2ri-397/16 — intentarea procesului de insolvabilitate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- intentarea procesului de insolvabilitate
- Temei legal
- răspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului
2ri-397/16 — intentarea procesului de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: N.Vascan dosarul nr. 2ri-33/2017
D E C I Z I E
01 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecător Valentina Clevadî
Judecători Iuliana Oprea, Galina Stratulat,
Dumitru Mardari, Ion Druță
examinând recursul declarat de către administratorul Societății cu Răspundere
Limitată ,,Tiadaca-C” (în procedura falimentului simplificat) – Tofan Igor prin
intermediul reprezentantului, avocatul Stratu Andrei în cadrul procesului de
insolvabilitate la cererea creditorului – Bănca Comercială ,,Moldindconbank”
Societate pe Acțiuni privind intentarea procesului de insolvabilitate față de debitorul -
Societatea cu Răspundere Limitată ,,Tiadaca-C”,
împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2016, prin care s-a
admis parțial cererea lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată ,,Tiadaca-C”
(în procedura falimentului simplificat) – administrator autorizat, Fanari Svetlana,
privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a
debitorului,
c o n s t a t ă :
La 13 decembrie 2012, creditorul BC „Moldindconbank” SA s-a adresat cu
cerere introductivă privind intentare a procesului de insolvabilitate față de debitorul
SRL „Tiadaca-C”.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2012, a fost admisă
spre examinare cererea introductivă depusă de creditorul BC „Moldindconbank” SA,
privind intentarea procesului de insolvabilitate față de debitorul SRL „Tiadaca- C”,
iar în calitate de administrator provizoriu a fost desemnat Hariton Eugeniu.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2013, a fost intentat
procesul de insolvabilitate față de debitorul SRL „Tiadaca-C” și numit în calitate de
administrator al insolvabilității debitorului SRL „Tiadaca-C” - Hariton Eugeniu.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2014, a fost admisă
cererea administratorului provizoriu, Fanari Svetlana privind intrarea în faliment a
debitorului SRL „Tiadaca - C”, s-a constatat insolvabilitatea și s-a inițiat procedura
1
simplificată a falimentului în privința debitorului SRL „Tiadaca - C”, cu dizolvarea
debitorului, fiind desemnată în calitate de lichidator al debitorului, administratorul
autorizat, Fanari Svetlana.
Pe parcursul derulării procesului de insolvabilitate, la 14 aprilie 2015 și ulterior
la 18 aprilie 2016, lichidatorul debitorului SRL „Tiadaca-C” (în procedura
falimentului simplificat) – administratorul autorizat, Fanari Svetlana, a înaintat cerere
în temeiul art. art.27 și 248 alin. (1) lit. h) și i) și alin. (6) ale Legii insolvabilității,
solicitând atragerea la răspundere subsidiară a administratorului debitorului – Tofan
Igor și fondatorului debitorului – Andreev Mihail, încasarea de la administratorul,
Tofan Igor și fondatorul, Andreev Mihail, în beneficiul Casei Naționale de Asigurări
Sociale a sumei de 54 068,32 lei, în beneficiul SRL „Faverol” (în proces de lichidare)
- suma de 2 634 lei și în beneficiul IFS mun. Chișinău, DAF Centru suma de 56
333,78 lei.
În motivarea cererii înaintate, lichidatorul debitorului SRL „Tiadaca-C”, Fanari
Svetlana a indicat că creditorii IFS Chișinău, DAF Centru, CNAS și SRL „Faverol”
(în proces de lichidare), au pus în sarcina lichidatorului debitorului SRL „Tiadaca-C”,
înaintarea în instanța de insolvabilitate a unei cereri privind atragerea la răspundere
subsidiară a organelor de conducere ale debitorului SRL „Tiadaca-C” în mărimea
creanțelor CNAS, SRL „Faverol” (în proces de lichidare), DAF Centru, mun.
