3ra-53/17 — îngrădirea accesului la informație

Judecătoria Botanica Dosarul nr.3ra-53/17 Mun. Chișinău Judecător: Gh. Balan Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan,V. Negru, E. Fistican ÎNCHEIERE 18 ianuarie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Ala Cobăneanu Judecători Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva Serviciului Hidrometeorologic de Stat privind îngrădirea accesului la informație și repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2016, C O N S T A T Ă : La 29 decembrie 2015, Străisteanu Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Hidrometeorologic de Stat privind contestarea actului de nefurnizare a informației solicitate, restabilirea dreptului încălcat și repararea prejudiciului material și moral în legătură cu încălcarea acestui drept.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că la 23 noiembrie 2015, în calitate de administrator al SC „Inima Codrului” SRL a depus către Serviciul Hidrometeorologic de Stat o cerere în baza Legii privind accesul la informație, prin care cu referire la prevederile art. 516 Cod civil, a solicitat în termenul prevăzut de lege să fie informat despre starea vremii în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor, la data de 16 noiembrie 2015, orele 10:00 - 14:00, și anume dacă a fost vânt foarte puternic cu acțiuni distrugătoare și dacă vântul puternic care a existat la 16 noiembrie 2015 a putut cauza careva deteriorări, distrugeri ale copacilor, panourilor, acoperișurilor etc. Menționează reclamantul că, la 30 noiembrie 2015 la solicitarea administrației Serviciului Hidrometeorologic de Stat, a transferat suma de 65,60 lei pe contul pârâtului pentru prestarea serviciului solicitat.

Concretizează reclamantul că până la data adresării în instanța de judecată au trecut 35 zile, însă dânsul nu a primit un răspuns. Consideră Străisteanu Gheorghe că angajații Serviciului Hidrometeorologic de Stat i-au încălcat grav dreptul la informație și dreptul la examinarea cererii în termenul prevăzut de lege de 15 zile, prin ce i-a fost cauzat un prejudiciu moral. Prin cererea de concretizare reclamantul a indicat că, informația solicitată prin cererea din 23 noiembrie 2015 era necesară pentru a o prezenta în instanța de judecată în altă cauză civilă, care la moment deja s-a examinat de către Judecătoria 1 Buiucani, mun. Chișinău și nu mai are necesitate să-i fie prezentată.

Astfel, solicită reclamantul constatarea încălcării dreptului la informație și dreptul la examinarea cererii din 23 noiembrie 2015 în termenul stabilit de lege, încasarea din contul Serviciului Hidrometeorologic de Stat a sumei de 65,60 lei în baza ordinului de plată nr. 22 din 30 noiembrie 2015 și încasarea din contul Serviciului Hidrometeorologic de Stat în beneficiul lui a sumei de 13 300 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termenul prevăzut de lege a cererii și prin refuzul de a furniza informația solicitată. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 martie 2016, acțiunea înaintată de către Străisteanu Gheorghe a fost admisă parțial, s-a recunoscut ilegală nefurnizarea de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat în termen de 15 zile lucrătoare a informației solicitate la 23 noiembrie 2015 de către administratorul SRL „Inima Codrului”, Gheorghe Străisteanu.

S-a luat act că informația solicitată - certificatul privind starea vremii din 16 noiembrie 2015, orele 10:00 – 14:00, în mun. Chișinău, sectorul Buiucani, str. Calea Ieșilor, înregistrată sub nr. 772 din 25 noiembrie 2015 - a fost deja furnizată de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat prin scrisoarea, nr. 08/1162 din 30 noiembrie 2015. S-a hotărât a nu pune în executare hotărârea în partea ce ține de obligarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat să prezinte administratorului SRL „Inima Codrului” Gheorghe Străisteanu, certificatul privind starea vremii la data de 16 noiembrie 2015, orele 10:00 – 14:00, în mun. Chișinău, sectorul Buiucani, str. Calea Ieșilor, din motivul expirării necesității informației solicitate.

S-a încasat de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat în beneficiul SRL „Inima Codrului” prejudiciul material cauzat în mărime de 65,60 lei. S-a respins pretenția privind încasarea prejudiciului moral din motivul compensării lui prin restabilirea dreptului încălcat. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 30 martie 2016 Străisteanu Gheorghe a declarat apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii contestate în partea respingerii pretențiilor, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral. În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2016 s-a admis apelul declarat de către Străisteanu Gheorghe. S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 martie 2016 și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de către Străisteanu Gheorghe împotriva Serviciului Hidrometeorologic de Stat privind repararea prejudiciului moral. S-a încasat din contul Serviciului Hidrometeorologic de Stat în beneficul lui Străisteanu Gheorghe suma de 500 lei cu titlu de prejudiciu moral în rest, acțiunea s- a respins iar hotărârea s-a menținut. 2 Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că soluția dată de către prima instanță contravine circumstanțelor pricinii stabilite în cadrul dezbaterilor judiciare.

Astfel, potrivit art. 25 alin. alin. (3), (4) al Legii contenciosului administrativ nr. 793/XIV din 10.02.2000, art. 1422 alin. (1), art. 1423 Cod civil, prima instanță neîntemeiat a respins pretenția privind încasarea prejudiciului moral, or, prin acțiunile sale Serviciul Hidrometeorologic de Stat a lezat un drept fundamental al reclamantului – apelant, cauzându-i suferințe psihice, deoarece informația solicitată urma a fi prezentată la examinarea unui dosar civil. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 21 noiembrie 2016, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2016 în partea ce ține de încasarea prejudiciului moral în sumă de 500 lei ca fiind neîntemeiată.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 21 septembrie 2016 a fost expediată recurentului la 11 noiembrie 2016. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 21 noiembrie 2016 în termen. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat neaplicarea normelor de drept material și procedural pertinente cauzei.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 3 Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Serviciul Hidrometeorologic de Stat ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E: Recursul declarat de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Ala Cobăneanu Judecători Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4