3rh-2/17 — calcularea și achitarea alocației lunare

3rh-2/17 — calcularea și achitarea alocației lunare (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Judecătoria Buiucani Dosarul nr. 3rh-2/17

Mun. Chișinău

Judecător: A. Niculcea

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță

Curtea Supremă de Justiție

Judecători: V. Doagă, S. Moldovan, I. Oprea

Î N C H E I E R E

01 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

examinând cererea de revizuire declarată de Păsat Tudor în cauza civilă intentată

la cererea de chemare în judecată a lui Păsat Tudor împotriva Serviciului de Protecție și

Pază de Stat cu privire la înlăturarea încălcărilor comise prin stabilirea alocației lunare

de stat în mărime de 100 lei, în condițiile Legii cu privire la protecția socială

suplimentară a unor categorii de populație, calcularea și achitarea alocației lunare de

stat stabilite începând cu luna august 2012 până în prezent,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 29 septembrie 2015, Păsat Tudor a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Serviciului de Protecție și Pază de Stat, cu privire la înlăturarea încălcărilor

comise prin stabilirea alocației lunare de stat în mărime de 100 lei, în condițiile Legii

cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, calcularea și

achitarea alocației lunare de stat stabilite, începând cu luna august 2012 până în

prezent.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantului a indicat că, este

pensionar din luna iunie a anului 2001, în condițiile Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne. A susținut că, a luat parte la acțiuni de luptă în timp de pace în raioanele de est

ale Republicii Moldova, fapt confirmat prin legitimația nr. 025412 din 30.09.2003.

Reclamantul a menționat că, în condițiile art.10 al Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne este asigurat cu pensie de către Serviciul de Protecție și Pază de Stat, iar în

conformitate cu art.16 alin. (l) lit. a) al respectivei legi la pensia calculată îi este

stabilită o majorare de 135 lei lunar.

Reclamantul a susținut că, conform Legii cu privire la protecția socială

suplimentară a unor categorii de populație, cu modificările operate prin Legea nr. 160

din 05.07.2012, în vigoare din 03.08.2012, are dreptul la alocație socială de stat în

1

mărime de 100 lei lunar, indiferent de faptul dacă este sau nu beneficiar de pensie ori

alocație socială de stat.

A invocat că, s-a adresat de două ori către Serviciul de Protecție și Pază de Stat, la

data de 22.12.2012 și 10.08.2015, cu cereri în vederea stabilirii alocației lunare sociale

de stat în mărime de 100 lei, însă cerințele sale au fost refuzate.

Păsat Tudor a indicat că, din informațiile pe care le deține, categorii similare de

pensionari, beneficiari de pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Forțelor

Armate beneficiază de majorarea de 135 de lei la pensie și de alocația lunară de stat în

mărime de 100 lei, începând cu august 2012, conform Legii nr. 121-XV din

03.05.2011.

Astfel, a solicitat Păsat Tudor obligarea Serviciului de Protecție și Pază de Stat,

cu privire la înlăturarea încălcărilor comise prin stabilirea alocației lunare de stat în

mărime de 100 lei, în condițiile Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor

categorii de populație. Calcularea și achitarea alocației lunare de stat stabilite începând

cu luna august 2012 inclusiv, până în prezent.

Prin încheierea judecătorească din 10 decembrie 2015, s-a dispus atragerea în

calitate de intervenient accesoriu a Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău emisă la 20 ianuarie 2016,

cererea de chemare în judecată depusă de Păsat Tudor către Serviciul de Protecție și

Pază de Stat, s-a admis integral. S-a obligat Serviciul de Protecție și Pază de Stat, cu

sediul în mun. Chișinău, str. Sfatul Țării, 26, să înlăture încălcările comise, prin

stabilirea și achitarea lui Păsat Tudor, fiul lui Ion, născut la 17.12.1951, IDNP

0971009020039, domiciliat în mun. Chișinău, str. Gheorghe Madan, nr. 46, bl. 1, ap.

70, a alocației lunare de stat în mărime de 100 (o sută) lei, începând cu luna august

2012, în condițiile Legii nr. 121-XV din 03.05.2001, cu privire la protecția socială

suplimentară a unor categorii de populație. S-a încasat de la Serviciul de Protecție și

Pază de Stat, cu sediul în mun. Chișinău, str. Sfatul Țării, 26, în beneficiul lui Păsat

Tudor, născut la 17.12.1951, IDNP 0971009020039, domiciliat în mun. Chișinău, str.

Gheorghe Madan nr. 46, bl. l, ap.70, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000

(trei mii) lei.

