3r-16/17 — cu privire la obligarea excluderii sumelor din facturi și încasarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la obligarea excluderii sumelor din facturi şi încasarea prejudiciului moral
- Temei legal
- scutirile de taxă de stat
3r-16/17 — cu privire la obligarea excluderii sumelor din facturi și încasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: M. Muruianu 3r-16/17
instanța de apel: M. Ciugureanu, M. Anton, G. Dașchevici
D E C I Z I E
15 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță
examinând recursul declarat de Larisa Moscal, Ivan Moscal și Victoria Guțu
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Larisei Moscal,
Ivan Moscal și Victoriei Guțu împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a
Fondului Locativ nr. 13, Societății pe Acțiuni ,,Termocom”, Societății pe Acțiuni
,,Apă-Canal Chișinău”, Întreprinderii Municipale ,,Infocom” cu privire la
obligarea excluderii sumelor din facturi și încasarea prejudiciului moral
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016, prin
care nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Larisa Moscal, Ivan Moscal și
Victoria Guțu și acordat termen pentru depunerea apelului motivat și prezentarea
dovezii plății taxei de stat
constată:
La 15 decembrie 2015, Larisa Moscal, Ivan Moscal și Victoria Guțu au depus
cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a
Fondului Locativ nr. 13, Societății pe Acțiuni ,,Termocom”, Societății pe Acțiuni
,,Apă-Canal Chișinău”, Întreprinderii Municipale ,,Infocom” cu privire la
obligarea excluderii sumelor din facturi și încasarea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii au indicat că conform Hotărârii Guvernului B7-1995
furnizorul era obligat să contorizeze apartamentele, iar prin Hotărârea Guvernului
din 05 iulie 2000 pentru anii 2000-2002 au fost alocate și mijloace financiare.
Cu toate acestea furnizorul nu le-a contorizat apartamentele, motiv din care
au fost nevoiți de a-și achiziționa contoarele și de a le instala pe cont propriu.
Ulterior, s-au adresat cu cerere către SA „Apă-Canal Chișinău” prin care au
solicitat restituirea costurilor contoarelor și încheierea contractului de furnizare și
consum a apei.
1
Notează că s-au adresat în judecată și prin hotărârea Judecătoriei Râșcani,
mun. Chișinău nr. 2-1507/03 din 21 noiembrie 2003 a fost încasat din contul
SA „Apă-Canal Chișinău” în beneficiul Larisei Moscal costul contoarelor,
deoarece conform legii despre contabilitate, contoarele au devenit proprietatea
exclusivă a SA ,,Apă-Canal Chișinău”.
Susține că astfel, au rămas în așteptarea de a fi invitați pentru întocmirea
bilaterală a contractului de furnizare-consum a apei, însă sub diferite pretexte
pârâții se eschivau să întocmească contractul prevăzut de regulament.
Relevă că contrar prevederilor legislației în vigoare, au fost nevoiți, începând
cu 29 iunie 2009, să depună eforturi ca să-și demonteze contoarele, pentru a fi
supuse controlului metrologic, să aplice sigiliul și să întocmească contract de
furnizare a apei.
Menționează că, conducându-se de pct. 11 din Regulament și pct. 16, 17 la
Anexa-5 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191, la 11 noiembrie 2009 s-au
adresat cu cerere către SA ,,Apă-Canal Chișinău”, prin care au solicitat deplasarea
la domiciliul său în vederea deconectării și verificării contoarelor, însă nu au primit
niciun răspuns.
La fel, la 12 decembrie 2009 au depus cerere către SA ,,Apă-Canal Chișinău”
prin care au solicitat întocmirea contractului de prestare a serviciilor de alimentare
cu apă, însă de asemenea nu au primit niciun răspuns.
Invocă reclamanții că la 25 aprilie 2014 s-au adresat către pârât cu solicitarea
de a încheia contractul, însă la data de 19 mai 2014 au fost informați că despre
modalitatea și ordinea încheierii contractului vor fi informați suplimentar.
Indică că nu au apă caldă, deoarece anterior nu exista apă caldă în Chișinău,
iar din acest motiv au fost nevoiți să instaleze boiler.
Din ianuarie 2012 în facturi au fost incluse volumul pentru apă caldă, fără
careva explicații, în timp ce s-au folosit numai de apă rece, fapt pentru care în
facturi indicau doar indicii contorului pentru apă rece.
Mai susțin că începând cu ianuarie 2012 până la 01 octombrie 2015 a fost
introdus în facturi pentru apă caldă consumul de 0,4087gcal la tarif de 987 lei
pentru plata de 8471,11 lei, apoi din 2014 au început lunar să fie introduse în
facturi câte 17m3 de apă rece și 13m3 de apă caldă.