Chișinău, ce constituie suma este de 2 744 522,15 lei.
La o dată ulterioară, lichidatorul debitorului SRL „Tiadaca-C” (în procedura
falimentului simplificat) - Fanari Svetlana a înaintat o cerere de concretizare a cererii
privind atragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere ale SRL
„Tiadaca-C”, în procedura falimentului simplificat, prin care a invocat că atît Tofan
Igor, cât și Andreev Mihail, în legătură cu faptul că nu și-au exercitat atribuțiile lor în
limitele legii, se încadrează pe deplin în limitele legale ca persoane care pot fi atrase
la răspundere subsidiară pentru datoriile SRL „Tiadaca-C”.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2016 s-a admis parțial
cererea lichidatorului SRL ,,Tiadaca-C” (în procedura falimentului simplificat) –
Fanari Svetlana privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de
conducere a debitorului. S-a atras la răspundere patrimonială subsidiară
administratorul debitorului SRL „Tiadaca-C” (în procedura falimentului simplificat),
Tofan Igor, s-a încasat de la administratorul debitorului SRL „Tiadaca-C” (în
procedura falimentului simplificat), Tofan Igor în beneficiul Casei Naționale de
Asigurări Sociale suma de 54 068,32 lei, în beneficiul SRL „Faverol” (în proces de
lichidare) suma de 2 634 120,05 lei și în beneficul DAF Centru mun. Chișinău suma
de 56 333,78 lei. S-a respins cererea lichidatorului debitorului SRL „Tiadaca-C” (în
procedura falimentului simplificat) - Fanari Svetlana privind atragerea la răspundere
subsidiară a fondatorului debitorului SRL „Tiadaca-C”, Andreev Mihail.
La 25 noiembrie 2016 și ulterior, la 28 decembrie 2016, administratorul societății
2
debitoare – Tofan Igor prin intermediul reprezentantului, avocatul Stratu Andrei a
depus recurs împotriva hotărârii din 25 aprilie 2016, solicitând repunerea în termen,
admiterea recursului, casarea hotărârii contestate și pronunțarea unei noi hotărâri de
respingere a demersului lichidatorului privind atragerea la răspundere subsidiară.
Cu referire la termenul de declarare a recursului a indicat că, despre hotărârea
contestată a aflat la 10 noiembrie 2016, prin intermediul executorului judecătoresc,
Pașa Nicolae, când i-a fost adus la cunoștință titlu executoriu, eliberat în baza
hotărârii contestate. De asemenea a menționat că, la materialele cauzei lipsește
dovada recepționării copiei hotărârii contestate, iar toată corespondența a fost
expediată în comuna Ciorescu, pre când în cererea de amânare s-a indicat mun.
Chișinău, str. Alba Iulia, 77/6, ap.19.
Susține recurentul că, nu a fost citat pentru ședințele de judecată în mod legal,
deoarece toată corespondența a fost expediată la o altă adresă decât cea indicată în
cererea sa (f.d. 32) și consideră că, aceasta duce la o încălcare a drepturilor de citare
legală pentru ca dânsul să participe la examinarea cauzei date și să prezinte probe în
vederea apărării drepturilor sale.
Pledând pentru admiterea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu
hotărârea contestată, considerând că la emiterea acesteia au fost aplicate eronat
normele de drept material și procedural, și anume că, art. 248 alin. (5) al Legii
insolvabilității stabilește un termen concret în interiorul căruia pot fi înaintate
revindecări privind atragerea la răspundere subsidiară, 3 ani de la data la care a fost
cunoscută sau trebuia să fie cunoscută persoana care a cauzat starea de insolvabilitate,
dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărârii de intentare a procedurii de
insolvabilitate.
