2rh-49/17 — înlăturarea obstacolelor, evacuare, anularea contractului

2rh-49/17 — înlăturarea obstacolelor, evacuare, anularea contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 2rh-49/17

prima instanță-(Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău) L. Lașco

instanța de apel-(Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, T. Pelin, D. Manole

instanța de recurs-(Curtea Supremă de Justiție) S. Filincova, G. Stratulat, I. Bejenaru, E. Covalenco,

D. Mardari

ÎNCHEIERE

01 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Galina Stratulat, Iurie Bejenaru,

Elena Covalenco, Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire depusă de Iana Sviderscaia,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iana Sviderscaia

împotriva lui Vladimir Samosvat, intervenienți accesorii Ludmila Ghinda și Semion

Ghinda, cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și

evacuare din imobil și cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Samosvat

împotriva Ludmilei Ghinda cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014, prin care a fost

respins recursul declarat de Iana Sviderscaia și menținută decizia Curții de Apel

Chișinău 16 octombrie 2013,

c o n s t a t ă:

La 08 decembrie 2011 Iana Sviderscaia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vladimir Samosvat, intervenienți accesorii Ludmila Ghinda și Semion

Ghinda, cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și

evacuare din imobil.

În motivarea acțiunii, Iana Sviderscaia a indicat că în baza contractului de

vânzare-cumpărare din 11 noiembrie 2011, încheiat cu Ludmila Ghinda și Semion

Ghinda, a devenit proprietara apartamentului nr. 45, situat pe str. Kiev, 8/2, mun.

Chișinău, cu nr. cadastral 0100424.210.01.054.

A invocat că nu poate să-și exercite dreptul de folosință și posesie asupra

apartamentului deoarece în acesta locuiește fără temei legal Vladimir Samosvat, care

refuză să părăsească locuința.

Astfel, a solicitat Iana Sviderscaia obligarea lui Vladimir Samosvat de a nu-i crea

obstacole în exercitarea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 45, situat pe

str. Kiev, 8/2, mun. Chișinău și evacuarea lui Vladimir Samosvat din apartamentul

menționat.

1

Ulterior, la 12 decembrie 2011, Vladimir Samosvat a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ludmilei Ghinda cu privire la anularea contractului de vânzare-

cumpărare.

În motivarea acțiunii, Vladimir Samosvat a menționat că la 15 iunie 2011, în

calitate de vânzător, a încheiat cu Ludmila Ghinda, în calitate de cumpărător, contractul

de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 54, situat pe str. Kiev, 8/2, mun. Chișinău,

cu nr. cadastral 0100424.210.01.054.

Consideră că contractul în cauză este lovit de nulitate absolută din următoarele

considerente.

Ca urmare a încheierii contractului de vânzare-cumpărare menționat, Ludmila

Ghinda a întocmit și a semnat o recipisă, prin care menționează că contractul a fost

încheiat ca garanție a faptului că Ludmila Ghinda a dat cu împrumutat suma de 15 000

euro cu o dobândă de 5 % lunar lui Iurie Iavorschi, iar în urma onorării obligației de

restituire a sumei de 15 000 euro, se obligă să rezilieze contractul de vânzare-

cumpărare.

Susține că prin întocmirea recipisei în cauză, se demonstrează că vânzătorul nu a

avut intenția de a vinde, iar cumpărătorul de a cumpăra apartamentul litigios. Mai mult

ca atât, aceasta constituie probă prin care se dovedește faptul că Ludmila Ghindă

recunoaște faptul că nu a semnat contractul de vânzare-cumpărare.

De asemenea, menționează că deși în punctul. 4 al contractului este indicat prețul

tranzacției în sumă de 235 508 lei, achitați integral de cumpărător vânzătorului până la

semnarea contractului, acesta în realitate nu a fost achitat.

Mai mult ca atât, consideră că suma de 235 508 lei nu este un preț real de piață

pentru un astfel de apartament.

Prin urmare, Vladimir Samosvat a solicitat anularea contractului de vânzare-

cumpărare din 15 iunie 2011 încheiat cu Ludmila Ghinda în privința apartamentului nr.

54, situat pe str. Kiev, 8/2, mun. Chișinău, cu nr. cadastral 0100424.210.01.054.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 13 noiembrie 2012 au

fost conexate într-un singur proces pricina civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Vladimir Samosvat împotriva Ludmilei Ghinda cu privire la anularea

contractului de vânzare-cumpărare și pricina civilă la cererea de chemare în judecată a

Ianei Sviderscaia împotriva lui Vladimir Samosvat, intervenienți accesorii Ludmila

Ghinda și Semion Ghinda, cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului

de proprietate și evacuare din imobil.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16 aprilie 2013 acțiunea

Ianei Sviderscaia a fost admisă integral.