Totodată la 06 noiembrie 2015 au depus la SA „Apă-Canal Chișinău” o cerere
prealabilă prin care au solicitat excluderea din facturi a volumului de apă caldă
0,4087 gcal în sumă de 8471,12 lei și apă potabilă 364,2786 m3 în sumă de
3347,72 lei, apă menajeră 290,976 m3 în sumă de 2674,0694 lei, în total
14492,909 lei, iar ca răspuns la aceasta li s-a comunicat să se adreseze către
IMGFL-13 și ÎM „Infocom,” iar IMGFL-13 le-a comunicat să se adreseze către
SA „Apă-Canal Chișinău”.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 166-168 CPC, 970,976 Cod
civil, art. 10 alin. (2), (6), 11, lit. f), 13, 15 alin. (4), 16 din Legea nr. 105 sin
13 martie 2003 privind protecția consumatorului, art. 26-28 din Legea
contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.
2
Solicită obligarea pârâtului de a exclude din facturile apartamentului nr. 26,
bloc 29 din str. Vasile Lupu, mun. Chișinău volumul de apă potabilă 364,2786 m3
în sumă de 3347,72 lei, apă menajeră 290,976 m3 în sumă de 2674,0694lei, apă
caldă 0,4087 gcal în sumă de 8471,12 lei, în total 14492,909 lei ca ilegale,
obligarea ÎMGFL-13 de a exclude din factura sa suma de 2421,10 lei introdusă
pentru deservirea echipamentului tehnic ca ilegală, încasarea pagubei morale în
mărime de 15000 pentru fiecare reclamant și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 iunie 2016,
acțiunea civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Moscal,
Ivan Moscal și Victoriei Guțu a fost respinsă ca tardivă.
La 09 iunie 2016, Larisa Moscal, Ivan Moscal și Victoria Guțu au depus
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău
din 07 iunie 2016, prin care au solicitat, admiterea apelului, casarea integrală a
hotărârii primei instanțe cu pronunțare unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
La 15 iulie 2016 Larisa Moscal, Ivan Moscal și Victoria Guțu au depus apel
motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din
07 iunie 2016, prin care au solicitat casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu
remiterea cauzei la rejudecare.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016, nu s-a dat curs
cererii de apel depusă de Larisa Moscal, Ivan Moscal și Victoria Guțu, comunicat
apelanților despre necesitatea depunerii apelului motivat și prezentării dovezii
achitării taxei de stat în mărime de 212,50 lei, fiindu-le acordat un termen de șapte
zile din data recepționării încheierii.
La 19 decembrie 2016, Larisa Moscal, Ivan Moscal și Victoria Guțu au
declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016,
prin care au solicitat repunerea în termen a cererii de recurs, admiterea recursului
casarea încheierii recurate cu restituirea pricinii pentru judecare la Curtea de Apel
Chișinău.
În motivarea recursului au invocat dezacordul cu încheierea recurată,
considerând-o ilegală și neîntemeiată, din care considerente urmează a fi casată.
Explică că la 07 decembrie 2016 Ivan Moscal a participat în ședința altui
proces, unde i-a și fost înmânată încheierea recurată.
Menționează că în prezent este în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 1228 din
13 noiembrie 2007 cu privire la aprobarea Regulamentului de achiziționare,
proiectare, instalarea, recepția și exploatarea aparatelor de evidență a consumului
de apă. La pct.10 este prevăzut că în apartament furnizorul are obligația la
achiziționare, instalare, exploatare, întreținere, reparație, înlocuirea și verificarea
metrologică din contul furnizorului în baza contractului bilateral.
Notează că s-au adresat către pârât la 25 aprilie 2014 de a întocmi un contract,
dar la 19 mai 2014 au primit răspuns că despre modalitatea și ordinea încheierii
contractului vor fi informați suplimentar.
Subliniază că au depus cerere prealabilă către SA ,,Apă Canal Chișinău” la 06
noiembrie 2015 cu solicitarea de a fi exclus din facturi volumul de apă caldă
3
0,4087 gcal în sumă de 8471,12 lei și apă potabilă 364,2786 m3 în sumă de
3347,72 lei, apă menajeră 290,976 m3 în sumă de 2674,0694 lei și în total
14492,909 lei, unde li s-au răspuns că urmează să se adreseze către IMGFL-13 și
ÎM,,Infocom”.
De la ÎMGFL-13 li s-a răspuns să se adreseze către SA ,,Apă Canal Chișinău”,
însă s-au adresat în instanță, iar la depunerea apelului de către instanța de apel, au
fost impuși să achite taxa de stat, care nu este prevăzută de lege.
În conformitate cu art. 425 al CPC RM, termenul de declarare a recursului
împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.