În sprijinul poziției exprimate remarcă că, însăși în hotărârea supusă recursului
este constatat că, procedura de insolvabilitate a fost intentată la 15 aprilie 2013, iar
toate faptele care au dus cu certitudine la premisele apariției procedurii de
insolvabilitate au avut loc în luna octombrie a anului 2009, iar prin prisma
Recomandării nr. 86, dânsul, și în general cererea de răspundere subsidiară urma a fi
admisă numai în cazul când acțiunile pârâților ce au dus la starea de insolvență erau
efectuate cu cel mult 2 ani înainte de intentarea procedurii de insolvabilitate, 15
aprilie 2013, acțiuni constatate de instanța de fond că au fost în octombrie anul 2009.
Menționează că, la dosar lipsesc probe pertinente și utile în vederea confirmării
sau infirmării existenței sau lipsei în acțiunile administratorului, deoarece ca urmare a
sesizării și ordonanței de reluare a urmăririi penale s-a constatat lipsa în acțiunile lui a
elementelor a cărorva infracțiuni.
Astfel, recurentul precizează că, fondatorului, Andreev Mihail nu i-a fost
restricționat dreptul de a participa la administrarea societății, deoarece dânsul dispune
de acte care confirmă informarea fondatorului - Andreev Mihail despre faptul
3
convocării Adunării generale, ulterior adunării generale repetate, însă ultimul nu se
prezenta.
Mai mult ca atât, restricționarea lui Andreev Mihail de la conducerea societății
nu poate fi invocat, deoarece conform hotărârii atacate, pretinsele acțiuni ce au
condus la insolvență au avut loc în perioada anului 2009, iar litigiul la care se face
trimitere nu au dispus înlăturarea fondatorului Andreev Mihail de la conducerea
societății debitoare.
Prin referința din 16 ianuarie 2017, lichidatorul debitorului, Fanari Svetlana, a
solicitat respingerea cererii de recurs ca nefondată și depusă tardiv.
Conform art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,
hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen
de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de
prezenta lege.
În conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1) și alin. (3) CPC persoanele care,
din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi
repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează
probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.
Prin prisma normelor enunțate, instanța de recurs consideră întemeiată cererea
administratorului, Tofan Igor de repunere în termen a recursului, deoarece materialele
cauzei atestă cu certitudine că, pentru ședința de judecată din 15 februarie 2016,
28 martie 2016, 31 martie 2016, 18 aprilie 2016 și 25 aprilie 2016 nu a fost citat, iar
la 25 aprilie 2016 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii, hotărârea fiind expediată
părților pentru cunoștință la 19 septembrie 2016 (f.d. 161).
Totodată, este justificată cererea administratorului, Tofan Igor de repunere în
termen a recursului, deoarece ultimul a cunoscut despre adoptarea hotărârii contestată
la 10 noiembrie 2016 prin intermediul executorului judecătoresc, când i-a fost adus la
cunoștință documentul executoriu, emis în baza hotărârii contestate.
Judecând recursul declarat de către fondatorul societății debitoare – Tofan Igor
prin intermediul reprezentantului, avocatul Stratu Andrei împotriva hotărârii date de
instanța de insolvabilitate, în baza materialelor îndreptate instanței de recurs, în
limitele invocate în recursul declarat și în referința depusă de lichidatorul SRL
,,Tiadaca-C” (în procedura falimentului simplificat) – administrator autorizat, Fanari
Svetlana, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține hotărârea
Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2016 din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, judecând recursul declarat împotriva
deciziei date în apel, instanța verifică în limitele invocate în recurs și în baza
referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și
4
hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.
Conform art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilității se judecă în instanță
conform normelor generale din acest cod, cu excepțiile și completările stabilite în
legislația insolvabilității.
Reglementări similare se regăsesc și în prevederile art. 1 alin. (4) al Legii
insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, care prevăd că procesul de insolvabilitate se
desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale
prezentei legi.
Din materialul prezentat instanței de recurs s-a stabilit că, prin hotărârea Curții
de Apel Chișinău din 15 aprilie 2013 s-a intentat procesul de insolvabilitate față de
debitorul SRL „Tiadaca-C” și s-a numit în calitate de administrator al insolvabilității
debitorului SRL „Tiadaca-C” - Hariton Eugeniu, hotărâre publicată în Monitorul
Oficial din 26 aprilie 2013.
