2r-77/17 — transmiterea silita in posesie a bunului gajat

Prima instanță: V. Hrapacov dosarul nr. 2r-77/17

Instanța de ape: G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă

D E C I Z I E

08 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Raritet”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Mixte

Organizația de Microfinanțare „Microinvest” societate cu răspundere limitată

împotriva lui Dmitri Cravcenco, cu privire la transmiterea silită în posesie a bunului

gajat,

împotriva încheierii Curții de Apel Cahul din 17 noiembrie 2016, prin care a fost

respinsă cererea de repunere în termen a apelului și restituită ca tardivă cererea de apel

depusă de către Dmitri Cravcenco,

c o n s t a t ă:

La data de 21 februarie 2013, ÎM OMF „Microinvest” SRL a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Dmitri Cravcenco, intervenient accesoriu SRL

„Raritet”, Petru Nuca cu privire la transmiterea silită în posesie a bunului gajat pentru

realizarea lui în scopul stingerii datoriei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 16 septembrie 2008, ÎM

OMF „Microinvest” SRL a încheiat cu SRL „Raritet”, reprezentată de Dmitri

Cravcenco contractul de împrumut cu dobândă nr.CHLM-37.08.

Menționează că, potrivit contractului SRL „Raritet” a primit un împrumut în

sumă de 250 000 lei, cu o dobândă de 21,1% anual cu scadența la data de 16

septembrie 2011.

Susține că, în scopul garantării restituirii împrumutului, plății dobânzii aferente și

penalităților, la data de 16 septembrie 2008, ÎM OMF „Microinvest” SRL a încheiat

contractul de gaj nr.CHLM-37.08G1 cu Dmitri Cravcenco, prin care a fost gajat bunul

mobil, autotractor cu șa MAZ 54328, anul fabricării 1992, motor nr.44388, șasiu nr.

000567, nr. de înmatriculare GEAP 853, la prețul de gaj 70 000 lei.

Afirmă că, SRL „Raritet” a înregistrat în repetate rânduri datorii la tranșele

împrumutului și dobânda aferentă, despre ce în nenumărate rânduri a fost înștiințat

Dmitri Cravcenco prin telefon sau în scris, însă nu a primit nici un răspuns.

Invocă că, în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă a solicitat transmiterea

de către pârât a bunului gajat, în scopul vânzării acestuia, în condițiile legii și achitării

datoriei acumulate la contractul de împrumut, însă a primit refuz, motiv ce l-a

determinat să înainteze prezenta cerere de chemare în judecată.

Solicită, transmiterea în posesiunea ÎM OMF „Microinvest” SRL a bunului gajat,

în scopul vânzării acestuia și achitării datoriei aferente contractului de împrumut,

autotractor cu șa MAZ 54328, anul fabricării 1992, motor nr.44388, șasiu nr. 000567,

1

nr. de înmatriculare GEAP 853, la prețul de gaj 70 000 lei, încasarea din contul lui

Dmitri Cravcenco în beneficiul ÎM OMF „Microinvest” SRL a sumei de 509 lei cu

titlu de cheltuieli de judecată, dintre care suma de 350 lei taxa de stat și suma de 159

lei taxa pentru înregistrarea preavizului în Registrul gajului bunurilor imobile.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Vulcănești din 01 octombrie 2013 a

fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Petru Nuca.

Prin hotărârea Judecătoriei Vulcănești din 04 iulie 2014, acțiunea a fost respinsă

ca neîntemeiată (f.d.100, Vol.I)

Prin încheierea Curții de Apel Comrat din 06 octombrie 2014 nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de către ÎM OMF „Microinvest” SRL, fiindu-i acordat apelantei

un termen de 15 zile de la data recepționării copiei încheierii, pentru achitarea taxei de

stat în sumă de 1575 lei și depunerea cererii de apel motivate.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 ianuarie 2015 a fost admis recursul

declarat de către ÎM OMF „Microinvest” SRL, modificată încheierea Curții de Apel

Comrat din 06 octombrie 2014 cu micșorarea sumei taxei de stat care urma a fi achitat

la depunerea apelului de la 1575 lei până la 262,50 lei (f.d.129-132, Vol.I).