Din materialele cauzei rezultă că recurenții au luat cunoștință cu copia
încheierii recurate la 07 decembrie 2016, fapt confirmat prin recipisa anexată la
materialele dosarului (f. d. 2017).
Astfel, instanța de recurs consideră că recurenții s-au conformat prevederilor
legale și au declarat recursul la 19 decembrie 2016 în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului
și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, care
urmează a fi admis, casată încheierea recurată în partea obligării apelanților de a
achita taxa de stat, cu remiterea pricinii în instanța de apel din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral
sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.
După cum denotă materialele cauzei Larisa Moscal, Ivan Moscal și
Victoria Guțu au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani
mun. Chișinău din 07 iunie 2016, iar prin încheierea Curții de Apel Chișinău din
10 noiembrie 2016, nu s-a dat curs cererii de apel și comunicat apelanților despre
necesitatea depunerii apelului motivat și prezentării dovezii achitării taxei de stat în
mărime de 212,50 lei.
În conformitate cu art. 85 alin. (1) lit. a) CPC, de taxă de stat pentru judecarea
pricinilor civile se scutesc reclamanții în acțiunile născute din raporturi de
contencios administrativ.
Iar art. 4 alin. (1) pct. 7 din Legea taxei de stat nr. 1216 din
03 decembrie 1992, prevede că sunt scutiți de plata taxei de stat în instanțele
judecătorești reclamanții în acțiunile născute din raporturi de contencios
administrativ.
Prevederi similare se regăsesc și la art. 16 alin. (3) din Legea contenciosului
administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, care prevede expres că
reclamanții, în acțiunile născute din raporturi de contencios administrativ, sunt
scutiți de plata taxei de stat.
4
Având în susținere aceste prevederi legale, instanța de recurs reține ca
neîntemeiată încheierea instanței de apel din 10 noiembrie 2016, prin care
Larisa Moscal, Ivan Moscal și Victoria Guțu au fost obligați la achitarea taxei de
stat la depunerea cererii de apel în mărime de 212,50 lei.
Or, este indubitabil că litigiul în speță rezultă din raporturi de contencios
administrativ, solicitarea Larisei Moscal, Ivan Moscal și Victoriei Guțu fiind cu
privire la obligarea pârâtului de a exclude din facturile apartamentului nr. 26, bloc
29 din str. Vasile Lupu, mun. Chișinău volumul de apă potabilă 364,2786 m3 în
sumă de 3347,72 lei, apă menajeră 290,976 m3 în sumă de 2674,0694lei, apă caldă
0,4087 gcal în sumă de 8471,12 lei, în total 14492,909 lei ca ilegale și obligarea
ÎMGFL-13 de a exclude din factura sa suma de 2421,10 lei introdusă pentru
deservirea echipamentului tehnic ca ilegală.
Nu mai puțin important este de menționat și faptul că pricina a fost examinată
în prima instanță la fel prin prisma Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV
din 10 februarie 2000, mai mult că și numărul de înregistrare a fost atribuit pricinii
de contencios administrativ, în prima instanță fiind înregistrată cu numărul 3-
192/16 (3-859/15), iar la Curtea de Apel cu numărul 3a-1491/16.
Drept urmare, instanța de recurs constată că instanța de apel, neîntemeiat a
constatat prin încheierea recurată că apelanții Larisa Moscal, Ivan Moscal și
Victoria Guțu urmează să achite taxa de stat la depunerea apelului, acordându-le
termen pentru aceasta.
La fel, se constată ca neîntemeiată încheierea Curții de Apel Chișinău din
10 noiembrie 2016 și în partea acordării apelanților Larisa Moscal, Ivan Moscal și
Victoria Guțu a termenului pentru depunerea apelului motiva.
Or, apelul motivat de către aceștia a fost depus la 15 iulie 2016 (f. d. 182).
Distinct de aceste considerente, instanța de recurs relevă că instanțele de
judecată trebuie să respecte principiul consfințit la art. 20 din Constituție cât și
art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale privind asigurarea accesului liber la justiție.
Față de cele ce preced, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de
Larisa Moscal, Ivan Moscal și Victoria Guțu, de a casa încheierea Curții de Apel
Chișinău din 10 noiembrie 2016, cu trimiterea spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău.
În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul civil și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
decide:
Se admite recursul declarat de Larisa Moscal, Ivan Moscal și Victoria Guțu.
Se casează încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016 în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Larisei Moscal, Ivan Moscal și
Victoriei Guțu împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului
5
Locativ nr. 13, Societății pe Acțiuni ,,Termocom”, Societății pe Acțiuni ,,Apă-
Canal Chișinău”, Întreprinderii Municipale ,,Infocom” cu privire la obligarea
excluderii sumelor din facturi și încasarea prejudiciului moral, cu trimiterea spre
rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță
6