Iar, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2014 s-a constatat
insolvabilitatea SRL ,,Tiadaca-C” și s-a inițiat procedura simplificată a falimentului,
cu dizolvarea SRL ,,Tiadaca-C”, fiind numit în calitate de lichidator – administratorul
autorizat, Fanari Svetlana.
Din raportul prezentat de către administratorul insolvabilității al debitorului
SRL ,,Tiadaca-C”, Fanari Svetlana, rezultă că în baza răspunsurilor eliberate la
interpelări, de organele și autoritățile statului s-a confirmat că, SRL ,,Tiadaca-C” nu
deține mijloace bănești, unități de transport, bunuri gajate, mărci comerciale și bunuri
depozitate în vederea acoperirii creanțelor validate, pe când dispune de un lot de teren
în raionul Nisporeni, satul Cristești, cu nr. cadastral 601320328701, iar acesta la
rândul său, nu poate acoperi în întregime creanțele validate.
La fel, actele cauzei denotă că, în temeiul art. 248 alin. (1) lit. h) și i) al Legii
insolvabilității, la 14 aprilie 2015, lichidatorul SRL ,,Tiadaca-C” (în procedura
falimentului simplificat) – administratorul autorizat, Fanari Svetlana a înaintat o
cerere, prin care a solicitat atragerea la răspundere subsidiară a administratorului
debitorului – Tofan Igor și fondatorului – Andreev Mihail, în limita creanțelor
validate (f.d. 3, 104).
Din cererea de atragere la răspundere subsidiară reiese că, SRL ,,Tiadaca-C” nu
dispune de bunuri care ar acoperi cheltuielile procesului de insolvabilitate, pe când
s-au identificat datorii în valoare totală de 2 744 522.15 lei, inclusiv față de CNAS în
sumă de 54 068.32 lei, SRL ,,Faverol” (în proces de lichidare) – 2 634 120.05 lei și
IFS mun. Chișinău, DAF Centru în sumă de 56 333.78 lei.
Fiind investită cu examinarea cererii în cauză, instanța de insolvabilitate, prin
hotărârea Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2016, a admis parțial cererea
lichidatorului SRL ,,Tiadaca-C” (în procedura falimentului simplificat) – Fanari
Svetlana privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de
conducere a debitorului. S-a atras la răspundere patrimonială subsidiară
5
administratorul debitorului SRL „Tiadaca-C” (în procedura falimentului simplificat),
Tofan Igor, s-a încasat de la administratorul debitorului SRL „Tiadaca-C” (în
procedura falimentului simplificat), Tofan Igor în beneficiul Casei Naționale de
Asigurări Sociale suma de 54 068,32 lei, în beneficiul SRL „Faverol” (în proces de
lichidare) suma de 2 634 120,05 lei și în beneficul DAF Centru mun. Chișinău suma
de 56 333,78 lei. S-a respins cererea lichidatorului debitorului SRL „Tiadaca-C” (în
procedura falimentului simplificat) - Fanari Svetlana privind atragerea la răspundere
subsidiară a fondatorului debitorului SRL „Tiadaca-C”, Andreev Mihail.
În acest context instanța de insolvabilitate cu certitudine a constatat că, cererea
lichidatorului, administrator autorizat Fanari Svetlana, conține argumente bazate pe
înscrisuri și alte probe incontestabile și pertinente privind existența temeiului de
atragere la răspundere subsidiară, care pot fi imputabile administratorului debitorului
SRL ,,Tiadaca-C” – Tofan Igor.
Dispozițiile art. 10 alin. (2) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,
prevăd că, intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existența unui temei.
Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea
de plată a debitorului, iar potrivit art. 14 al aceleiași legi, debitorul este obligat să
depună cerere introductivă dacă există unul din temeiurile prevăzute la art. 10.
