Constituționale

expuse în pct. 47 și 52 din Hotărârea nr. 6 din 03 martie 2016.

Mai relevă că, în art. 197 și 200 CPP sunt reglementate condițiile și

temeiurile de aplicare a măsurii de suspendare provizorie din funcție.

Menționează că, conform pct. 54 din Hotărârea Curții Constituționale, deși

suspendarea este obligatorie și automată, nimic din aceste norme legale nu arată că,

scopul măsurii de suspendare este punitiv, ci mai de grabă de precauție și

provizoriu.

Consideră că, hotărârea primei instanțe este legală, deoarece normele de

drept acordă posibilitatea suspendării din funcție a procurorului până la rămânerea

definitivă a hotărârii pe cauza penală, or, prin hotărârea contestată, Consiliul a

urmărit scopul de a garanta buna desfășurare a examinării judiciare a cauzei penale

și, nu în ultimul rând, pentru păstrarea prestigiului organelor procuraturii.

De asemenea, consideră că, prima instanță corect a respins argumentul

intimatului precum că, prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor i se

lezează dreptul la muncă, or, dreptul la muncă nu este un drept absolut și poate fi

limitat prin legislație.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 08 februarie 2017 a considerat recursul admisibil și

a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

3

care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Sergiu Jumbei a solicitat

anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-125/16 din 29 aprilie

2016 cu privire la nota informativă a procurorului Secției exercitare a urmăririi

penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a Procuraturii Generale

despre terminarea urmăririi penale în privința unui procuror.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii.

Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de

către Sergiu Jumbei, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând hotărârea

primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care a admis acțiunea și a anulat

hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-125/16 din 29 aprilie 2016.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că,

soluția dată de către instanța de apel este greșită.

Din materialele dosarului rezultă că, la data de 10 iunie 2016, prin ordonanța

Procurorului General, Corneliu Gurin a fost pornită urmărirea penală pe faptul

încălcării de către procurorul Sergiu Jumbei, adjunct al procurorului raionului

Orhei, a regulilor de securitate a circulației, care a provocat vătămarea gravă a

integrității corporale sau a sănătății, conform elementelor infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (3) lit. a) din Codul penal.

La data de 28 aprilie 2016, procurorul Corneliu Bratunov, șef al Secției

exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a

Procuraturii Generale, a informat Consiliul Superior al Procurorilor despre

terminarea urmăririi penale în privința procurorului, adjunct al procurorului

raionului Orhei, Sergiu Jumbei, precum și despre trimiterea dosarului penal de

acuzare a acestuia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) din

Codul penal în Judecătoria Orhei pentru examinare în fond.

Ulterior, prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-125/16

din 29 aprilie 2016 a fost propus Procurorului General-interimar soluționarea

chestiunii cu privire la suspendarea din funcție a procurorului, adjunct al

procurorului raionului Orhei, Sergiu Jumbei până la rămânerea definitivă a

hotărârii în cauza penală.

Conform art. 65 alin. alin. (1) lit. a), (2) și (4) din Legea nr. 294-XVI din 25

decembrie 2008 cu privire la Procuratură, procurorul poate fi suspendat din funcție

prin ordinul Procurorului General, la propunerea Consiliului Superior al

Procurorilor, dacă în privința lui se pornește urmărire penală, până la rămânerea

definitivă a hotărârii în cauza respectivă. În cazurile prevăzute la alin.(1) lit. a), c)

și d), salariul se plătește procurorului în condițiile legii. În cazul prevăzut la

alin.(1) lit. a), dacă nu a fost probată vinovăția procurorului sau dacă a fost

pronunțată sentință de achitare sau sentință de încetare a procesului penal pe

4

temeiuri de reabilitare, suspendarea din funcție încetează, iar procurorul este

restabilit în toate drepturile anterioare.

Conform pct. 47 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 6 din 03 martie

2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 53 lit. c) din Legea cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public și a articolului 76 lit. g)

din Codul muncii, Curtea reține că, măsurile de siguranță, reținerea sau arestarea

preventivă, precum și suspendarea din funcție, deși restrâng exercitarea unor

drepturi și libertăți, nu pot fi considerate ca fiind contrare prezumției nevinovăției.

Toate aceste măsuri, inclusiv suspendarea din funcție, sunt necesare pentru

apărarea ordinii publice și pentru desfășurarea procesului penal. În acest sens, în

articolele 197 și 200 din Codul de procedură penală sunt reglementate condițiile și

temeiurile de aplicare a măsurii de suspendare provizorie din funcție.

Conform pct. 52 din Hotărârea Curții Constituționale enunțată, Curtea

menționează că, suspendarea provizorie din funcție se dispune atunci când

săvârșirea de către salariat a unei infracțiuni intenționate l-ar face incompatibil cu

exercitarea funcției, aceasta fiind o măsură de protejare a intereselor instituției în

care este angajat față de pericolul continuării activității ilicite și al extinderii

consecințelor periculoase ale unei fapte penale, prin prevenirea săvârșirii de noi

fapte similare și pe cale de consecință, pentru păstrarea prestigiului instituției.

La caz, se mai reține că, prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-125/16 din 29 aprilie 2016 nu a fost

lezat dreptul intimatului la muncă, or, dreptul la muncă nu este un drept absolut și

poate fi limitat prin legislație, în speță, suspendarea provizorie fiind necesară

pentru buna desfășurare a examinării cauzei penale, în care este învinuit intimatul.

Mai mult ca atât, în cazul suspendării din funcție din motivul pornirii

urmării penale, salariul se plătește procurorului în condițiile legii, iar în cazul în

care va fi pronunțată sentința de achitare ori de încetare a procesului penal pe

motiv de reabilitare, suspendarea din funcție va înceta și procurorul va fi restabilit

în toate drepturile anterioare.

În asemenea împrejurări, instanța de recurs consideră că, hotărârea

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-125/16 din 29 aprilie 2016 cu privire la

nota informativă a procurorului Secției exercitare a urmăririi penale în cauze de

criminalitate organizată și excepționale a Procuraturii Generale despre terminarea

urmăririi penale în privința unui procuror este legală și nu sunt temeiuri pentru

anularea acesteia și prin urmare, prima instanță temeinic și legal a respins acțiunea

ca neîntemeiată.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a menține hotărârea

primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Consiliul Superior al Procurorilor.

5

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016 și se

menține hotărârea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 05 august 2016 în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Jumbei împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Maria Ghervas

Ion Druță

Mariana Pitic

6