3ra-80/17 — cu privire la obligarea de a semna și elibera certificatul de proprietate și obligarea de a înregistra cotele părți valorice

prima instanță: N. Costaș nr. 3ra-80/17

instanța de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza

ÎNCHEIERE

25 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Primăria

municipiului Bălți și Consiliul municipal Bălți

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Comunității religioase

Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea Conferința „Moldova de Nord”

împotriva Primăriei municipiului Bălți cu privire la obligarea de a perfecta titlu de

autentificare a dreptului deținătorului de teren și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de Comunitatea religioasă Biserica Creștină Adventistă

de Ziua a Șaptea Conferința „Moldova de Nord”, casată integral hotărârea

Judecătoriei Bălți din 30 iunie 2016 și emisă o nouă hotărâre de admitere a acțiunii

constată:

La 23 decembrie 2015, Comunitatea religioasă Biserica Creștină Adventistă

de Ziua a Șaptea Conferința „Moldova de Nord” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei municipiului Bălți, intervenient accesoriu Consiliului

municipal Bălți cu privire la obligarea de a perfecta titlu de autentificare a

dreptului deținătorului de teren și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 02 decembrie 2015 a primit refuzul

Primăriei de a perfecta titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

drept de proprietate asupra terenului cu suprafața 0,2373 ha, dat în folosință

Bisericii Adventistă de Ziua a Șaptea Conferința „Moldova de Nord” cu numărul

cadastral 0300207501, iar Consiliul municipal Bălți nu a dat niciun răspuns, în

termenul stabilit de lege, cu privire la cererea depusă.

Explică că prin decizia Primăriei municipiului Bălți nr. 6/7 din

18 iunie 1998 Comunitatea religioasă Biserica Creștină Adventistă de Ziua a

Șaptea Conferința „Moldova de Nord” a fost atribuit cu titlu de folosință un teren

cu suprafața de 0,2373 ha pentru construcția casei de rugăciuni.

1

La 18 octombrie 2992, în temeiul procesului-verbal de recepție finală nr. 2

din 28 septembrie 1998, Oficiul Cadastral Teritorial Bălți Filiala ÎS „Cadastru” a

înregistrat dreptul de proprietate a Comunitatea religioasă Biserica Creștină

Adventistă de Ziua a Șaptea Conferința „Moldova de Nord” asupra 1.0 cote-părți a

bunului imobil construcțiile cu numărul cadastral 0300207501.01 amplasat în

mun. Bălți str. Burebista, 5.

Subliniază că dreptul de proprietate asupra lăcașului de cult este confirmat

prin extras din Registrul bunurilor imobile.

Menționează că terenul aferent lăcașului de cultură este proprietatea

municipiului Bălți cu 1.0 cotă-parte care încă nu a fost trecut cu titlu de proprietate

Comunitatea religioasă Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea Conferința

„Moldova de Nord”.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 1, 3, 5, 6, 14 – 15 din

Legea contenciosului administrativ, art. 151 alin. 3 Cod funciar, pct. 3 din

Hotărârea Guvernului nr. 740 din 11 iunie 2002, Legea administrației publice

locale.

Solicită admiterea acțiunii, obligarea Primăriei municipiului Bălți să

perfecteze titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu drept de

proprietate privată pentru terenul cu suprafața de 0,2373 ha, cu numărul cadastral

0300207501, amplasat pe adresa mun. Bălți str. Burebista, 5 și încasarea

cheltuielilor de judecată.

La 28 ianuarie 2016 a depus cerere de chemare în judecată modificată prin

care a fost înlocuită calitatea procesuală a Consiliului municipal Bălți din pârât în

calitate de intervenient accesoriu cu același obiect al acțiunii (f. d. 13 - 14).

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 30 iunie 2016, acțiunea a fost respinsă

ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2016, a fost admis apelul

declarat de Comunitatea religioasă Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea

Conferința „Moldova de Nord”, casată integral hotărârea primei instanțe și

pronunțată o nouă hotărâre de admitere a acțiunii, a fost obligată Primăria

municipiului Bălți să perfecteze titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu drept de proprietate privată pentru terenul cu suprafața de 0,2373 ha cu

numărul cadastral 0300207501, amplasat în mun. Bălți str. Burebista 5, aferent

locașului de cultură a Comunității religioase Biserica Creștină Adventista de Ziua a

Șaptea Conferința „Moldova de Nord”.