Debitorul este obligat să depună cerere introductivă și în cazul în care: a) executarea
integrală a creanțelor scadente ale unui sau ale mai multor creditori poate cauza
imposibilitatea satisfacerii integrale la scadență a creanțelor celorlalți creditori; b) în
cadrul lichidării, care se efectuează conform altor legi, devine evident că debitorul nu
poate satisface integral creanțele creditorilor. Debitorul este obligat să depună cerere
introductivă imediat, dar nu mai tîrziu de expirarea a 30 de zile calendaristice din data
survenirii temeiurilor indicate în prezentul articol la alin. (2) și la art. 10 alin. (2).
Dacă debitorul nu depune cerere introductivă în cazurile și în termenul prevăzut în
prezentul articol, persoana care, în conformitate cu legislația în vigoare, are dreptul
de a reprezenta debitorul, asociații cu răspundere nelimitată și lichidatorii debitorului
răspund subsidiar în fața creditorilor pentru obligațiile apărute după expirarea
termenului prevăzut la alin. (3).
Conform art. 15 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, în
cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor
organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații
obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului
(insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de
creditori în măsura în care bunurile debitorului sînt insuficiente pentru executarea
creanțelor creditorilor.
Potrivit art. 247 alin. (1) al Legii insolvabilității, membri ai organelor de
conducere ale debitorului pot fi: debitorul persoană fizică ce desfășoară activitate
individuală de întreprinzător, fondatorul întreprinderii individuale sau al gospodăriei
6
țărănești (de fermier), administratorii societăților comerciale, membrii organelor
executive, membrii consiliilor de supraveghere (de observatori), lichidatorii și
membrii comisiilor de lichidare, contabilii.
Conform art. 248 alin. (1) lit. h) și i) al Legii enunțate, dacă în cadrul procesului
sînt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvabilitate a
debitorului, la cererea lichidatorului instanța de insolvabilitate poate dispune ca o
parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de
conducere și/sau de supraveghere, precum și de orice altă persoană, care i-au cauzat
insolvabilitatea prin una din următoarele acțiuni: nedepunerea cererii de intentare a
procesului de insolvabilitate conform prevederilor art. 14 al Legii insolvabilității și
comiterea altor acțiuni care au adus daune proprietății debitorului.
Colegiul consideră că, instanța de insolvabilitate corect a ajuns la concluzia de
admitere în parte a cererii lichidatorului, administrator autorizat Fanari Svetlana,
privind atragerea la răspundere patrimonială subsidiară a lui Tofan Igor ca factor de
decizie al debitorului SRL ,,Tiadaca-C”, în calitatea sa de administrator-fondator al
întreprinderii, în temeiul art. 248 al Legii insolvabilității, deoarece cererea întrunește
temeiurile legale în vederea atragerii la răspundere subsidiară și anume, nedepunerea
a cererii de intentare a procesului de insolvabilitate, conform prevederilor art. 14 al
Legii insolvabilității, precum și comiterea altor acțiuni care au adus daune proprietății
debitorului.
Potrivit art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele
pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune
altfel.
Raportând la caz normele citate supra, instanța de recurs conchide că,
administratorul-fondatorul debitorului SRL ,,Tiadaca-C” – Tofan Igor, nu a întreprins
careva acțiuni legale pentru a evita starea de insolvabilitate și îndatorarea față de
creditori, aceasta fiind rezultată și prin nedepunerea cererii introductive, încă din anul
2009, când s-au iscat problemele financiare la întreprindere, iar această circumstanță
denotă gestionarea necorespunzătoare a activității societății comerciale debitoare și
impun factorii de decizie să răspundă patrimonial subsidiar față de creditori pentru
obligațiile apărute.
În acest sens, instanța de recurs remarcă constatările din ordonanța Procuraturii
Generale din 31 iulie 2012, în care se specifică că, specialiștii din cadrul IFS mun.