S-a obligat Vladimir Samosvat să nu creeze obstacole Ianei Sviderscaia în

folosirea bunului imobil nr. 54, din str. Kiev, 8/2, mun. Chișinău, cu nr. cadastral

0100424.210.01.054.

S-a evacuat Vladimir Samosvat din imobilul nr. 54, din str. Kiev, 8/2, mun.

Chișinău, cu nr. cadastral 0100424.210.01.054.

Cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Samosvat împotriva Ludmilei

Ghinda cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare s-a respins ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2013 s-a admis apelul

declarat de către Vladimir Samosvat.

2

S-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16 aprilie 2013.

S-a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea Ianei Sviderscaia a fost respinsă.

S-a admis acțiunea reconvențională depusă de Vladimir Samosvat.

S-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare din 15 iunie 2011 a imobilului

cu nr. cadastral 0100424.210.01.054 din mun. Chișinău, str. Kiev, 8/2, ap. 54, încheiat

între Vladimir Samosvat și Ludmila Ghinda.

S-a încasat de la Ludmila Ghinda în beneficiul lui Vladimir Samosvat taxa de

stat pentru examinarea apelului în mărime de 5 404 lei.

La 03 ianuarie 2014 Iana Sviderscaia a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014 s-a respins recursul

declarat de Iana Sviderscaia și s-a menținut decizia Curții de Apel Chișinău 16

octombrie 2013.

La 31 octombrie 2016, Iana Sviderscaia a depus cerere de revizuire împotriva

Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014, solicitând admiterea cererii de revizuire,

casarea deciziei, cu rejudecarea pricinii în ordine de recurs și admiterea parțială a

recursului declarat, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2013, în

partea respingerii acțiunii Ianei Sviderscaia cu privire la înlăturarea obstacolelor în

realizarea dreptului de proprietate, cu evacuarea pârâtului din apartament, cu emiterea

în această parte a unei noi decizii prin care să fie admisă cererea Ianei Sviderscaia cu

privire la înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate privată, cu

dispunerea evacuării lui Vladimir Samosvat din apartamentul nr. 54, din str. Kiev, 8/2,

mun. Chișinău.

Revizuenta Iana Sviderscaia, în motivarea cererii de revizuire, a invocat drept

temei al declarării revizuirii art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă.

Susține că, la 30 aprilie 2014, prin decizia Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de Iana Sviderscaia și s-a menținut decizia Curții de Apel Chișinău 16

octombrie 2013 prin care s-a admis apelul declarat de către Vladimir Samosvat, s-a

casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16 aprilie 2013 și s-a emis o

nouă hotărâre, prin care acțiunea Ianei Sviderscaia a fost respinsă, iar acțiunea

reconvențională depusă de Vladimir Samosvat a fost admisă.

Ulterior, la 14 august 2014 Vladimir Samosvat a înaintat o altă acțiune privind

declararea nulității celui de-al doilea contract de vânzare-cumpărare a apartamentului

litigios din 11 noiembrie 2011, considerându-l drept act subsecvent primului anulat.

Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 21 octombrie 2015

a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Vladimir Samosvat împotriva

Ianei Sviderscaia, Ludmilei Ghinda și Semion Ghinda privind anularea contractului de

vânzare-cumpărare din 11 noiembrie 2011. A fost declarat nul contractul de vânzare-

cumpărare din 11 noiembrie 2011 a apartamentului nr. 54 din str. Kiev 8/2, mun.

Chișinău, nr. cadastral 0100424.210.01.054, încheiat între Ludmila Ghinda, Semion

Ghinda și Iana Sviderscaia, autentificat de notarul Olga Bondarciuc. S-a încasat, în mod

solidar, de la Iana Sviderscaia, Ludmila Ghinda, Semion Ghinda taxa de stat în

beneficiul statului în mărime de 7 605,24 lei.

Iar, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2016 a fost admis

apelul declarat de Iana Sviderscaia, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă

3

hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Pentru a decide astfel,

instanța de apel a concluzionat că Iana Sviderscaia este cumpărător de bună-credință,

pe motiv că nici la judecarea cauzei în prima instanță, de către reclamant nu au fost

prezentate probe care să infirme această poziție instituită prin lege - până la proba

contrară, și nici la judecarea apelului nu au fost invocate circumstanțe venite să

răstoarne prezumția bunei-credințe a cumpărătorului Iana Sviderscaia.

Totodată, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 august 2016 recursul

declarat de Vladimir Samosvat a fost considerat inadmisibil.

