2ra-259/17 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-259/17 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria sectorului Centru, municipiul Chișinău, Judecător – Natalia Mămăligă
Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Victor Pruteanu, Ludmila Popova, Ana Gavrilița
Dosar nr.2ra- 259/17
ÎNCHEIERE
15 februarie 2017 municipiul Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, – Svetlana Filincova,
Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,
examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Valeriu Zdrobău,
în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
APLP nr.50/297 împotriva lui Valeriu Zdrobău, intervenient accesoriu SA
„Termoelectrica”, privind încasarea datoriei,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, prin
care a fost respins apelul declarat de Valeriu Zdrobău,
con sta tă :
La 31 iulie 2015 APLP nr.50/297 a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Valeriu Zdrobău, intervenient accesoriu SA „Termoelectrica”,
solicitînd încasarea sumei de 19 609,81 lei cu titlu de datorie pentru energia
termică furnizată.
În motivarea cererii a indicat că, în baza contului personal deschis la APLP
nr.50/297, pe numele lui Valeriu Zdrobău a fost livrată energie termică de
către SA „Termoelectrica”. Plata pentru serviciile comunale prestate nu a
fost achitată, iar în perioada 01 octombrie 2008 – 01 mai 2015 s-a format o
datorie în mărime de 19 609,81 lei, ce se confirmă prin informația despre
calcularea și achitarea serviciilor locativ-comunale, deși potrivit art.10 și
art.17-18 din Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002, proprietarii și
chiriașii locuințelor sunt obligați să achite la timp serviciile locativ-
comunale, inclusiv consumul energiei termice.
A mai indicat că APLP nr.50/297 și SA „Termoelectrica” se află într-o
situație financiară precară creată din cauza rău-platnicilor.
Ulterior, în cursul examinării pricinii în fond, APLP nr.50/297 a depus
cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând încasarea datoriei acumulate
pînă la data de 31 iulie 2015, în mărime de 20 479,36 lei și compensarea
cheltuielilor de judecată.
1
Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Centru, municipiul Chișinău, din
07 aprilie 2016, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă
de APLP nr.50/297. A fost încasat de la Valeriu Zdrobău, cod numeric
personal 0991703020155, în beneficiul APLP nr.50/297 datoria la plata
pentru energia termică în mărime de 20 479,36 lei, precum și cheltuielile de
judecată în sumă de 588,30 lei pentru achitarea taxei de stat la depunerea
acțiunii și 150 lei pentru înștiințarea părților în judecată, iar în total
21 217,66 lei. În rest, pretențiile privind încasarea cheltuielilor de judecată
au fost respinse ca neîntemeiate. A fost încasată de la Valeriu Zdrobău în
beneficiului statului taxa de stat în mărime de 26,08 lei.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016 a fost
admisă cererea lui Valeriu Zdrobău privind repunerea în termenul de
contestare cu apel a hotărîrii.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016 a fost respins
apelul declarat de Valeriu Zdrobău și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei
sectorului Centru, municipiul Chișinău, din 07 aprilie 2016.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 ianuarie 2017 a fost respins
recursul declarat de Valeriu Zdrobău împotriva încheierii Curții de Apel
Chișinău din 19 octombrie 2016.
La 09 ianuarie 2017 Valeriu Zdrobău a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, solicitînd casarea deciziei
instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond și remiterea pricinii la
rejudecare în instanța de fond.
În motivarea cererii a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare
au emis acte de dispoziție ilegale și nemotivate, cu denaturarea evidentă a
faptelor și în baza concluziilor contradictorii și eronate.
Susține recurentul că instanțele de judecată ierarhic inferioare au ignorat
faptul că Valeriu Zdroabă nu este pârâtul corespunzător și că acesta nici nu
a fost citat legal pentru ședințele de judecată.
Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu
materialele pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
recursul declarat de Valeriu Zdrobău ca fiind inadmisibil, din considerentele
ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile
și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3)
și (4) Cod Procedură Civilă.
2
În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.
Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII
din Codul de Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul
reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de
Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării
esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau
acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau
procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, criticile aduse de recurent, însoțite de vasta argumentare a
circumstanțelor de fapt ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere
al recurentului, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot
fi reținute prin prisma art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în
care se insistă asupra reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în
detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de judecată.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență,
care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de
instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a
recursului.
Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a
2-a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă
o rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura
efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor
legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Totodată, Completul apreciază ca fiind declarativă argumentarea
recurentului privind faptul că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au
ținut cont de adresa la care acesta se află și își are domiciliul, în condițiile în
care însuși recurentul în cererea de apel (f.d.60; 66) a indicat adresa care a
și fost reținută de instanța de apel.
Abordarea recurentului în speță evidențiază în mod clar dezacordul
acestora cu soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestuia
nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care
ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul
trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri,
caracter care nu poate fi evidențiat de cererea de recurs în cauză.
3
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar
dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)
Cod Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valeriu Zdroabă.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
Svetlana Filincova,
Judecători –
Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
4