3rh-2/17 — calcularea și achitarea alocației lunare

Judecătoria Buiucani Dosarul nr. 3rh-2/17 Mun. Chișinău Judecător: A. Niculcea Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță Curtea Supremă de Justiție Judecători: V. Doagă, S. Moldovan, I. Oprea Î N C H E I E R E 01 februarie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea examinând cererea de revizuire declarată de Păsat Tudor în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Păsat Tudor împotriva Serviciului de Protecție și Pază de Stat cu privire la înlăturarea încălcărilor comise prin stabilirea alocației lunare de stat în mărime de 100 lei, în condițiile Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, calcularea și achitarea alocației lunare de stat stabilite începând cu luna august 2012 până în prezent, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016, C O N S T A T Ă : La 29 septembrie 2015, Păsat Tudor a depus cererea de chemare în judecată împotriva Serviciului de Protecție și Pază de Stat, cu privire la înlăturarea încălcărilor comise prin stabilirea alocației lunare de stat în mărime de 100 lei, în condițiile Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, calcularea și achitarea alocației lunare de stat stabilite, începând cu luna august 2012 până în prezent.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantului a indicat că, este pensionar din luna iunie a anului 2001, în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne. A susținut că, a luat parte la acțiuni de luptă în timp de pace în raioanele de est ale Republicii Moldova, fapt confirmat prin legitimația nr. 025412 din 30.09.2003. Reclamantul a menționat că, în condițiile art.10 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne este asigurat cu pensie de către Serviciul de Protecție și Pază de Stat, iar în conformitate cu art.16 alin. (l) lit. a) al respectivei legi la pensia calculată îi este stabilită o majorare de 135 lei lunar.

Reclamantul a susținut că, conform Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, cu modificările operate prin Legea nr. 160 din 05.07.2012, în vigoare din 03.08.2012, are dreptul la alocație socială de stat în 1 mărime de 100 lei lunar, indiferent de faptul dacă este sau nu beneficiar de pensie ori alocație socială de stat. A invocat că, s-a adresat de două ori către Serviciul de Protecție și Pază de Stat, la data de 22.12.2012 și 10.08.2015, cu cereri în vederea stabilirii alocației lunare sociale de stat în mărime de 100 lei, însă cerințele sale au fost refuzate. Păsat Tudor a indicat că, din informațiile pe care le deține, categorii similare de pensionari, beneficiari de pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Forțelor Armate beneficiază de majorarea de 135 de lei la pensie și de alocația lunară de stat în mărime de 100 lei, începând cu august 2012, conform Legii nr. 121-XV din 03.05.2011.

Astfel, a solicitat Păsat Tudor obligarea Serviciului de Protecție și Pază de Stat, cu privire la înlăturarea încălcărilor comise prin stabilirea alocației lunare de stat în mărime de 100 lei, în condițiile Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație. Calcularea și achitarea alocației lunare de stat stabilite începând cu luna august 2012 inclusiv, până în prezent. Prin încheierea judecătorească din 10 decembrie 2015, s-a dispus atragerea în calitate de intervenient accesoriu a Casei Naționale de Asigurări Sociale. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău emisă la 20 ianuarie 2016, cererea de chemare în judecată depusă de Păsat Tudor către Serviciul de Protecție și Pază de Stat, s-a admis integral.

S-a obligat Serviciul de Protecție și Pază de Stat, cu sediul în mun. Chișinău, str. Sfatul Țării, 26, să înlăture încălcările comise, prin stabilirea și achitarea lui Păsat Tudor, fiul lui Ion, născut la 17.12.1951, IDNP 0971009020039, domiciliat în mun. Chișinău, str. Gheorghe Madan, nr. 46, bl. 1, ap. 70, a alocației lunare de stat în mărime de 100 (o sută) lei, începând cu luna august 2012, în condițiile Legii nr. 121-XV din 03.05.2001, cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație. S-a încasat de la Serviciul de Protecție și Pază de Stat, cu sediul în mun. Chișinău, str. Sfatul Țării, 26, în beneficiul lui Păsat Tudor, născut la 17.12.1951, IDNP 0971009020039, domiciliat în mun.

