2ra-225/17 — anularea în parte a procesului-verbal al adunării generale repetate a reprezentantilot CÎ Horea-Service

prima instanță: Al. Sandu dosarul nr. 2ra-225/17

instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

Î N C H E I E R E

22 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Iurie Carabeț,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Carabeț

împotriva Cooperativei de întreprinzător „Horea-Service”, intervenient accesoriu

Primăria satului Horești, raionul Ialoveni cu privire la anularea în parte a

procesului-verbal al Adunării generale repetate a reprezentanților Cooperativei de

întreprinzător „Horea-Service” din 28 aprilie 2013,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016, prin care

a fost admis apelul declarat de către Cooperativa de întreprinzător „Horea-

Service”, casată hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 30 iunie 2016 și emisă o nouă

hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 09 iulie 2014, Iurie Carabeț a depus cerere de chemare în judecată

împotriva CÎ „Horea-Service” cu privire la anularea în parte a procesului-verbal al

Adunării generale repetate a reprezentanților CÎ „Horea-Service” din 28 aprilie

2013.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, împreună cu alții circa 1400

deținători de cote-părți valorice, locuitori ai satului Horești, r-nul Ialoveni,

deținători ai patrimoniului altul decât terenurile agricole, deține cu titlu de

proprietate privată cote-părți valorice din patrimoniului fostei gospodării colective

ca urmare a procesului de privatizare din anii 1997-1998.

Menționează că, în baza certificatului de proprietate privată nr. 685 din 20

septembrie 1997, deține cu drept de proprietate cota patrimonială în valoare de:

438 lei - în construcții, 255 lei - mașini și utilaje și 1188 lei - mijloace circulante.

Susține că, în baza certificatului de moștenitor testamentar nr. 10256 din 22

noiembrie 2007, a moștenit cota patrimonială a defunctei Elena Ursu, valoarea

căreia conform certificatului de proprietate privată nr. 1244 din 20 septembrie

1997 este de: 1299 lei - în construcții, 758 lei - mașini și utilaje și 556 lei -

mijloace circulante.

1

Afirmă că, în baza procurii nr. 8537 din 12 august 2013 eliberată de către

Anastasia Carabeț, administrează cota patrimonială ce rezultă din certificatul de

proprietate privată nr. 1430 din 28 aprilie 1998, în valoare de: 4184 lei - în

construcții, 2468 lei - mașini și utilaje și 1264 lei - mijloace circulante.

Susține că, la 03 iunie 2014, în cadrul unui proces civil intentat de către el și

alți 37 deținători de cote-părți valorice, s-a constatat că, pârâta CÎ „Horea-Service”

a întreprins acțiuni în vederea înstrăinării patrimoniului din care îi aparține cu drept

de proprietate cote-părți valorice.

Invocă că, prin procesul-verbal al Adunării generale repetate a

reprezentanților CÎ „Horea-Sevice” din 28 martie 2013 s-a decis înstrăinarea unor

edificii ale fostei gospodării colective și crearea comisiei de licitație.

Mai invocă că, despre înstrăinarea bunurilor ce fac parte din patrimoniu pe

cote-părți s-a menționat și în procesele-verbale nr. 1 din 18 mai 2013 și nr. 6 din

12 martie 2014 ale ședinței consiliului CÎ „Horea-Service”.

Consideră că, prin procesul-verbal al Adunării generale repetate a

reprezentanților CÎ „Horea-Sevice” din 28 aprilie 2013 îi este încălcat dreptul de

proprietate.

Afirmă că, la data de 07 mai 2014, a expediat în adresa pârâtei o cerere

prealabilă, prin care a solicitat anularea procesului-verbal enunțat, însă aceasta nu a

fost executată.

Solicită anularea în parte a procesului-verbal al Adunării generale repetate a

reprezentanților CÎ „Horea-Service” din 28 aprilie 2013 și, anume, a pct. 3 despre

vânzarea complexului și a altor edificii care sunt înregistrate la OCT Ialoveni și a

pct. 6 despre întărirea comisiei de licitație.

Prin încheierea Judecătoriei Ialoveni din 08 decembrie 2014 a fost atras în

proces în calitate de intervenient accesoriu, Primăria sat. Horești, r-nul Ialoveni.

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 30 iunie 2016 a fost admisă parțial

acțiunea, a fost anulat pct. 3 al capitolului „ordinea de zi” din procesul-verbal al

Adunării generale repetate a reprezentanților CÎ „Horea-Service” din 28 aprilie

2013, despre vânzarea complexului și altor edificii, care sunt înregistrate la OCT

Ialoveni. În rest acțiunea a fost respinsă.