Chișinău și CCCEC la efectuarea controlului, în cadrul întreprinderii debitoare,
urmau să se expună și să de-a apreciere asupra legalității acțiunilor administratorului
SRL ,,Tiadaca-C” la efectuarea tranzacțiilor cu firme fantome, eschivarea de la plata
impozitelor neachitate la bugetul de stat din aceste tranzacții, cuantumul prejudiciului
total cauzat statului în rezultatul acestor tranzacții, precum și asupra faptului în ce
măsură relațiile cu firmele fantome au influențat mărimea profitului întreprinderii
SRL ,,Tiadaca-C” prin trecerea nejustificată a mijloacelor financiare ale societății la
7
capitolul cheltuieli. Totodată, s-a indicat că, din acțiunile factorilor de decizie a SRL
,,Tiadaca-C” rezultă bănuiala rezonabilă că, a fost săvârșită infracțiunea prevăzută de
art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal, caracterizată prin evaziune fiscală a întreprinderii
prin includerea în documentele contabile, fiscale sau financiare a unor date vădit
denaturate privind veniturile sau cheltuielile, care nu au la bază operațiuni reale ori
care au la bază operațiuni ce nu au existat, și prin tăinuirea unor obiecte impozabile,
care a condus la neachitarea impozitului în proporții deosebit de mari, iar ca urmare,
a acestor operațiuni nereale și inexistente, administratorul și fondatorul SRL
,,Tiadaca-C” cu cota socială de 50%, Igor Tofan, a admis trecerea nejustificată la
cheltuieli a mijloacelor financiare în proporții egale cu valoarea tranzacțiilor de
procurare a mărfurilor și serviciilor de la firme fantome și diminuarea profitului
întreprinderii, astfel cauzând daune în proporții deosebit de mari prin înșelăciune
co-fondatorului întreprinderii cu aceeași cotă de participare Andreev Mihail, prin ce
se atestă o bănuială rezonabilă că, a fost săvârșită infracțiunea prevăzută de art. 196
alin. (4) din Codul penal (f.d. 75-78).
Prin urmare, conform prevederilor art. art. 49 alin. (1) lit. f) și alin. (2) lit. b), 72
alin. (4), (5), (6), (7) ale Legii privind societățile cu răspundere limitată, în cazul
apariției indicilor de insolvabilitate, administratorul-fondatorul SRL ,,Tiadaca-C”,
Tofan Igor este obligat să depună imediat, dar nu mai târziu decât la expirarea unei
luni, cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate până la
ajungerea de facto în stare de insolvabilitate, dacă asociații nu vor acoperi pierderile.
La acest segment, instanța de recurs apreciază critic argumentul recurentului cu
privire la faptul că, instanța de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile
debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere și/sau de
supraveghere, deoarece în ordonanța Procuraturii Generale menționate supra, rezultă
că, incapacitatea de plată a apărut în luna octombrie a anului 2009, iar
administratorul-fondatorul SRL ,,Tiadaca-C” – Tofan Igor, nu s-a adresat în instanța
de insolvabilitate privind intentarea procesului de insolvabilitate față de sine.
Astfel, datorită încălcării de către administrator-fondator a obligațiilor care îi
revin de a monitoriza starea economică-financiară a întreprinderii, s-a ajuns la situația
de insolvabilitate a SRL ,,Tiadaca-C”, și anume, la situația de insuficiență a masei
debitoare de a acoperi creanțele creditorilor.
Totodată, Colegiul reține că, cel de-al doilea fondator al societății debitoare,
Andreev Mihail, a sesizat organele competente despre ilegalitățile comise de
conducerea SRL ,,Tiadaca-C”, în temeiul plângerii sale (f.d. 70-71) fiind dispusă
pornirea urmăririi penale în baza art. 244 alin. (2) lit. b) și art. 196 alin. (4) Cod
penal, fapt confirmat prin ordonanța din 31 iulie 2012, din care motiv, justificat
instanța de insolvabilitate a concluzionat neîntemeiată cerința lichidatorului privind
atragerea la răspundere patrimonială subsidiară a lui Andreev Mihail, deoarece nu-i
poate fi opusă ultimului.
