2ra-183/17 — privind încasarea despăgubirii de asigurare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind încasarea despăgubirii de asigurare
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-183/17 — privind încasarea despăgubirii de asigurare (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2ra-183/17
Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău – V. Gîrleanu
Instanța de apel: CA Chișinău – V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița
Î N C H E I E R E
25 ianuarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului Svetlana Filincova,
judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,
examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului, declarat de către
avocatul Ilie Ceban în interesele lui Maxim Bîrzoi, în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de către Maxim Bîrzoi împotriva Companiei Internaționale
de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Radu Anton privind
încasarea despăgubirii de asigurare,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016,
C O N S T A T Ă :
La 06 noiembrie 2014 Maxim Bîrzoi s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva CIA „Asito” SA, intervenient accesoriu Radu Anton privind
încasarea despăgubirii de asigurare în mărime de 48.757,34 lei.
În motivarea cererii reclamantul a invocat că la 27 decembrie 2012 a avut loc un
accident rutier cu implicarea autovehiculului Renault Megane n/î CS AN 364, condus
de Radu Anton, autovehiculului Hyndai Tucson n/î DR AW 230, condus de Marin
Pripa și autovehiculului VW Polo n/î C QR 025, condus de Maxim Bîrzoi. Conform
procesului – verbal cu privire la contravenție nr. MAI02 391095 din 30 ianuarie 2014
vinovat în accident a fost recunoscut Radu Anton, conducătorul autovehiculului
Renault Megane n/î CS AN 364.
Fiindcă persoana vinovată în comiterea accidentului rutier, Radu Anton deținea
un contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto nr. 000020083 din 22
februarie 2013 încheiat cu CIA “Asito” SA, valabil la momentul accidentului,
Compania de asigurare a deschis dosar de daune și a calculat prejudiciul cauzat
automobilului reclamantului în sumă de 79.104,91 lei.
Reclamantul a susținut că, din motiv că CIA “Asito” SA nu i-a comunicat în
termen cuantumul despăgubirii de asigurare, s-a adresat la 18 martie 2014 la Centrul
Național de Expertize Judiciare cu cerere privind stabilirea prejudiciului material
1
cauzat. Potrivit raportului de constatare tehnico – științific nr. 597 din 01 aprilie 2014 a
Centrului Național de Expertize Judiciare costul reparației automobilului a fost stabilit
în mărime de 187.196,84 lei.
Maxim Bîrzoi consideră că CIA “Asito” SA neîntemeiat a stabilit costul reparației
autovehiculului VW Polo n/î C QE 025 în mărime de 79.104,91 lei, deoarece
contravine concluziei date de către expertul CNEJ, care a constatat că reparația
depășește costul autovehiculului, respectiv reparația nu este rațional de efectuat.
Reclamantul a solicitat de a încasa din contul CIA “Asito” SA difirența
despăgubirii de asigurare în sumă de 48.757,34 lei, costul efectuării expertizei în sumă
de 640 lei, cheltuieli de asistență juridică în mărime de 5.000 lei și taxa de stat în sumă
de 1.462,72 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 21 mai 2015 s-a admis
parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Maxim Bîrzoi. S-a încasat de
la CIA “Asito” SA în beneficiul lui Maxim Bîrzoi despăgubirea de asigurare în
mărime de 48.757,34 lei, costul efectuării expertizei în sumă de 640 lei, cheltuieli de
asistență juridică în mărime de 3.000 lei, taxa de stat în sumă de 1.462,72 lei (f.d. 94,
99 – 104).