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 23 iunie 2015 a fost admis apelul declarat

de către ÎM OMF „Microinvest” SRL, casată hotărârea Judecătoriei Vulcănești din 04

iulie 2014 și remisă cauzei spre rejudecare în Judecătoria Comrat (f.d.159-161, Vol.I)

Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 28 iunie 2016 a fost admisă acțiunea și

transmis în mod silit în posesia ÎM OMF „Microinvest” SRL bunul gajat în baza

contractului nr. CHLM-37.08G1 din 16 septembrie 2008, care îi aparține lui Dmitrii

Cravcenco, cu scopul vânzării și stingerii datoriei SRL „Raritet” apărută la contractul

de împrumut din 16 septembrie 2008, care constă din autotractor cu șa de model MAZ

54328, anul fabricației 1992, motor nr. 44388, caroserie nr. 000567, cu numere de

înmatriculare GEAP 853. A fost încasat din contul lui Dmitri Cravcenco în beneficiul

ÎM OMF „Microinvest” SRL suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată

(f.d.211-212, Vol.I).

La data de 22 august 2016, administratorul SRL „Raritet”, Dmitrii Cravcenco a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Comrat din 28 iunie 2016, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu

privire la respingerea acțiunii.

În ședința de judecată a instanței de apel, apelantul a solicitat repunerea în termen

a apelului declarând că nu a depus apelul în termen de 30 zile de la pronunțare,

deoarece hotărârea primei instanțe a fost pronunțată în lipsa lui, iar cu hotărârea

motivată a făcut cunoștință la data de 18 iulie 2016.

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 17 noiembrie 2016, a fost respinsă

cererea privind repunerea în termen a apelului și restituit ca tardiv apelul declarat de

către SRL „Raritet”.

La data de 07 decembrie 2016 și 12 ianuarie 2017, administratorul SRL „Raritet”,

Dmitrii Cravcenco a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel și emiterea unei noi încheieri

de repunere în termen a cererii de apel.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată, motivând că apelul a fost depus în termenul

prevăzut de lege, deoarece dispozitivul hotărârii a fost pronunțat la 28 iunie 2016 în

lipsa lui din motive de sănătate, iar hotărârea motivată a recepționat-o abia la data de

2

18 iulie 2016. Susține că termenul de 30 zile a început să curgă la data de 18 iulie

În conformitate cu art.425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul este declarat în termen, având în vedere faptul că,

materialele dosarului atestă că, copia încheierii Curții de Apel Cahul din 17 noiembrie

2016 a fost expediată în adresa recurentului la data de 02 decembrie 2016, fapt

confirmat prin copia scrisorii de însoțire (f.d.28), și recepționată de către ultimul la

data de 14 decembrie 2016 (f.d.32).

La data de 11 ianuarie 2017, în adresa intimatei ÎM OMF „Microinvest” SRL a

fost expediată spre cunoștință copia recursului declarat de către SRL „Raritet” cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în

termenul stabilit.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a

materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

recurate din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, prin hotărârea Judecătoriei Comrat

din 28 iunie 2016 a fost 2016 a fost admisă acțiunea ÎM OMF „Microinvest” SRL și

transmis în mod silit în posesia ÎM OMF „Microinvest” SRL bunul gajat în baza

contractului nr. CHLM-37.08G1 din 16 septembrie 2008, care îi aparține lui Dmitri

Cravcenco, cu scopul vânzării și stingerii datoriei SRL „Raritet” apărută la contractul

de împrumut din 16 septembrie 2008, care constă din autotractor cu șa de model MAZ

54328, anul fabricației 1992, motor nr. 44388, caroserie nr. 000567, cu numere de

înmatriculare GEAP 853. A fost încasat din contul lui Dmitri Cravcenco în beneficiul

ÎM OMF „Microinvest” SRL suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 22 august 2016, Dmitri

Cravcenco a declarat apel, solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului,