8
Se respinge și argumentul recurentului privind lipsa citării despre data, ora și
locul ședinței de judecată la adresa indicată în cererea de amânare, mun. Chișinău, str.
Alba Iulia, 77/6, ap.19 (f.d. 32), deoarece lichidatorul, Fanari Svetlana, și instanța de
insolvabilitate au întreprins toate măsurile necesare în vederea citării corespunzătoare
(f.d.22, 25, 35, 43), fapt confirmat și prin procesul-verbal de înmânare a actului de
procedură, întocmit de executorului judecătoresc la 09 octombrie 2015 (f.d. 68). Mai
mult ca atât, având calitatea de administrator-fondator, Tofan Igor era obligat să se
folosească cu bună - credință de drepturile sale procedurale.
În acest sens, Colegiul remarcă și faptul că, hotărârea Curții de Apel Chișinău
din 15 aprilie 2013 privind intentarea procesului de insolvabilitate față de
SRL ,,Tiadaca-C” a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 26
aprilie 2013, în care s-a indicat data, ora și locul ședinței de judecată.
La fel, nu poate fi reținut și se respinge argumentul recurentului cu referire la
faptul că, termenul în interiorul căruia pot fi înaintate revindecări privind atragerea la
răspundere subsidiară, este de 3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia să
fie cunoscută persoana care a cauzat starea de insolvabilitate, dar nu mai devreme de
2 ani de la data hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate, or, termenul de 3
ani stabilit pentru depunerea cererii de angajare a răspunderii speciale nu poate
începe a curge decât după intentarea procesului de insolvabilitate, iar termenul de
2 ani (24 luni) reglementat la art. art. 247 alin. (2) și 248 alin. (5) ale Legii
insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, este prevăzut pentru calculul limitelor
temporale în care au fost comise acțiunile enumerate la alin. (1) al art. 248, anterior
intentării procesului de insolvabilitate.
Alte argumente invocate de către recurent în cererea de recurs, fiind apreciate în
coroborare cu probele administrate, la fel nu pot servi temei pentru admiterea
recursului în sensul declarat.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a
unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale
specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță
inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței,
Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că hotărârea Curții de
Apel Chișinău din 25 aprilie 2016 este legală și întemeiată, iar argumentele invocate
de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul și de a menține hotărârea contestată.
9
În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se admite cererea administratorului Societății cu Răspundere Limitată ,,Tiadaca-
C” (în procedura falimentului simplificat) – Tofan Igor, privind repunerea în
termenul de declarare a recursului.
Se repune în termen recursul declarat de către administratorul Societății cu
Răspundere Limitată ,,Tiadaca-C” (în procedura falimentului simplificat) – Tofan
Igor, prin intermediul reprezentantului, avocatul Stratu Andrei.
Se respinge recursul declarat de către administratorul Societății cu Răspundere
Limitată ,,Tiadaca-C” (în procedura falimentului simplificat) – Tofan Igor, prin
intermediul reprezentantului, avocatul Stratu Andrei.
Se menține hotărârea Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2016, în cadrul
procesului de insolvabilitate la cererea creditorului – Bănca Comercială
,,Moldindconbank” Societate pe Acțiuni privind intentarea procesului de
insolvabilitate față de debitorul - Societatea cu Răspundere Limitată ,,Tiadaca-C”, prin
care s-a admis parțial cererea lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată
,,Tiadaca-C” (în procedura falimentului simplificat) – administrator autorizat, Fanari
Svetlana, privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de
conducere a debitorului.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței,
judecător Valentina Clevadî
judecători Iuliana Oprea
Galina Stratulat
Dumitru Mardari
Ion Druță
10