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, în urma privatizării

fostei gospodării colective din sat. Horești r-nul. Ialoveni, au apărut peste 1600 de

deținători de cote de pământ și cote valorice, fiind eliberate de către Agenția de

privatizare certificatele de proprietate, care atestă dreptul acestora asupra bunurilor

fostei gospodării colective GA „Horești” reevaluat din CAPC „Acord-Succes”.

După eliberarea certificatelor de cote valorice, pe teritoriul sat. Horești au fost

create peste 1000 de gospodării țărănești, iar în anul 2001, a fost fondată CÎ

„Horea-Service”, care avea ca scop consolidarea patrimoniul fostei gospodării

colective prin intrarea în cooperativă a gospodăriilor țărănești. În prezent din

membrii cooperativei fac parte 1011 gospodării țărănești, însă doar 993 de

gospodării țărănești au transmis cotele valorice în cooperativă, fiind incluse în

Registrul bunurilor imobile cu cota totală de 63,257693%.

Anulând pct. 3 al capitolului „ordinea de zi” din procesul-verbal al Adunării

generale repetate a reprezentanților CÎ „Horea-Service” din 28 aprilie 2013, prima

instanță a reiterat că, prin hotărârea de a înstrăina clădirile CÎ „Horea-Service”,

2

deținătorul cotei de peste 63%, au fost încălcate art. 46 din Constituția RM și art.

315 din Codul civil, care garantează protecția dreptului de proprietate în timp, mai

mult, au fost încălcate și drepturile de proprietate ale celorlalți cotași, care nu sunt

membrii ai CÎ „Horea-Service”, dar care dețin certificate de cote valorice eliberate

în anii 1997-1998 asupra bunurilor fostei gospodării colective.

Respingând cerința privind anularea pct. 6 al capitolului „ordinea de zi” din

procesul-verbal al Adunării generale repetate a reprezentanților CÎ „Horea-

Service” din 28 aprilie 2013, prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul

că, hotărârea de a crea comisia de licitație nu afectează în mod direct interesele

reclamantului, care nici nu este membru al cooperativei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016 a fost admis

apelul declarat de către CÎ „Horea-Service”, casată hotărârea primei instanțe și

emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă.

Instanța de apel și-a argumentat concluzia prin faptul că, la examinarea

cauzei, prima instanță nu a respectat cerințele prevăzute de lege la întocmirea

procesului-verbal al ședinței de judecată, fiind întocmit necorespunzător, ceea ce

este echivalent cu lipsa acestuia și constituie temei de casare a hotărârii primei

instanțe independent de argumentele cererii de apel, făcând trimitere la prevederile

art. art. 2041, 208, 274 și 388 lit. g) CPC.

Totodată, instanța de apel a mai reiterat că, conform Registrului membrilor

CÎ „Horea-Service”, Iurie Carabeț nu este membru al cooperativei și prin urmare,

nu poate contesta procesul-verbal al Adunării generale repetate a reprezentanților

CÎ „Horea-Service” din 28 aprilie 2013, făcând trimitere la prevederile art. 59 din

Legea cu privire la cooperativele de întreprinzător.

La data de 08 decembrie 2016, Iurie Carabeț a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe și trimiterea pricinii spre rejudecare în primă

instanță.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu hotărârile

judecătorești, deoarece au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

material și procedural, a fost interpretată eronat legea, și, anume, prevederile Legii

cu privire la contenciosul administrativ, cât și normele ce reglementează dreptul de

proprietate din Codul civil.

Menționează că, instanța de apel a examinat apelul în absența sa, fără a se

expune în privința cererii, prin care a solicitat amânarea ședinței de judecată din 03

noiembrie 2016, încălcându-i, astfel, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.

6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Califică ca eronată concluzia instanței de apel precum că, doar membrii

cooperativei sunt în drept de a contesta actele emise de cooperativă, deoarece prin

procesul-verbal din 28 aprilie 2013, i-a fost lezat dreptul de proprietate privată

prevăzut în art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 46 din

Constituția Republicii Moldova.

3

Invocă că, instanța de apel și-a expus poziția cu privire la deținerea calității

de membru al cooperativei sau lipsa acesteia, în lipsa probelor anexate la dosar.

Consideră că, instanțele de judecată urmau să examineze posibilitatea

atragerii în proces a tuturor coproprietarilor, care dețin cu drept de proprietate

bunurile aflate în litigiu și cărora le pot fi atinse drepturile prin decizia pronunțată,

în conformitate cu art. 67 CPC.

Prin referința depusă la data de 30 ianuarie 2017 de către reprezentantul CÎ

„Horea-Service”, avocatul Alexandr Podlesnov a solicitat declararea recursului ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din

materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării

deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a

recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

4

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Iurie Carabeț nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către Iurie Carabeț asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul lui Iurie Carabeț ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Iurie Carabeț se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

5