La 15 februarie 2016, Serviciul de Protecție și Pază de Stat a depus cerere de apel,

prin care a solicitat admiterea cererii, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi

hotărâri privind respingerea acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016 a fost admis apelul

declarat de Serviciul de Protecție și Pază de Stat. S-a casat integral hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău emisă la 20 ianuarie 2016, emițând o nouă

hotărâre prin care s-a respins ca nefondată cererea lui Păsat Tudor de chemare în

judecată a Serviciul de Protecție și Pază de Stat cu privire la înlăturarea încălcărilor

comise prin stabilirea alocației lunare de stat în mărime de 100 lei, în condițiile Legii

cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, calcularea și

achitarea alocației lunare de stat stabilite începând cu luna august 2012 până în

prezent.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului.

În argumentarea deciziei sale instanța de apel a reținut de asemenea că, nu se

admite ca pentru o anumită stare de fapt să fie achitate două plăți cu caracter

compensator, menționând totodată că, prima instanță nu a constatat și nu a elucidat pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, eronat a aplicat normele

2

de drept material și ca rezultat a emis o hotărâre nefondată.

Considerând ilegală decizia instanței de apel, la 11 mai 2016, Păsat Tudor a

contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 14 aprilie 2016 cu menținerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 20 ianuarie 2016.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016, recursul

declarat de către Păsat Tudor a fost considerat inadmisibil.

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de recurs, la 17 noiembrie 2016, Păsat

Tudor a depus cerere de revizuire prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire,

casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016, cu remiterea

cauzei spre rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a indicat că, hotărârile judecătorești

sunt neîntemeiate, lipsite de suport juridic cât și nu au fost elucidate toate

circumstanțele cauzei.

Totodată, revizuentul a invocat temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b), CPC

– au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

În acest sens revizuentul a menționat că la examinarea recursului înaintat, instanța

de recurs nu a luat în considerație cererea suplimentară din 12.09.2016 prin care

recurentul – revizuentul a concretizat despre existența unei alte cauze civile, pornită în

baza aceluiași litigiu, care ar putea servi drept precedent judiciar.

La 12 decembrie 2016, Serviciul de Protecție și Pază de Stat a prezentat referință,

respingerea cererii de revizuire înaintată de Pasat Tudor ca fiind nefondată.

Examinând motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie

respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele.

În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea

de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale

pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărâri irevocabile, de către legislator sunt

definite cele conținute în art. 449 CPC și ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de

către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă

a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În același

timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în

instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și

interpretării de către prima instanță a normelor de drept material și procesual, în

limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită

3

o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat

instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație.

Din textul cererii de revizuire, înaintate la 17 noiembrie 2016, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea

deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016, iar temeiul invocat este lit.

b) a art. 449 CPC.

Astfel, cu privire la afirmațiile revizuentului invocate în cererea de revizuire,

Colegiul constată că acestea nu se încadrează la acest temei de revizuire. Or, se face

referire la niște circumstanțe cunoscute anterior și expuse de către instanța de recurs –

aspecte ce țin de examinarea cererii de recurs suplimentare înaintată de Pasat Tudor la

12.09.2016, pe marginea inclusiv a căreia instanța de recurs s-a pronunțat prin

încheierea din 14 septembrie 2016.

Mai mult ca atât, aceste afirmații nu influențează în nici un mod soluția adoptată.

Astfel, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit.

b) CPC, este important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv până la

data pronunțării hotărârii, să fie confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe

concludente.

Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbește despre circumstanțe (fapte) necunoscute

anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a

constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii este

că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte). Pentru

acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior

pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că

nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de

revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca

circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele

urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Faptele noi

apărute după darea hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată,

dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze

esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte

necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sânt determinante

pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția,

4

modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt

determinante pentru judecarea justă a cauzei.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru

a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or,

lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit.

b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența

acestui temei de revizuire.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ conchide că circumstanțele invocate de revizuent drept temei de

revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC.

Prin cererea – obiectul prezentei ședințe, revizuentul nu a prezentat nici unul din

temeiurile conținute în norma indicată.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să

fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o

parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre

altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v.

Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judecata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate Colegiu

consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă.

Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca

inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărâri judecătorești irevocabile

produce efecte grave pentru părți, întrucât se încalcă principiul stabilității raporturilor

juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea (

art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În baza celor expuse și în conformitate cu art. 448, 449, 451-453 din Codul de

procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

DISPUNE:

5

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Păsat Tudor

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016, în pricina civilă

la intentată la cererea de chemare în judecată a lui Păsat Tudor împotriva Serviciului

de Protecție și Pază de Stat cu privire la înlăturarea încălcărilor comise prin stabilirea

alocației lunare de stat în mărime de 100 lei, în condițiile Legii cu privire la protecția

socială suplimentară a unor categorii de populație, calcularea și achitarea alocației

lunare de stat stabilite începând cu luna august 2012 până în prezent.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

6