La 05 noiembrie 2013 CIA “Asito” SA a înaintat cerere de apel împotriva
hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 21 mai 2015, solicitînd casarea
acesteia și emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acțiunii (f.d. 96, 114 –
117).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016 s-a admis apelul
declarat de către CIA “Asito” SA. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 21 mai 2015 și s-a emis o nouă hotărîre, prin care s-a respins cererea de
chemare în judecată înaintată de către Maxim Bîrzoi. În motivarea soluției s-a reținut
că nu este temei de a încasa despăgubirea de asigurare în mărimea solicitată în sumă de
48.757,34 lei, deoarece Maxim Bîrzoi la 10 februarie 2014 și 13 februarie 2014 a
semnat procesele – verbale de constatare a daunelor nr. 133531R1, fiind ulterior
întocmit actul de evaluare cost – reparație nr. 1977 din 24 februarie 2004, cu stabilirea
cuantumului prejudiciului material cauzat proprietarului autoturismului de model VW
Polo n/î C QE 025 în sumă de 79.104,91 lei. Astfel, instanța de apel a menționat că la
stabilirea componenței numerice a pieselor care urmează a fi reparate sau urmează a fi
înlocuite, se ia doar datele consemnate în procesul – verbal de constatare a pagubelor,
semnat de părți. Dacă în timpul demontării sau reparației bunului avariat se descoperă
și alte pagube produse de accident, care nu au putut fi constatate inițial, la încheierea
unui proces – verbal suplimentar de constatare a pagubelor urmează a fi antrenate
persoanele care au participat inițial. Astfel că procesele - verbale de constatare a
daunelor nr. 133531R1 din 10 februarie 2014 și din 13 februarie 2014, întocmite de
CIA “Asito”, cu participarea tuturor participanților la accidentul rutier, în cumul
denotă 49 poziții, pe cînd raportul de evaluare a pagubei nr. 597 din 01 aprilie 2014,
întocmit de CNEJ, denotă 76 poziții, nefiind solicitată efectuarea unor constatări
suplimentare în acest sens. Instanța de apel nu a reținut argumentele reclamantului cu
referire la concluziile din Raportul CNEJ de constatare tehnico – științific nr. 597 din
01 aprilie 2014, care a determinat cuantumul prejudiciului material cauzat în valoare
de 170.483 lei, or prin prizma art. 21 alin. (2) al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006
2
privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de
autovehicule, în cazul în care asigurătorul nu a examinat bunurile avariate și nu a
încheiat proces-verbal de constatare a pagubelor în termenul specificat la art.19 alin.(1)
lit.c), persoana păgubită este în drept să apeleze la serviciile experților independenți
sau ale unităților de specialitate pentru constatarea pagubelor, fără a prezenta
asigurătorului bunurile avariate. La circumstanțele speței aceste prevederi nu sînt
aplicabile, ori Compania a încheiat procesul – verbal de constatare a pagubelor în
termen (f.d. 166 – 174).
La 09 decembrie 2016 avocatul Ilie Ceban în interesele lui Maxim Bîrzoi a
declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016,
solicitînd casarea acesteia, cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău
din 21 mai 2015 (f.d. 177 - 179).
În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanța de apel nu a
constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea
pricinii în fond și că acestea sînt în contradicție cu circumstanțele pricinii, aprecierea
probelor a fost arbitrară.
Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale
.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
05 octombrie 2016 și a fost expediată părților la data de 25 octombrie 2016 (f.d. 175).
Recurentul a depus recurs la 09 decembrie 2016 și se consideră a fi depus în termen.
La 09 ianuarie 2017 CIA “Asito” SA a depus referință la cererea de recurs
înaintată de către avocatul Ilie Ceban în interesele lui Maxim Bîrzoi, solicitînd casarea
acesteia ca inadmisibilă.
Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de
recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ ajunge la
concluzia că recursul declarat de avocatul Ilie Ceban în interesele lui Maxim Bîrzoi nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să
justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Recurentul a invocat în recursul său că instanța de apel nu a constatat și elucidat
pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond și că
acestea sînt în contradicție cu circumstanțele pricinii, aprecierea probelor a fost
arbitrară.
În speță, Colegiul menționează că recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de
drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o
apreciere corespunzătoare.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă
recurenții și respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul
exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
3
Dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de
recurs, determinînd cazurile concrete în prezența cărora se consideră că normele de
drept material și procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul
exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia în fapt.
Alin. (4) al aceluiaș articol stipulează că săvîrșirea altor încălcări decît cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura
în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă
în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) CPC.
Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433
CPC și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin
prisma normelor legale ce reglementează relațiile dintre părți, ținînd cont de actele
anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de avocatul Ilie Ceban în interesele lui
Maxim Bîrzoi împotriva deciziei instanței de apel nu se încadrează în temeiurile
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
D I S P U N E:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Ilie Ceban în interesele lui
Maxim Bîrzoi împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Maxim Bîrzoi
împotriva Companiei Internaționale de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni,
intervenient accesoriu Radu Anton privind încasarea despăgubirii de asigurare.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului Svetlana Filincova
judecători Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
4