3r-127/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-127/19 prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (I.Brai) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V.Mihaila, V. Sîrbu) DECIZIE 29 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Mariana Pitic examinând recursul depus de Consiliul satului Gura Bâcului, reprezentat de Gore Axenia, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni Piscicola Gura Bâcului împotriva Consiliului satului Gura Bâcului cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, constată: La 26 octombrie 2018 Societatea pe Acțiuni Piscicola Gura Bâcului a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului satului Gura Bâcului solicitînd obligarea de a emite actul administrativ de transmitere în folosință, cu titlu gratuit, a terenului cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 367,421 ha, către Societatea pe Acțiuni Piscicola Gura Bâcului.

La 04 ianuarie 2019 Consiliul satului Gura Bâcului a înaintat acțiune reconvențională împotriva Societății pe Acțiuni Piscicola Gura Bâcului solicitînd obligarea pîrîtului de a încheia contract de folosință cu achitarea unei plăți de arendă a terenului subacvatic cu numărul cadastral xxxxx la un preț de 296642,85 de lei anual. Prin hotărîrea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central a fost admisă acțiunea depusă de Societatea pe Acțiuni Piscicola Gura Bâcului împotriva Consiliului satului Gura Bâcului. Consiliul satului Gura Bâcului a fost obligat să emită actul administrativ de transmitere în folosință, cu titlu gratuit, a terenului cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 367,421 ha, către Societatea pe Acțiuni Piscicola Gura Bâcului.

Acțiunea reconvențională înaintată de Consiliul satului Gura Bâcului împotriva Societății pe Acțiuni Piscicola Gura Bâcului cu privire la obligarea pîrîtului de a încheia contract de folosință cu achitarea unei plăți de arendă a terenului subacvatic cu numărul cadastral xxxxx la un preț de 296642,85 de lei anual, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 21 februarie 2019 Consiliul satului Gura Bâcului, reprezentat de Gore Axenia a depus cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanțe. Prin încheierea din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită 1 cererea de apel depusă de Consiliul satului Gura Bâcului, prin intermediul Axeniei Gore, ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să depună apel.

La 18 aprilie 2019 Consiliul satului Gura Bâcului, reprezentat de Gore Axenia a depus recurs împotriva încheierii din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu remiterea cauzei pentru rejudecarea apelului. În motivarea recursului a invocat că încheierea contestată este neîntemeiată. A menționat, că instanța de apel neîntemeiat a restituit cererea de apel pe motiv că, a fost depusă de o persoană, care nu este în drept să depună apel, deoarece prin decizia Consiliului sătesc Gura Bâcului nr.9/5/1 din 09 noiembrie 2018, Axenia Gore a fost împuternicită să reprezinte interesele Consiliului în ședințele de judecată cu toate drepturile părții în proces, inclusiv cu dreptul de a depune cerere de apel, de recurs și de revizuire.

Examinând recursul în raport cu materialele cauzei, Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează să fie respins din următoarele motive. Colegiul consideră oportun de a învedera că, la 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din articolul 257 alin. (1) al acesteia. În această consecvență este notabil că, potrivit articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018. Or, din înțelesul logico-juridic al articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ rezultă cert că, procedurile de contencios administrativ care au fost inițiate până la intrarea în vigoare a Codului administrativ se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a acestui cod, conform prevederilor Legii nr. 116 din 19 iulie 2018. Conform art. 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța respinge recursul . Articolul 195 din Codul administrativ prevede că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În aceste condiții, articolul 423 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că, încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat de hotărâre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului. Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol. Prin urmare, se ajunge la concluzia că încheierea din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău intră în categoria de acte specificate în articolul 423 din 2 Codul de procedură civilă, iar drept consecință pot constitui obiectul în procedura de recurs.

La fel, este imperios faptul că, în cazul în care, dreptul de acces la justiție este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să verifice dacă aceste restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele urmăresc un scop legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea cauzele Levages Prestations Servicii vs Franța, 23 octombrie 1996, § 40; Tricard vs Franta, 10 iulie 2001, §§ 29, 33; Freitag vs Germania, 19 iulie 2007, § 37; Marc Brauer, 1 septembrie 2016, § 34). La capitolul dat, articolul 425 din Codul de procedură civilă consemnează că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu articolul 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui. Instanța de recurs atestă că, în speță, calea de atac a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilită data când încheierea din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată recurentului, iar drept consecință nu poate fi stabilit momentul când începe să curgă termenul de exercitare a dreptului acestuia de a ataca hotărârea judecătorească.

Verificând legalitatea încheierii din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul ajunge la concluzia, că recursul urmează a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art. 369 alin.(1) lit.d) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. Articolul 75 alin.(2) același Cod prevede că, procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

În conformitate cu art. 81 alin.(1) din Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

La caz, cererea de apel depusă din numele Consiliului satului Gura Bîcului 3 împotriva hotărîrii primei instanțe a fost semnată de Axenia Gori, care nu are împuterniciri de la Consiliul satului Gura Bîcului (f.d.117). Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău corect a restituit cererea de apel depusă de Consiliul satului Gura Bâcului, prin intermediul Axeniei Gore, ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. Astfel, nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că, instanța de apel neîntemeiat a restituit cererea de apel or, în conformitate cu art.118 alin.(19 din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

La caz, recurentul nu a prezentat probe, care ar fi confirmat împuternicirile acordate de Consiliul satului Gura Bâcului la depunerea cererii de apel. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată, Completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul depus de Consiliul satului Gura Bâcului, reprezentat de Gore Axenia.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Mariana Pitic 4