2ra-250/17 — desfacerea căsătoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea căsătoriei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-250/17 — desfacerea căsătoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Bălți, Judecător – Aliona Donos Instanța de Apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – Tatiana Duca, Stela Procopciuc, Elena Grumeza Dosar nr.2ra-250/17 ÎNCHEIERE 15 februarie 2017 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, – Svetlana Filincova, Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nadejda Sedîh, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihai Apostol împotriva Nadejdei Sedîh, cu privire la desfacerea căsătoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Nadejda Sedîh, co ns tată : La 16 noiembrie 2015 Mihai Apostol a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nadejdei Sedîh, solicitînd desfacerea căsătoriei.
În motivarea cererii a indicat că la 21 noiembrie 2007 a încheiat căsătoria cu Nadejda Sedîh, înregistrată la OSC Nijnevartovsk, Hantî-Mansiisk, reg.aut.Iugrî (regiunea Tiumeni), act de căsătorie nr.392. La 03 octombrie 2015 a fost efectuată înregistrarea actului căsătoriei la OSC Fălești, înscrierea nr.78-T. Din căsătorie copii nu, iar desfacerea căsătoriei prin intermediul OSC nu este posibilă, motiv pentru care a și depus cererea de chemare în judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălți din 28 aprilie 2016 a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Mihai Apostol împotriva Nadejdei Sedîh privind desfacerea căsătoriei. A fost desfăcută căsătoria între Mihai Apostol și Nadejda Sedîh, înregistrată la 21 noiembrie 2007 la OSC Nijnevartovsk, Hantî-Mansiisk, reg.aut.Iugrî, act de căsătorie nr.78-T, eliberat la 03 octombrie 2015 de OSC Fălești.
Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei a fost încasat de la Mihai Apostol taxa de stat în sumă de 200 (două sute) lei. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2016 a fost respins apelul declarat de Nadejda Sedîh și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Bălți din 28 aprilie 2016. 1 La 12 decembrie 2016 Nadejda Sedîh a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2016, solicitînd casarea deciziei recurate și remiterea pricinii la rejudecare. În motivarea cererii recurenta a invocat dezacordul față de soluția instanțelor de judecată, care nu au reținut faptul că Nadejda Sedîh în perioada anilor 2015-2016 nu a fost în Republica Moldova și nu a înregistrat aici căsătoria cu Mihai Apostol.
Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Nadejda Sedîh ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.
Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, criticile aduse de recurentă, însoțite de argumentarea circumstanțelor de drept ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentului, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de judecată. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.
Mai mult ca atît, Colegiul notează că, în esență, argumentarea expusă în cererea de recurs este similară argumentării expuse în cererea de apel din 30 mai 2016 (înregistrat), asupra căreia instanța de apel s-a expus cu suficientă claritate, circumstanță care evidențiază caracterul iluzoriu al criticilor aduse de recurent. 2 Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare a fondului pricinii.
Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4). Abordarea recurentului în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestuia nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate fi evidențiat de cererea de recurs în cauză.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nadejda Sedîh. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Svetlana Filincova Judecători – Iurie Bejenaru Maria Ghervas 3
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.