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 17 noiembrie 2016 a fost respinsă

cererea de repunere în termen și restituit apelul declarat de către Dmitri Cravcenco ca

fiind tardiv.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, instanța de apel, la emiterea încheierii, a determinat corect

circumstanțele cauzei și a aplicat just normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanța de apel restituie, printr-o

încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu

3

solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în

termen.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de

30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, norma citată prevede expres momentul începerii curgerii

termenului de declarare a apelului – data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Data limită de depunere a apelului era 28 iulie 2016, însă cererea de apel a fost

depusă abia la 22 august 2016, adică peste termenul de 30 zile, prevăzut de art.362

alin.(1) CPC, cu solicitarea de repunere în termen, însă fără a anexa probe ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură în termen.

La caz se reține că, în conformitate cu art. 110 CPC, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani

luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite,

datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului

care a condiționat începutul lui, iar în conformitate cu art. 112 alin. (2) CPC, dacă

ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare.

În conformitate cu art. 116 alin. alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive

întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în

termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce

dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Astfel, instanța de recurs reiterează că, termenul de declarare a apelului poate fi

restabilit dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma

imposibilitatea declarării apelului în termen.

Din materialele dosarului se atestă că, hotărârea primei instanțe a fost adoptată în

lipsa lui Dmitrii Cravcenco, însă în dosar există probe ce demonstrează realizarea

obligației instanței privind citarea legală a participanților la proces pentru ședințele de

judecată.

Potrivit avizului de recepție, anexat la materialele dosarului (f.d.202), Dmitrii

Cravcenco, la data de 25 mai 2016, a recepționat citația pentru ședința de judecată care

urma să aibă loc la data de 28 iunie 2016, a cunoscut de existența litigiului, astfel, era

obligat să se folosească cu bună-credință de drepturile procedurale, informându-se

despre soluționarea litigiului în cauză și să depună cerere de apel în termenul stabilit de

legislație.

În acest context, nu poate fi reținut argumentul lui Dmitrii Cravcenco drept motiv

întemeiat de omitere a termenului de declarare a apelului precum că, nu a fost prezent

la pronunțarea dispozitivului hotărârii, și că termenul de contestare a hotărârii primei

instanțe urmează a fi calculat din data de 18 iulie 2016, când a făcut cunoștință cu

hotărârea motivată, deoarece, legiuitorul expres a indicat în lege că termenul de

declarare a apelului se calculează de la data pronunțării dispozitivului hotărârii și nu

este dependent de momentul motivării hotărârii, or, în cazul dat apelantul a omis

termenul de declarare a apelului de 30 zile calculat și de la data comunicării hotărârii

motivate a primei instanțe (18 iulie 2016).

4

Instanța de recurs pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea în eroare. Buna-credință prezumă că

partea este obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se

intereseze de soarta dosarelor despre care cunosc cu certitudine că se află pe rolul

instanței cu participarea lor și să respecte termenele prevăzute de lege.

Or, în conformitate cu art. 56 alin. (3) CPC, participanții la proces sunt obligați să

se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de

aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile

prevăzute de legislația procedurală civilă.

În conformitate cu art. 61 alin. (1) CPC, părțile sunt obligate să se folosească cu

bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui

abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau

inducerea sa în eroare.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție precizează că recurentul, urma să întreprindă măsurile necesare, după cum

sugerează și jurisprudența CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță (Van

Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007), fapt însă ignorat de acesta, ce

a generat omiterea termenului prescris la depunerea apelului.

În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel temeinic și legal a respins

cererea cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului și a restituit ca tardiv

apelul lui Dmitrii Cravcenco.

Din considerentele menționate și având în vedere că, încheierea instanței de apel

este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Dmitri Cravcenco.

Se menține încheierea Curții de Apel Cahul din 17 noiembrie 2016 în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Mixte Organizația de Microfinanțare

„Microinvest” societate cu răspundere limitată împotriva lui Dmitri Cravcenco, cu

privire la transmiterea silită în posesie a bunului gajat.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

5