Prin urmare, reține Iana Sviderscaia că, s-a ajuns la situația în care, pe de o parte,

printr-o hotărâre judecătorească devenită irevocabilă a fost respinsă acțiunea sa privind

înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate cu evacuarea lui Vladimir

Samosvat din apartamentul vizat, iar, pe de altă parte, printr-o altă hotărâre

judecătorească la fel devenită irevocabilă, emisă pe marginea altui proces judecătoresc,

a fost respinsă acțiunea lui Vladimir Samosvat privind declararea nulității contractului

de vânzare-cumpărare a imobilului din 11 noiembrie 2011.

Astfel, la momentul de față s-a creat situația conform căreia, cu toate că Iana

Sviderscaia este proprietar de drept al apartamentului din litigiu, iar dreptul de

proprietate al acesteia este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, însă există o

hotărâre judecătorească irevocabilă, prin care este respinsă acțiunea privind înlăturarea

obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate și evacuare din apartament.

Consideră revizuenta că această situație nu corespunde legislației în vigoare

datorită instituirii unui blocaj artificial în exercitarea liberă de către ea a tuturor

atributelor dreptului său de proprietate, respectiv Curtea Supremă de Justiție urmează să

înlăture această situație.

În calitate de circumstanță sau faptă esențială a pricinii care a devenit cunoscută

ulterior, revizuenta invocă emiterea de către Curtea Supremă de Justiție la 17 august

2016 a încheierii prin care recursul declarat de Vladimir Samosvat a fost considerat

inadmisibil.

Indică revizuenta că, conform art. 315 alin. (1) Codul civil, proprietarul are drept

de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului, iar în cazul de referință ea nu

dispune de toate atributele dreptului său de proprietate și anume de posesie și folosință,

or, apartamentul continuă a fi posedat și folosit de Vladimir Samosvat contrar voinței

sale.

Susține că la momentul de față imobilul se află posesiunea nelegitimă a lui

Vladimir Samosvat, respectiv ea în calitate de proprietar este îndreptățită să-și apare

dreptul de proprietate.

Menționează că Vladimir Samosvat și la momentul de față, după emiterea

încheierii din 17 august 2016, refuză să părăsească apartamentul.

Totodată, se folosește de serviciile comunale fără a le achita în decurs de 5 ani,

acumulând datorii în sumă de 40 000 lei.

În acest context, indică că, deoarece pe alt proces judecătoresc, prin încheierea

Curții Supreme de Justiție din 17 august 2016, recursul declarat de Vladimir Samosvat

a fost considerat inadmisibil, respectiv soluția emisă anterior pe prezentul proces în

anul 2014, prin care a fost respinsă acțiunea sa de înlăturare a obstacolelor în realizarea

dreptului de proprietate cu evacuarea lui Vladimir Samosvat din apartament devine

ilegală, iar instanța de judecată urmează să înlăture această situație de blocaj, în caz

4

contrar, s-ar admite situația în care proprietarul este lipsit în mod obiectiv de

posibilitatea de apărare a dreptului său de proprietate, deoarece prin hotărâre

judecătorească irevocabilă emisă în alte circumstanțe pretențiile acestuia privind

evacuarea au fost respinse.

Consideră că, în cazul în care în privința sa va rămâne în vigoare hotărîrea emisă

pe marginea prezentului proces judecătoresc, prin care acțiunea de evacuare a fost

respinsă, se va ajunge la situația încălcării și dreptului la un proces echitabil consfințit

în art. 6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

La fel, se va admite și încălcarea dreptului său de proprietate, garantat de art. 1

Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În contextul celor expuse, consideră că soluția de respingere a acțiunii sale

înaintate împotriva lui Vladimir Samosvat, intervenienți accesorii Ludmila Ghinda,

Semion Ghinda, cu privire la înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de

proprietate cu evacuarea pârâtului din apartamentul nr. 54 din str. Kiev, 8/2, mun.

Chișinău, urmează a fi casată, cu admiterea acestei acțiuni, cu atât mai mult că

admiterea acțiunii de evacuare nu presupune și revizuirea soluției emise pe marginea

acțiunii de declarare a nulității primului contract de vânzare-cumpărare a imobilului din

15 iunie 2011, or, aceste două cerințe nu sunt reconvenționale una în raport cu alta.

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de

revizuire depusă de Iana Sviderscaia, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea urmează a fi

respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a

menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheiere de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute la art. 449 Codul de

procedură civilă, iar, cererea de revizuire poate fi declarată doar în baza temeiurilor

strict prevăzute în norma dată, care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul reține că revizuirea unei hotărâri date de

către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă

a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 Codul de procedură

civilă.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul

examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea

aplicării și interpretării de către instanțele inferioare a normelor de drept material și

procedural, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat.

