2ra-250/17 — desfacerea căsătoriei

Prima instanță: Judecătoria Bălți, Judecător – Aliona Donos

Instanța de Apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – Tatiana Duca, Stela Procopciuc, Elena Grumeza

Dosar nr.2ra-250/17

ÎNCHEIERE

15 februarie 2017 municipiul Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, – Svetlana Filincova,

Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nadejda

Sedîh,

în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihai

Apostol împotriva Nadejdei Sedîh, cu privire la desfacerea căsătoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Nadejda Sedîh,

co ns tată :

La 16 noiembrie 2015 Mihai Apostol a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nadejdei Sedîh, solicitînd desfacerea căsătoriei.

În motivarea cererii a indicat că la 21 noiembrie 2007 a încheiat căsătoria cu

Nadejda Sedîh, înregistrată la OSC Nijnevartovsk, Hantî-Mansiisk, reg.aut.Iugrî

(regiunea Tiumeni), act de căsătorie nr.392.

La 03 octombrie 2015 a fost efectuată înregistrarea actului căsătoriei la OSC

Fălești, înscrierea nr.78-T. Din căsătorie copii nu, iar desfacerea căsătoriei prin

intermediul OSC nu este posibilă, motiv pentru care a și depus cererea de chemare

în judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălți din 28 aprilie 2016 a fost admisă cererea de

chemare în judecată depusă de Mihai Apostol împotriva Nadejdei Sedîh privind

desfacerea căsătoriei. A fost desfăcută căsătoria între Mihai Apostol și Nadejda

Sedîh, înregistrată la 21 noiembrie 2007 la OSC Nijnevartovsk, Hantî-Mansiisk,

reg.aut.Iugrî, act de căsătorie nr.78-T, eliberat la 03 octombrie 2015 de OSC Fălești.

Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei a fost încasat de la Mihai Apostol taxa de

stat în sumă de 200 (două sute) lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2016 a fost respins apelul

declarat de Nadejda Sedîh și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Bălți din 28

aprilie 2016.

1

La 12 decembrie 2016 Nadejda Sedîh a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Bălți din 04 octombrie 2016, solicitînd casarea deciziei recurate și remiterea

pricinii la rejudecare.

În motivarea cererii recurenta a invocat dezacordul față de soluția instanțelor de

judecată, care nu au reținut faptul că Nadejda Sedîh în perioada anilor 2015-2016 nu

a fost în Republica Moldova și nu a înregistrat aici căsătoria cu Mihai Apostol.

Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Nadejda

Sedîh ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură

Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de

Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din

prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale

normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurentă, însoțite de argumentarea circumstanțelor de

drept ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentului, nu pot duce

la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din

Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

judecată.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

Mai mult ca atît, Colegiul notează că, în esență, argumentarea expusă în cererea

de recurs este similară argumentării expuse în cererea de apel din 30 mai 2016

(înregistrat), asupra căreia instanța de apel s-a expus cu suficientă claritate,

circumstanță care evidențiază caracterul iluzoriu al criticilor aduse de recurent.

2

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a,

Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare

a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Abordarea recurentului în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu

soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestuia nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune declararea recursului

ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate

fi evidențiat de cererea de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod

Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nadejda Sedîh.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Svetlana Filincova

Judecători –

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

3