La 18 noiembrie 2016, prin intermediul oficiului poștal Primăria și

Consiliul municipal Bălți au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată

considerând-o neîntemeiată și nefondată.

Obiectează că instanța de apel a interpretat eronat legea.

Explică că au fost prezentate mai multe hotărâri judecătorești pe cazuri

similare, din care rezultă o expropriere necondiționată a administrației publice

2

locale de terenuri în folosul cultelor religioase, însă nicio hotărâre judecătorească

nu conține în motivare în concluzii cu privire la aplicarea termenului de prescripție,

or, părțile nu au invocat acest lucru.

Nu sunt de acord cu faptul că de către instanța de apel a fost apreciat drept

suficient aplicarea normei prevăzută la art. 3 din Hotărârea Guvernului RM nr. 740

din 11 iunie 2002 pentru a obliga Primăria să elibereze titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, deținerea terenului fiind prerogativa Consiliului

municipal Bălți, care are posesiune legitimă asupra terenului.

Menționează că noțiunea de deținere nu este echivalentă noțiunii de

proprietate, pentru cazul examinat ar rămâne aplicabil doar art. 151 alin. 3

Cod funciar.

Subliniază că prima instanță corect a constatat că dreptul de a pretinde

proprietatea asupra terenului aferent a lăcașului de cult a apărut când a fost

înregistrată construcția la organul cadastral la data de 18 octombrie 2002.

Notează că la acel moment erau aplicabile prevederile art. 151 Cod Funciar,

introdus prin legea nr . l006-XV din 25 aprilie 2002, în vigoare din 06 iunie 2002.

Iar, Codul civil a intrat în vigoare la data de 12 iunie 2003, după această fiind

aplicabile prevederile art. 6 alin. (5) Cod civil.

Afirmă că începând cu 06 iunie 2002 cultelor religioase prin lege li se

acordat posibilitatea de a primi necondiționat în proprietate terenurile aferente

lăcașurilor de cult, însă de la 12 iunie 2003 a devenit aplicabilă legea nouă,

inclusiv în ce privește apariția dreptului de proprietate.

Reținând prevederile art. 320 alin. (2) și (3), 499 alin. (2) Cod civil, art. 9

alin. (1) din Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice indică

că drepturile de proprietar asupra terenului sunt exercitate de Consiliul municipal

Bălți, terenul fiind format ca bun imobil, iar dreptul de proprietate a fost înregistrat

la organul cadastral în mod legal.

Susține că eliberarea titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

presupune transferul dreptului de proprietate de la administrația publică locală

către persoana juridică de drept privat. Efectul juridic fiind radierea din Registrul

bunurilor imobile a înscrierii privind dreptul de proprietate.

În acest context menționează că de către proprietar nu a fost înaintate nicio

pretenție, dar s-a stabilit o obligație a organului executiv al administrației publice

locale, care execută exclusiv deciziile Consiliului local.

Menționează că instanța de apel a omis să stabilească modul de transfer al

dreptului de proprietate, iar prin decizia 09 noiembrie 2016 instanța ierarhic

inferioară și-a asumat atribuțiile Consiliului municipal Bălți, încălcând prevederile

art. 6 a Constituție.

Relevă că art. 11 Cod civil expres prevede modalitățile de apărare a

drepturilor civile în instanța de judecată.

Totodată, relatează că conform art. 271 Cod civil acțiunea privind apărarea

dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripție

extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă

până la încheierea dezbaterilor în fond.

3

Consideră că instanța de apel eronat a considerat că norma nu urma a fi

aplicată.

La 04 ianuarie 2016, Comunitatea religioasă Biserica Creștină Adventistă

de Ziua a Șaptea Conferința „Moldova de Nord” a depus referință la cererea de

recurs, prin care a solicitat declararea recursului depus de Primăria și Consiliul

municipal Bălți ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2016, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria municipiului

Bălți și Consiliul municipal Bălți nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

4

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Primăria municipiului Bălți și Consiliul municipal Bălți asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Primăria municipiului Bălți și Consiliul municipal

Bălți ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Primăria municipiului Bălți și Consiliul municipal Bălți

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

5