3ra-214/17 — cu privire la încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea datoriei
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-214/17 — cu privire la încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: N. Costaș nr. 3ra-214/17
instanța de apel: T. Duca, S. Procopniuc, E. Grumeza
ÎNCHEIERE
01 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Asociația Obștească ,,Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din
Bălți” și Ivan Crasilșic
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni
,,Cet Nord” împotriva lui Ivan Crasilșic cu privire la încasarea datoriei
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2016, prin care a
fost admis apelul declarat de Asociația Obștească ,,Societatea pentru protecția
drepturilor consumatorilor din Bălți” și Ivan Crasilșic, casată integral hotărârea
primei instanțe și emisă o nouă hotărâre de respingere a excepției de ilegalitate
ridicată de instanța de judecată a actului administrativ, ca fiind neîntemeiată
constată:
La 30 aprilie 2015, SA „Cet-Nord” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Ivan Crasilșic solicitând încasarea datoriei.
În motivarea acțiunii a indicat că la 13 august 2002 apartamentul pârâtului a
fost deconectat integral de la sistema centrală de încălzire, fiind obligat să achite
plata pentru pierderile normative de energie termică în conformitate cu HG nr. 707
din 20 septembrie 2011, anexa nr. 7 p. 8-2. în perioada 01 octombrie 2011-
31 martie 2014 pierderile normative constituind 1629,88 lei.
Indică că calculul a fost efectuat în mărime de 5% pentru 2011-2012, 7,5 %
pentru 2012-2013, 10 % pentru 2013-2014. Conform HG nr. 191 din
19 februarie 2002 cu modificările ulterioare introduce prin HG nr. 707 din
20 septembrie 2011, consumatorul este obligat să achite integral plata pentru
sezonul precedent în termenul stabilit până la 1 august al anului curent.
La data de 25 februarie 2015 s-a adresat cu o pretenție în adresa pârâtului
privind achitarea datoriei formate, însă aceasta a fost lăsată fără răspuns.
Își întemeiază acțiunea în baza dispozițiilor prevăzute de art. 94, 238-241,
242, 243 CPC, 272 Cod civil, Legii nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002, Hotărârii
Guvernului nr. 191 din 19 septembrie 2002 și a Hotărârii Guvernului nr. 707 din
20 septembrie 2011.
Solicită încasarea datoriei din contul lui Ivan Crasilșic în mărime de
1629,88 lei și a cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 22 februarie 2016 a fost atras în
calitate de intervenient accesoriu AO ,,Societatea pentru protecția drepturilor
consumatorilor din Bălți”.
La 22 februarie 2016 AO ,,Societatea pentru protecția drepturilor
consumatorilor din Bălți” în interesele lui Ivan Crasilșic a înaintat acțiune
reconvențională împotriva SA „Cet-Nord” prin care a solicitat repararea
prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.
Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 22 februarie 2016 a fost primită în
procedură spre examinare acțiunea reconvențională înaintată de către
AO ,,Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”.
La aceeași dată reprezentantul intervenientului accesoriu AO ,,Societatea
pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”, Igor Gordaș a înaintat un
demers prin care a solicitat suspendarea procesului cu transmiterea pricinii în
instanța de contencios administrativ pentru a se pronunța asupra veridicității
ordinului directorului SA „Cet-Nord” nr. 230 din 30 noiembrie 2011.
Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 30 martie 2016 a fost admis demersul
cu privire la ridicarea excepției de ilegalitate în fața instanței de contencios
administrativ pentru a se pronunța asupra legalității ordinului nr. 230 din
30 noiembrie 2011.
A fost ridicată excepția de ilegalitate în fața instanței de contencios
administrativ în pricina civilă la cererea de chemare în judecată SA „Cet-Nord”
împotriva lui Ivan Crasilșic cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de
judecată și acțiunea reconvențională înaintată de către AO ,,Societatea pentru
protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” împotriva SA „Cet-Nord” privind
repararea prejudiciului moral.
A fost transmisă pricina civilă în instanța de contencios administrativ pentru
a se pronunța asupra ilegalității ordinului nr. 230 din 30 noiembrie 2011 emis de
către directorul SA „Cet-Nord”.
A fost suspendată examinarea cauzei până la adoptarea soluției de către
instanța de contencios administrativ și devenirea ei irevocabilă.
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 27 aprilie 2016 a fost respinsă excepția
de ilegalitate ridicată prin încheierea Judecătoriei Bălți din 30 martie 2016 la
cererea reprezentantului intervenientului accesoriu Igor Gordaș privind verificarea
legalității ordinului nr. 230 din 30 noiembrie 2011 emis de către directorul
SA „Cet-Nord” invocată în cadrul examinării cauzei civile la cererea de chemare în
judecată a SA „Cet-Nord” împotriva lui Ivan Crasilșic cu privire la încasarea
datoriei și a cheltuielilor de judecată și acțiunea reconvențională înaintată de către
AO ,,Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” împotriva
SA „Cet-Nord” privind repararea prejudiciului moral.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2016 a fost admis apelul
declarat de AO ,,Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” și
Ivan Crasilșic, casată integral hotărârea Judecătoriei Bălți din 27 aprilie 2016 și
emisă o nouă hotărâre prin care a fost respinsă excepția de ilegalitate ridicată de
instanța de judecată a actului administrativ, ca fiind neîntemeiată.
La 01 februarie 2017, AO ,,Societatea pentru protecția drepturilor
consumatorilor din Bălți” și Ivan Crasilșic au declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2016, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea hotărârii primei instanțe, casarea deciziei instanței de apel cu
emiterea unei noi hotărâri prin care să fie anulat actul administrativ și anume
ordinul nr. 230 din 30 noiembrie 2011 emis de către directorul SA „Cet-Nord” sau
trimiterea spre rejudecare a pricinii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată
considerând-o ca fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material.
Explică că ordinul nr. 230 din 30 noiembrie 2011 emis de către directorul
SA „Cet-Nord” este unul ilegal și urmează a fi anulat în conformitate cu
dispozițiile art. 26 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie
2000.
Indică că ordinul nr. 230 din 30 noiembrie 2011 emis de către directorul
SA „Cet-Nord” nu a fost emis în limba de stat, iar ulterior să fost tradus în limba
rusă, ci a fost emis în limba rusă, fără a fi tradus în limba de stat.
De asemenea susține că la emiterea ordinului nr. 230 din 30 noiembrie 2011
a fost încălcată competența, or, metodologia repartizării volumelor și costului
energiei termice livrate între consumatorii unui bloc locativ, poate fi stabilită doar
de o persoană împuternicită.
Notează că ordinului nr. 230 din 30 noiembrie 2011 emis de către SA „Cet-
Nord” a fost emis cu încălcarea procedurii.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 08 decembrie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 194) și recepționată de către recurenți la 13 decembrie 2016 și respectiv 1a
19 decembrie 2016, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la materialele
dosarului (f. d. 195, 196).
Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au
declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2016, la
02 ianuarie 2017 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de AO ,,Societatea pentru
protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” și Ivan Crasilșic nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de AO ,,Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți”,
asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de AO ,,Societatea pentru protecția drepturilor
consumatorilor din Bălți” și Ivan Crasilșic ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
dispune:
Recursul declarat de Asociația Obștească ,,Societatea pentru protecția
drepturilor consumatorilor din Bălți” și Ivan Crasilșic se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță