3ra-84/17 — contestarea actului administrativ

Prima instanță, Jud. Anenii Noi: R. Popescu-Balta dosarul nr. 3ra-84/17 Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: N. Cernat, A. Pahopol, I. Muruianu D E C I Z I E 22 februarie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Ion Druță Maria Ghervas Mariana Pitic examinînd recursul declarat de către Consiliul local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni ”Piscicola Gura Bâcului” împotriva Consiliului local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de către Societatea pe Acțiuni ”Piscicola Gura Bâcului”, casată hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 19 mai 2016 și pronunțată o nouă hotărâre de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă La 10 februarie 2015, SA ”Piscicola Gura Bâcului” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta SA ”Piscicola Gura Bâcului” a indicat că la 14 octombrie 2014, Consiliul local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi a emis decizia nr. 5/11, prin care a stabilit taxa de arendă a terenului, proprietate a Primăriei s. Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi, cu suprafața de 367,42 ha, nr. cadastral 1030116079, mod de folosință – fondul apelor, amplasat în extravilanul s. Gura Bâcului, în mărime de 4% din prețul terenului, care constituie 511137,06 lei anual. Consideră că actul administrativ enunțat a fost emis de către pârât ilegal și neîntemeiat, deoarece legislația în vigoare nu obligă proprietarii (deținătorii) sistemelor hidrotehnice să achite organelor publice locale plata pentru arenda terenurilor din fondul apelor.

Acest fapt se confirmă și prin aceia că pe toată perioada existenței întreprinderii nu a achitat careva plăți pentru folosirea bazinului acvatic, înafară de impozite. Menționează că reieșind din prevederile art. 28 alin. (7) din Legea privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura nr. 149 din 08 iunie 2006, dreptul de folosință a terenurilor din fondul apelor și a apelor pentru piscicultură aparține exclusiv deținătorilor de construcții hidrotehnice ale obiectivului acvatic respectiv, aceștia fiind responsabili de întreținerea și consolidarea lor în conformitate cu legislația. Astfel, având în vedere că construcțiile hidrotehnice care sunt amplasate pe terenul nr. cadastral 1030116079, îi aparțin cu drept de proprietate privată, respectiv ei îi aparține dreptul exclusiv de folosință asupra terenului respectiv.

1 Cu atît mai mult, că nu exploatează nemijlocit terenul din fondul apelor, dar se folosește de apă, în care se produce pește sau fauna zoologică a obiectivului acvatic. Apa la rândul său ca un bun face parte din domeniul public al statului, iar terenul din fondul apelor este exploatat pentru acumularea apei, dreptul de dispoziție asupra căruia aparține nemijlocit Statului. Declară că pentru exploatarea apei achită Statului taxele prevăzute de art. art. 302-306 Cod fiscal. Mai mult ca atît, decizia nr. 5/11 din 14 octombrie 2014 și borderoul de calcul conțin formulări contradictorii, și anume în decizie se indică că terenul face parte din fondul apelor, iar borderoul de calul se întocmește pentru arenda terenului agricol, or, art. 2 Cod funciar atribuie la diferite categorii terenurile cu destinație agricolă și ale fondului apelor.

Afară de aceasta, indică reclamanta că Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997, nu reglementează modul de folosință a terenurilor din fondul apelor. Indică că la 17 noiembrie 2014 a făcut cunoștință cu decizia Consiliului local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi nr. 5/11 din 14 octombrie 2014, iar la 17 decembrie 2014, s-a adresat pârâtului cu cerere prealabilă, solicitînd anularea acesteia, însă nu a primit nici un răspuns. Cere SA ”Piscicola Gura Bâcului” anularea deciziei Consiliului local Gura Bâcului, r- ul Anenii Noi ”Cu privire la aprobarea taxei de arendă a terenurilor fondul apelor” nr. 5/11 din 14 octombrie 2014, ca fiind ilegală.

Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 19 mai 2016, acțiunea a fost respinsă ca neântemeiată. A fost încasată din contul SA ”Piscicola Gura Bâcului” în beneficiul Consiliului local Gura Bâcului, r-ul Anenii Nou suma de 3000 lei cheltuieli de asistență juridică. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016, a fost admis apelul declarat de către SA ”Piscicola Gura Bâcului”, casată hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 19 mai 2016 și pronunțată o nouă hotărâre de admitere a acțiunii, fiind anulată decizia Consiliului local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi ”Cu privire la aprobarea taxei de arendă a terenurilor fondul apelor” nr. 5/11 din 14 octombrie 2014, ca fiind ilegală.

La 02 decembrie 2016, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Consiliul local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Anenii Noi din 19 mai 2016, pe care o consideră legală și întemeiată. În susținerea recursului Consiliul local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi a invocat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că conform datelor din Registrul bunurilor imobile proprietarul terenului cu suprafața de 367,42 ha, nr. cadastral 1030116079, este administrația publică locală în baza deciziei nr. 1/2 din 21 ianuarie 2002 ”Privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor”.

Declară că după anul 2002 până în prezent intimata SA ”Piscicola Gura Bâcului” abuziv se folosește de terenul în litigiu, fără să achite careva plăți, folosind terenul proprietate publică a Primăriei s. Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi în lipsa unui act juridic ce ar constitui drept temei legal la folosirea acestuia și refuză neîntemeiat încheierea contractului de arendă, fapt ce prejudiciază considerabil bugetul local.

Afirmă recurentul că prețul de arendă nu a fost stabilit arbitrar după cum a concluzionat instanța de apel, acesta fiind calculat reieșind din prevederile art. 10 alin. (10) 2 din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997. De asemenea, indică recurentul că este eronat argumentul intimatei SA ”Piscicola Gura Bâcului”, care a fost preluat ulterior de către instanța de apel, precum că terenul fondului apelor îi este atribuit în baza legii în folosință gratuită și nelimitată, și respectiv nu poate fi obligată să efectueze plăți de arendă, deoarece vine în contradicție atât cu prevederile art. 315 Cod civil, cât și cu art. 14 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006. Mai mult ca atît, forma de folosință a terenurilor respective (concesiune, arendă, locațiune, etc.) o stabilește doar proprietarul terenurilor - autoritățile administrației publice locale și nu proprietarul construcțiilor hidrotehnice, care nu dobândește direct, gratuit și pe termen nelimitat folosința terenurilor străine, așa cum pretinde intimata.

La 20 decembrie 2016, în adresa intimatei SA ”Piscicola Gura Bâcului” a fost expediată copia recursului declarat de către Consiliul local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. La 23 ianuarie 2016, intimata SA ”Piscicola Gura Bâcului” a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de către Consiliul local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi, cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016, pe care o consideră legală și întemeiată. Concomitent, invocând că terenul, nr. cadastral 1030116079, face parte din terenurile fondului apelor, fapt ce rezultă și din extrasul din Registrul bunurilor imobile anexat la materialele dosarului, respectiv prevederile Legii nr. 1308 din 1997 ”Privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului” nu sunt aplicabile pentru terenurile fondului apelor, or, privatizarea acestor categorii de terenuri este strict interzisă prin lege.

Mai mult ca atît, potrivit art. 13 din Legea nr. 121 din 04 mai 2007 ”Privind administrarea și deetatizarea proprietății publice”, din bunurile nepasibile de privatizare fac parte bunurile domeniului public, patrimoniul persoanelor juridice de drept public precum și terenurile din fondul apelor. Astfel, în cazul când persoana este în drept să privatizeze terenul, însă nu a solicitat răscumpărarea, administrația publică locală poate obliga la achitarea plăților de arendă. În această situație persoana are posibilitatea de a alege modalitatea realizării drepturilor sale patrimoniale – arenda sau privatizarea. Însă atunci când persoana este lipsită în baza legii de dreptul de privatizare a terenului, legislatorul a prevăzut că aceasta nu poate fi obligată să achite plăți de arendă, dat fiind faptul că este restricționată în mod legal în acțiunile sale privind realizarea deplină a drepturilor sale.

Afară de aceasta, potrivit scrisorii Comisiei juridice a Parlamentului RM nr. 10/217 din 07 mai 2003, în fondul apelor intră apele și terenurile fondului apelor, care sânt terenuri aflate sub apă și terenurile prevăzute de art. 63 Cod funciar. Terenul aflat sub apă este partea integrală al obiectivului acvatic și nu poate fi dat în arendă din motiv că își schimbă destinația și acest obiect acvatic nu poate să existe fără acest teren. Astfel, terenurile aflate sub apă și alte terenuri ce fac parte din fondul apelor nu pot fi date în arendă, ci doar în folosință.

La fel, și din scrisoarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al RM nr. 01/1-1140/1011/3121 din 23 septembrie 2008, rezultă că conform prevederilor Legii nr. 198 din 15 mai 2003 ”Cu privire la arenda în agricultură” și art. 28 din Legea nr. 149 din 08 iunie 2006 ”Privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura”, în arendă se transmit construcțiile hidrotehnice ale iazului și nu terenul sub apă (terenul fondului apelor). Dacă 3 există deja contract de arendă al terenului sub apă, acesta se anulează și se încheie un nou contract de arendă a construcțiilor hidrotehnice.

Susține că autoritățile publice locale nu pot da în arendă terenurile fondului apelor, ci doar construcțiile hidrotehnice, însă construcțiile hidrotehnice ale obiectului acvatic ce sunt amplasate pe terenul nr. cadastral 1030116079, îi aparține ei cu drept de proprietate privată, fapt ce rezultă și din extrasul din Registrul bunurilor imobile și Adeverința de privatizare nr. 35/03 din 03 iunie 2004. Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 25 ianuarie 2017, recursul declarat de către Consiliul local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi, a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Completul din 5 judecători poate decide invitarea unor participanți sau reprezentanți ai acestora pentru a se pronunța asupra problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs. Astfel, pentru elucidarea problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs depusă de către Consiliul local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi, precum și pentru stabilirea unor circumstanțe importante ale pricinii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a invitat părțile în proces să se prezinte în ședința de judecată.

La ședința de judecată s-au prezentat reprezentantul recurentului Consiliul local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi – avocatul Vasiliev Vadim în baza mandatului seria MA nr. 0948501 din 15 decembrie 2015 și reprezentantul intimatei SA ”Piscicola Gura Bâcului” – avocatul Macari Oleg în baza mandatului seria MA nr. 1044000 din 21 septembrie 2016. În cadrul ședinței de judecată a instanței de recurs avocatul recurentului Consiliul local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi – avocatul Vasiliev Vadim a susținut recursul în sensul declarat, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Anenii Noi din 19 mai 2016, pe care o consideră legală și întemeiată La rândul său, avocatul intimatei SA ”Piscicola Gura Bâcului” – Macari Oleg în ședința de judecată a solicitat respingerea recursului declarat de către Consiliul local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi, cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016, pe care o consideră legală și întemeiată.

Audiind declarațiile părților prezente la proces, studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și obiecțiile din referința depusă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

Reieșind din prevederile art. 2 din Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011, prin teren al fondului apelor se înțelege – teren aflat sub ape, albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor de apă, mlaștini, terenuri pe care sunt amplasate construcții hidrotehnice și alte structuri ale serviciului apelor, terenuri repartizate pentru fâșiile de deviere (de pe maluri) a râurilor, a bazinelor de apă, a canalelor magistrale și a colectoarele, precum și terenuri folosite pentru constricția și exploatarea instalațiilor ce asigură satisfacerea necesităților de apă potabilă, de apă tehnică, de apă curativă, altor necesități de interes public.

4 Prevederi similare se regăsesc și în art. 63 Cod funciar, care stipulează, că terenuri ale fondului apelor sunt terenurile aflate sub ape – albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor de apă – mlaștinile, terenurile pe care sunt amplasate construcții hidrotehnice și alte amenajări ale serviciului apelor, precum și terenurile repartizate pentru fâșiile de deviere (de pe maluri) a râurilor, a bazinelor de apă, canalelor magistrale intergospodărești și a colectoarelor. Terenurile fondului apelor se folosesc pentru construcția și exploatarea instalațiilor ce asigură satisfacerea necesităților de apă potabilă, tehnică, curativă, a altor necesități ale populației, ale serviciului apelor, ale agriculturii, industriei, gospodăriei piscicole, energeticii, transportului, precum și altor nevoi ale statului și societății.

