2r-110/17 — privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra materialelor de construcție
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra materialelor de construcţie
- Temei legal
- restituirea cererii de apel
2r-110/17 — privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra materialelor de construcție (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2r-110/17
Instanța de fond: Judecătoria Călărași – D. Croitor
Instanța de apel: CA Chișinău – M. Guzun, A. Nogai, Vl. Brașoveanu
D E C I Z I E
08 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței Svetlana Filincova,
judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,
examinînd recursul, declarat de către Igor Filip în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată înaintată de Primăria or. Călărași împotriva lui Igor Filip privind
recunoașterea ilegală a construcției cu obligarea de a aduce terenul la starea inițială
prin demolarea construcției neautorizate și acțiunea reconvențională înaintată de către
Igor Filip împotriva Primăriei or. Călărași privind recunoașterea dreptului de
proprietate asupra materialelor de construcție,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 26 iulie 2016, prin care s-a
restituit cererea de apel înaintată de către Igor Filip,
C O N S T A T Ă:
La 20 iunie 2014 Primăria or. Călărași a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Igor Filip privind recunoașterea ilegală a construcției cu obligarea de a
aduce terenul la starea inițială prin demolarea construcției neautorizate.
În cadrul examinării cauzei Igor Filip a înaintat acțiune reconvențională
împotriva Primăriei or. Călărași privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra
materialelor de construcție din care este construit garajul (boxă auto) din or. Călărași,
str. M. Eminescu, 21 (f.d. 28).
Prin hotărîrea Judecătoriei Călărași din 19 aprilie 2016 s-a admis cererea de
chemare în judecată înaintată de către Primăria or. Călărași. S-a obligat Igor Filip să
aducă terenul la starea inițială prin demolarea construcției neautorizate cu nr.
cadastral 2501208.0623.01, situate în or. Călărași, str. M. Eminescu. S-a admis
cererea reconvențională înaintată de către Igor Filip. S-a recunoscut lui Igor Filip
dreptul de proprietate asupra materialelor de construcție din care este construit garajul
(boxa auto) situat în or. Călărași, str. M. Eminescu cu nr. cadastral 2501208.0623.01
(f.d. 127, 130 - 132).
Nefiind de acord cu hotărîrea instanței de fond, la 05 mai 2016 Igor Filip a
declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Călărași din 19 aprilie 2016, cu
emiterea unei noi hotărîri, prin care să fie respinsă acțiunea reconvențională (f.d.
129).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2016 s-a dispus acordarea
unui termen apelantului Igor Filip pînă la 26 iulie 2016, pentru prezentarea cererii de
apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept, pe care se întemeiază apelul și pentru
achitarea taxei de stat (f.d. 137 - 138).
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 26 iulie 2016 a restituit cererea de
apel, depusă de Igor Filip, din motivul că apelantul nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel (f.d. 145 - 147).
La 20 septembrie 2016 Igor Filip a declarat cerere de recurs, solicitînd casarea
încheierii Curții de Apel Chișinău din 26 iulie 2016, cu remiterea cauzei la
rejudecare în instanța de apel (f.d. 153 – 154).
În motivarea recursului Igor Filip a invocat că încheierea instanței de apel este
nefondată din motivul încălcării normelor de drept material și procesual.
Prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție din 23 noiembrie 2016 s-a respins recursul declarat de Igor Filip,
ca fiind tardiv, fără a se expune asupra fondului (f.d. 169 – 172).
La 09 decembrie 2016 Igor Filip a înaintat cerere de revizuire împotriva deciziei
instanței de recurs din 23 noiembrie 2016, solicitînd casarea acesteia, cu rejudecarea
pricinii în ordine de recurs (f.d. 179 – 180).
Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție din 25 ianuarie 2017 s-a admis cererea de revizuire depusă
de Igor Filip, s-a casat decizia Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție din 23 noiembrie 2016, cu reținerea
pricinii pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de Justiție în alt complet de
judecători (f.d. 189 – 193).
Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu actele cauzei, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide
că recursul declarat urmează a fi admis.
În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC instanța de recurs, după ce judecă
recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau
parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.
În conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC dacă cererea de apel nu întrunește
condițiile prevăzute la art. 364 și 365 CPC instanța de apel dispune printr-o
încheierea să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea
neajunsurilor.
Din materialele cauzei rezultă că Igor Filip a depus cerere de apel împotriva
hotărîrii Judecătoriei Călărași din 19 aprilie 2016, fără indicarea motivelor de fapt și
2
de drept, pe care se întemeiază apelul și fără dovada achitării taxei de stat. Prin
încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2016 s-a stabilit un termen pentru
înlăturarea neajunsurilor apelului pînă la 26 iulie 2016. Ulterior, prin încheierea din
26 iulie 2016 s-a restituit cererea de apel, din motivul că apelantul nu a îndeplinit în
termen indicațiile instanței de apel.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ consideră că concluzia
instanței de apel este prematură din următoare motive.
Instanța de recurs reține că Igor Filip a anexat la materialele cauzei dovada
achitării taxei de stat confirmat prin ordinul de încasare din 25 iulie 2017 (f.d. 155) și
cererea de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept din 26 iulie 2016 (f.d. 156 –
161).
Prin urmare, argumentele invocate de Igor Filip se încadrează în temeiurile de
casare a încheierii recurate. Mai mult, Colegiul consideră necesar a reține că, potrivit
jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cazul Kreuz contra Poloniei,
nr. 28249/95, cazul Golder și Z contra Marii Britaniei, cazul Malahov contra
Moldovei, nr. 32268/02), dreptul la un tribunal nu este absolut. Aceasta prin natura sa
poate fi supus limitărilor, deoarece dreptul de acces la justiție, prin sine, cere
reglementare din partea statului.
Or, în conformitate cu art. 26 al. (4) CPC egalitatea părților în drepturile
procedurale este garantată prin lege și se asigură de către instanță prin crearea
posibilităților egale, suficiente și adecvate de folosire a tuturor mijloacelor
procedurale pentru susținerea poziției asupra circumstanțelor de fapt și de drept,
astfel încât nici una dintre părți să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă.
Colegiul reiterează că dreptul de acces la un tribunal constituie un element
inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție (CEDO, hot.
Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982). Or, după cum drepturile
fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și
teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana
interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție (CEDO, hot.
Airey vs. Irlanda din 09.10.1979).
Astfel, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea pricinii ”în mod
echitabil”, ceea ce implică, inclusiv, o procedură bazată pe principiul
contradictorialității și egalității armelor. Respectarea principiului egalității armelor
presupune că fiecare parte trebuie să obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta
cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație net dezavantajată în raport cu
adversarul său, astfel încât între părți să se mențină un echilibru corect. Dreptul la o
procedură bazată pe principiul contradictorialității implică dreptul unei părți în
procesul civil de a lua cunoștință de observațiile sau explicațiile date de cealaltă
parte, precum și de a le discuta.
Lacunele indicate mai sus nu pot fi corectate la judecarea recursului, fapt pentru
care recursul urmează a fi admis, încheierea instanței de apel – casată, cu remiterea
cauzei în aceiași instanță la faza primirii cererii de apel.
3
Reieșind din cele expuse, în baza art. 427 lit. b) CPC Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E:
Se admite recursul declarat de Igor Filip.
Se casează încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 iulie 2016 în pricina civilă
la cererea de chemare în judecată înaintată de Primăria or. Călărași împotriva lui Igor
Filip privind recunoașterea ilegală a construcției cu obligarea de a aduce terenul la
starea inițială prin demolarea construcției neautorizate și acțiunea reconvențională
înaintată de către Igor Filip împotriva Primăriei or. Călărași privind recunoașterea
dreptului de proprietate asupra materialelor de construcție.
Se remite cauza la Curtea de Apel Chișinău pentru judecarea cererii de apel.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței Svetlana Filincova
Judecători Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
4