Din conținutul cererii de revizuire înaintată rezultă că Iana Sviderscaia solicită

revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014, invocând drept temei

de revizuire prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă.

5

Astfel, conform art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, este de înțeles că circumstanțele

sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărîrii, să fie confirmate

prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială

pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei

(hotărîrii) instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar

existau până la momentul pronunțării hotărîrii și să fie descoperite după ce

hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite constituie totalitatea de fapte juridice (obiect al

probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor

civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată,

având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute

revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărîrii, care să fie

descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale

în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Elemente de fapt, la rândul său, ca modalitate a probării circumstanțelor,

constituie, în conformitate cu art.117 alin. (2) Codul de procedură civilă, explicațiile

părților și ale altor persoane interesate în soluționarea pricinii, depozițiile martorilor,

înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, concluziile experților.

Așadar, prin prisma celor enunțate, Completul colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuenta nu a

prezentat probe concludente și pertinente, care să aibă importanță esențială pentru justa

soluționare a cauzei civile prevăzute de art. 449 lit. b), or, cele indicate de către

revizuientă au fost supuse cercetării pe parcursul examinării cauzei.

Totodată, instanța de revizuire reține că reluarea procesului de judecată pentru o

nouă soluționare a cazului ar încălca principiul securității raporturilor juridice care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat, adică principiul caracterului

irevocabil al hotărârilor judecătorești care cere, ca atunci când instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Astfel, Colegiul conchide că cele invocate în susținerea cererii de revizuire nu se

încadrează în art. 449 Codul de procedură civilă.

Pentru a invoca prevederile art. 449 Codul de procedură civilă, este important ca

circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial

soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot servi

temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

Iana Sviderscaia în argumentarea cererii nu invocă careva circumstanțe sau probe

care ar putea fi raportate la temeiurile stabilite de normele procedurale sus citate.

Cu referire la pretinsele circumstanțe noi aflate, revizuenta Iana Sviderscaia

invocă emiterea la 17 august 2016, pe marginea altui proces de judecată, a încheierii

Curții Supreme de Justiție, prin care recursul declarat de Vladimir Samosvat a fost

6

considerat inadmisibil, dânsa fiind în imposibilitate de a-și exercita liber toate atributele

dreptului său de proprietate asupra bunului imobil.

Colegiul reține în acest sens că această circumstanță nu poate fi calificată ca

înscris nou probator care nu a putut fi prezentat instanței într-o împrejurare ce nu a

depins de voința revizuentului, deoarece încheierea Curții Supreme de Justiție din

17 august 2016 a fost adoptată ulterior emiterii deciziei Curții Supreme de Justiție din

30 aprilie 2014, a cărei revizuire se cere.

Mai mult ca atât, încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 august 2016 nu

poate influența în nici un fel soluția instanței, adoptată prin decizia care se solicită a fi

revizuită.

Totodată, referitor la afirmația Ianei Sviderscaia precum, că prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014, este afectat dreptul său de proprietate, Colegiul

remarcă că aceasta nu este lipsită de dreptul de a se adresa în instanța de judecată cu

acțiune privind apărarea dreptului de proprietate în ordinea contencioasă în urma

circumstanțelor apărute după ce hotărîrea judecătorească ce o vizează a devenit

irevocabilă.

Colegiul consideră că motivele invocate în susținerea cererii de revizuire se

referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către instanță pe parcursul examinării

cauzei pe cale ordinară și nu relevă prin prisma art. 449 Codul de procedură civilă

careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase

irevocabile.

În urma celor reținute supra, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție evidențiază că procedura de revizuire

prevăzută de art. 449-453 Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării

lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă

cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale.

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat,

ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere

ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de

la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare (cauza Brumărescu contra României nr.

28342/95 și Roșca contra Moldovei nr. 6276/02).

7

Din considerentele, menționate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire

nu poate fi admisă și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură

civilă, Completul Colegiului civil și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă Iana Sviderscaia,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014 prin care a fost respins

recursul declarat de Iana Sviderscaia și menținută decizia Curții de Apel Chișinău 16

octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iana

Sviderscaia împotriva lui Vladimir Samosvat, intervenienți accesorii Ludmila Ghinda și

Semion Ghinda, cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de

proprietate și evacuare din imobil și cererea de chemare în judecată a lui Vladimir

Samosvat împotriva Ludmilei Ghinda cu privire la anularea contractului de vânzare-

cumpărare.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecători Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Elena Covalenco

Dumitru Mardari

8