Chișinău, str. Gheorghe Madan nr. 46, bl. l, ap.70, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 (trei mii) lei. La 15 februarie 2016, Serviciul de Protecție și Pază de Stat a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea cererii, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016 a fost admis apelul declarat de Serviciul de Protecție și Pază de Stat. S-a casat integral hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău emisă la 20 ianuarie 2016, emițând o nouă hotărâre prin care s-a respins ca nefondată cererea lui Păsat Tudor de chemare în judecată a Serviciul de Protecție și Pază de Stat cu privire la înlăturarea încălcărilor comise prin stabilirea alocației lunare de stat în mărime de 100 lei, în condițiile Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, calcularea și achitarea alocației lunare de stat stabilite începând cu luna august 2012 până în prezent. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului.

În argumentarea deciziei sale instanța de apel a reținut de asemenea că, nu se admite ca pentru o anumită stare de fapt să fie achitate două plăți cu caracter compensator, menționând totodată că, prima instanță nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, eronat a aplicat normele 2 de drept material și ca rezultat a emis o hotărâre nefondată. Considerând ilegală decizia instanței de apel, la 11 mai 2016, Păsat Tudor a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016 cu menținerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 20 ianuarie 2016. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016, recursul declarat de către Păsat Tudor a fost considerat inadmisibil.

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de recurs, la 17 noiembrie 2016, Păsat Tudor a depus cerere de revizuire prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016, cu remiterea cauzei spre rejudecare. În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a indicat că, hotărârile judecătorești sunt neîntemeiate, lipsite de suport juridic cât și nu au fost elucidate toate circumstanțele cauzei. Totodată, revizuentul a invocat temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b), CPC – au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În acest sens revizuentul a menționat că la examinarea recursului înaintat, instanța de recurs nu a luat în considerație cererea suplimentară din 12.09.2016 prin care recurentul – revizuentul a concretizat despre existența unei alte cauze civile, pornită în baza aceluiași litigiu, care ar putea servi drept precedent judiciar. La 12 decembrie 2016, Serviciul de Protecție și Pază de Stat a prezentat referință, respingerea cererii de revizuire înaintată de Pasat Tudor ca fiind nefondată. Examinând motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele.

În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărâri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conținute în art. 449 CPC și ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către prima instanță a normelor de drept material și procesual, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită 3 o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație. Din textul cererii de revizuire, înaintate la 17 noiembrie 2016, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016, iar temeiul invocat este lit. b) a art. 449 CPC.

Astfel, cu privire la afirmațiile revizuentului invocate în cererea de revizuire, Colegiul constată că acestea nu se încadrează la acest temei de revizuire. Or, se face referire la niște circumstanțe cunoscute anterior și expuse de către instanța de recurs – aspecte ce țin de examinarea cererii de recurs suplimentare înaintată de Pasat Tudor la 12.09.2016, pe marginea inclusiv a căreia instanța de recurs s-a pronunțat prin încheierea din 14 septembrie 2016. Mai mult ca atât, aceste afirmații nu influențează în nici un mod soluția adoptată. Astfel, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente. Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbește despre circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Faptele noi apărute după darea hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sânt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția, 4 modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire. În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ conchide că circumstanțele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Prin cererea – obiectul prezentei ședințe, revizuentul nu a prezentat nici unul din temeiurile conținute în norma indicată. Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judecata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărâri judecătorești irevocabile produce efecte grave pentru părți, întrucât se încalcă principiul stabilității raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În baza celor expuse și în conformitate cu art. 448, 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, DISPUNE: 5 Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Păsat Tudor împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2016, în pricina civilă la intentată la cererea de chemare în judecată a lui Păsat Tudor împotriva Serviciului de Protecție și Pază de Stat cu privire la înlăturarea încălcărilor comise prin stabilirea alocației lunare de stat în mărime de 100 lei, în condițiile Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, calcularea și achitarea alocației lunare de stat stabilite începând cu luna august 2012 până în prezent.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 6