3ra-1130/16 — calcularea și achitarea alocației lunare

Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-1130/16

Judecător: A. Niculcea

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță

ÎNCHEIERE

14 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

soluționînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Păsat

Tudor în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Păsat Tudor

împotriva Serviciului de Protecție și Pază de Stat cu privire la înlăturarea

încălcărilor comise prin stabilirea alocației lunare de stat în mărime de 100 lei, în

condițiile Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de

populație, calcularea și achitarea alocației lunare de stat stabilite începând cu luna

august 2012 inclusiv, pînă în prezent,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016,

C O N S T A T Ă :

La data de 29 septembrie 2015, cet. Păsat Tudor a depus cererea de chemare în

judecată împotriva Serviciului de Protecție și Pază de Stat, cu privire la înlăturarea

încălcărilor comise prin stabilirea alocației lunare de stat în mărime de 100 lei, în

condițiile Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de

populație, calcularea și achitarea alocației lunare de stat stabilite, începând cu luna

august 2012 inclusiv, până în prezent.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantului a indicat că, este

pensionar din luna iunie a anului 2001, în condițiile Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne. A susținut că, a luat parte la acțiuni de luptă în timp de pace în raioanele de

est ale Republicii Moldova, fapt confirmat prin legitimația nr. 025412 din

30.09.2003.

Reclamantul a menționat că, în condițiile art.10 al Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne este asigurat cu pensie de către Serviciul de Protecție și Pază de Stat, iar în

conformitate cu art.16 alin. (l) lit. a) al respectivei legi la pensia calculată îi este

stabilită o majorare de 135 lei lunar.

Reclamantul a susținut că, conform Legii cu privire la protecția socială

suplimentară a unor categorii de populație, cu modificările operate prin Legea nr.

1

160 din 05.07.2012, în vigoare din 03.08.2012, are dreptul la alocație socială de stat

în mărime de 100 lei lunar, indiferent de faptul dacă este sau nu beneficiar de pensie

ori alocație socială de stat.

A invocat că, s-a adresat de două ori către Serviciul de Protecție și Pază de

Stat, la data de 22.12.2012 și 10.08.2015, cu cereri în vederea stabilirii alocației

lunare sociale de stat în mărime de 100 lei, însă cerințele sale au fost refuzate.

Păsat Tudor a indicat că, din informațiile pe care le deține, categorii similare de

pensionari, beneficiari de pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și

Forțelor Armate beneficiază de majorarea de 135 de lei la pensie și de alocația

lunară de stat în mărime de 100 lei, începând cu august 2012, conform Legii nr.

121-XV din 03.05.2011.

Cere, obligarea Serviciului de Protecție și Pază de Stat, cu privire la înlăturarea

încălcărilor comise prin stabilirea alocației lunare de stat în mărime de 100 lei, în

condițiile Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de

populație. Calcularea și achitarea alocației lunare de stat stabilite începând cu luna

august 2012 inclusiv, până în prezent.

Prin încheierea judecătorească din 10 decembrie 2015, s-a dispus atragerea în

calitate de intervenient accesoriu a Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău emisă la 20 ianuarie 2016,

cererea de chemare în judecată depusă de Păsat Tudor către Serviciul de Protecție și

Pază de Stat, s-a admis integral. S-a obligat Serviciul de Protecție și Pază de Stat, cu

sediul în mun. Chișinău, str. Sfatul Țării, 26, să înlăture încălcările comise, prin

stabilirea și achitarea lui Păsat Tudor, fiul lui Ion, născut la 17.12.1951, IDNP

0971009020039, domiciliat în mun. Chișinău, str. Gheorghe Madan, nr. 46, bl. 1,

ap. 70, a alocației lunare de stat în mărime de 100 (o sută) lei, începând cu luna

august 2012, în condițiile Legii nr. 121-XV din 03.05.2001, cu privire la protecția

socială suplimentară a unor categorii de populație. S-a încasat de la Serviciul de

Protecție și Pază de Stat, cu sediul în mun.Chișinău, str. Sfatul Țării, 26, în

beneficiul lui Păsat Tudor, născut la 17.12.1951, IDNP 0971009020039, domiciliat

în mun. Chișinău, str. Gheorghe Madan nr. 46, bl. l, ap.70, cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 3000 (trei mii) lei.

La data de 15 februarie 2016, Serviciul de Protecție și Pază de Stat a depus

cerere de apel, prin care a solicitat admiterea cererii, casarea hotărîrii și emiterea

unei noi hotărîri privind respingerea acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016 a fost admis apelul

declarat de Serviciul de Protecție și Pază de Stat. S-a casat integral hotărîrea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău emisă la 20 ianuarie 2016, emițînd o nouă

hotărîre prin care s-a respins ca nefondată cererea lui Păsat Tudor de chemare în

judecată a Serviciul de Protecție și Pază de Stat cu privire la înlăturarea încălcărilor

comise prin stabilirea alocației lunare de stat în mărime de 100 lei, în condițiile

Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație,

calcularea și achitarea alocației lunare de stat stabilite începând cu luna august 2012

inclusiv, pînă în prezent.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului.

2

În argumentarea deciziei sale instanța de apel a reținut de asemenea că, nu se

admite ca pentru o anumită stare de fapt să fie achitate două plăți cu character

compensator, menționînd totodată că, prima instanță nu a constatat și nu a elucidat

pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, eronat a aplicat

normele de drept material și ca rezultat a emis o hotărîre nefondată.

Considerînd ilegală decizia instanței de apel, la 11 mai 2016, Păsat Tudor a

contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 14 aprilie 2016 cu menținerea în vigoare a hotărîrii Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 20 ianuarie 2016.

În argumentarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel nu a

determinat și nu a identificat toate circumstanțelor care au importanță pentru

soluționarea pricinii și a apreciat arbitrar probele anexate la dosar.

La data de 14.07.2016, intimatul Serviciul de Protecție și Pază de Stat a depus

referință la recursul declarat de Păsat Tudor, solicitînd respingerea acestuia ca

nefondat cu menținerea în vigoare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie

2016.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au

apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. În viziunea

recurentului, instanțele au examinat superficial litigiul.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care

este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum

formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziilor recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

3

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în

recursul declarat de Păsat Tudor, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Păsat Tudor ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

D I S P U N E:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Păsat Tudor.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

4