Modul de folosire a terenurilor din fondul apelor este stabilit de o legislației specială. Potrivit art. 4 alin. (6) din Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011, terenul fondului de apă este un bun indivizibil. Conform art. 28 alin. (7) din Legea privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura nr. 149 din 08 iunie 2006, dreptul de folosință a terenurilor din fondul apelor și a apelor pentru piscicultură aparține exclusiv deținătorilor de construcții hidrotehnice ale obiectivului acvatic respectiv, aceștia fiind responsabili de întreținerea și consolidarea lor în conformitate cu legislația. În conformitate cu art. 424 alin. (1) Cod civil, uz este dreptul real asupra bunului altuia, în virtutea căruia uzurarul poate folosi bunul și culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii și ale familiei sale.

Iar, potrivit art. 425 alin. (1) Cod civil, dreptul de uz și de abitație nu poate fi cedat, iar bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fi închiriat sau arendat.

Prin prisma art. 1 din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997, prezenta lege se aplică în cazurile: a) vânzării- cumpărării trenurilor, inclusiv a trenurilor aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, a terenurilor aferente obiectivelor private, precum și a terenurilor aferente construcțiilor nefinalizate; b) includerii valorii terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor și construcțiilor nefinalizate specificate la lit. a) în capitalul social al acestora, la decizia adunării generale a acționarilor (fondatorilor) și cu acordul proprietarului de teren, în calitate de cotă de participare a acestuia în patrimoniul obiectivului sau al construcției; c) excluderii terenurilor din categoriile de terenuri cu destinație agricolă și ale fondului silvic, precum și din circuitul agricol, și atribuirii lor la alte categorii de terenuri; d) înstrăinării forțate a terenurilor; e) relațiilor de arendă.

Reieșind din prevederile art. 10 alin. (10) din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, în cazul arendării terenurilor prin licitație sau prin concurs, plata anuală de arendă se stabilește la licitație (concurs), și constituie nu mai puțin de 2% din prețul normativ al terenului arendat. Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii rezultă că proprietar al bunului imobil - terenul, nr. cadastral 1030116.079, amplasat în r-ul Anenii Noi, s. Gura Bâcului, extravilan, mod de folosință – fondul apelor, cu suprafața de 367,421 ha, este administrația publică locală în temeiul deciziei privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor nr. 1/2 din 21 ianuarie 2002, fapt ce rezultă și din copia extrasului din Registrul bunurilor imobile eliberat de către OCT Anenii Noi, filiala ÎS ”Cadastru” la 03 octombrie 2012 (f.d.

24). Totodată, reieșind din același extras din Registrul bunurilor imobile, pe terenul nominalizat supra sunt amplasate 16 construcții, printre care și construcțiile nr. nr. cadastrale: 1030116.079.15 și 1030116.079.16, mod de folosință – construcții hidrotehnice, 5 cu suprafața de 70932 m.p.

și respectiv de 40389 m.p., ce aparțin cu drept de proprietate privată SA ”Piscicola Gura Bâcului” în temeiul adeverinței nr. 35/03 din 03 iunie 2004. Prin decizia nr. 5/11 din 14 octombrie 2014, Consiliul local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi a stabilit taxa de arendă a terenului proprietate publică a Primăriei s. Gura Bâcului, cu suprafața de 367,42 ha, nr. cadastral 1030116.079, mod de folosință – fondul apelor, amplasat în extravilanul s. Gura Bâcului, în mărime de 4% din prețul terenului, care constituie 511137,06 lei anual, fiind întocmit în acest sens Borderoul de calcul al prețului de arendă a terenului în temeiul art. 10 alin. (10) al Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997 (f.d.

9-10).

În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept supra citate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel privind admiterea acțiunii, cu dispunerea anulării deciziei Consiliului local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi nr. 5/11 din 14 octombrie 2014 ”Cu privire la aprobarea taxei de arendă a terenurilor fondul apelor”, ca fiind ilegală, or, terenul cu suprafața de 367,42 ha, nr. cadastral 1030116.079, intră în categoria terenurilor fondului apelor, fiind parte integrală a obiectivului acvatic, părți componente al căruia sunt și construcțiile hidrotehnice ce aparțin SA ”Piscicola Gura Bâcului”, care este destinat nemijlocit pentru exploatarea respectivei gospodării piscicole și nu poate fi dat în arendă separat de construcțiile hidrotehnice respective din motiv că își poate schimbă destinația, precum și obiectul acvatic nu poate să existe în mod separat de acest teren.

Respectiv, terenurile aflate sub apă și alte terenuri care fac parte din fondul apelor nu pot fi date în arendă, ci doar în folosință, fiind un bun indivizibil. Astfel, dreptul de folosință a bunului acvatic se determină reieșind din faptul cine este proprietarul construcțiilor hidrotehnice, or, persoana care deține dreptul de proprietate asupra construcției hidrotehnice este responsabilă de întreținerea bunului, obținerea dreptului de folosință specială a apei, acordarea accesului la apă în alte scopuri, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. În cazul în care construcțiile hidrotehnice nu aparțin organelor administrației publice locale, ultimele nu pot transmite în arendă terenuri din fondul apelor sau stabili în mod unilateral plăți de arendă pentru terenurile din fondul apelor.

Prin urmare, legislația în vigoare prevede că în arendă pot fi transmise doar construcțiile hidrotehnice ale bazinului acvatic și nicidecum terenul de sub apă (terenul fondului apelor), ca un bun separat. În acest context, este întemeiată concluzia instanței de apel precum că recurentul-pârât Consiliul local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi eronat a calculat plata de arendă a terenului cu suprafața de 367,42 ha, nr. cadastral 1030116.079, în mărime de 4%, în conformitate cu prevederile Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997, or, dispozițiile respectivului act normativ nu au incidență la cazul speței, având în vedere că acestea se aplică doar pentru terenurile ce pot fi supuse privatizării (vânzării-cumpărării), fapt ce este categoric interzis în cazul terenurilor din fondul apelor.

Afară de aceasta, prin Hotărârea Guvernului nr. 72 din 30 ianuarie 2004 ”Privind implementarea Legii cu privire la arenda în agricultură”, au fost aprobate contractele-model de arendă care confirmă cert că nu terenurile din fondul apelor se dau în arendă, ci construcțiile hidrotehnice ale iazului amplasate pe aceste terenuri. Nu poate fi reținut argumentul recurentei precum că SA ”Piscicola Gura Bâcului” posedă terenul proprietate publică a Primăriei s. Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi în lipsa unui act juridic ce ar constitui drept temei legal la folosirea acestuia și refuză neîntemeiat 6 încheierea contractului de arendă, fapt ce prejudiciază considerabil bugetul local, or, intimata-reclamantă SA ”Piscicola Gura Bâcului” deține cu drept de proprietate privată construcțiile hidrotehnice nr. nr. cadastrale: 1030116.079.15 și 1030116.079.16, cu suprafața de 70932 m.p.

și respectiv de 40389 m.p., amplasate pe terenul fondul apelor, nr. cadastral 1030116.079, fapt ce generează conform normelor de drept citate supra, obținerea în folosință exclusivă a terenurilor din fondul apelor. Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului precum că forma de folosință a terenurilor respective (concesiune, arendă, locațiune etc.) o stabilește doar proprietarul terenurilor – autoritățile administrației publice locale și nu proprietarul construcțiilor hidrotehnice, deoarece intenția administrației publice locale de a dispune de terenul nr. cadastral 1030116079, din fondul apelor, prin obligarea intimatei SA ”Piscicola Gura Bâcului” la plata de arendă pentru teren agricol, în mărime de 511137,06 lei anual, este neîntemeiată, având în vedere că legislația în vigoare nu-i acordă o așa oportunitate.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, având în vedere că în esență exprimă doar dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Astfel, din considerentele menționate, și, având în vedere că decizia instanței de apel este legală și întemeiată, iar motivele recursului invocate în speță în esență sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Consiliul local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi și de a menține decizia Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Consiliul local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni ”Piscicola Gura Bâcului” împotriva Consiliului local Gura Bâcului, r-ul Anenii Noi cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Ion Druță Maria Ghervas Mariana Pitic 7