3ra-53/17 — îngrădirea accesului la informație

Judecătoria Botanica Dosarul nr.3ra-53/17

Mun. Chișinău

Judecător: Gh. Balan

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Vascan,V. Negru, E. Fistican

ÎNCHEIERE

18 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Serviciul Hidrometeorologic de Stat, în cauza civilă intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva Serviciului

Hidrometeorologic de Stat privind îngrădirea accesului la informație și repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 29 decembrie 2015, Străisteanu Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva Serviciului Hidrometeorologic de Stat privind contestarea

actului de nefurnizare a informației solicitate, restabilirea dreptului încălcat și

repararea prejudiciului material și moral în legătură cu încălcarea acestui drept.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că la 23 noiembrie 2015, în calitate

de administrator al SC „Inima Codrului” SRL a depus către Serviciul

Hidrometeorologic de Stat o cerere în baza Legii privind accesul la informație, prin

care cu referire la prevederile art. 516 Cod civil, a solicitat în termenul prevăzut de

lege să fie informat despre starea vremii în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor, la

data de 16 noiembrie 2015, orele 10:00 - 14:00, și anume dacă a fost vânt foarte

puternic cu acțiuni distrugătoare și dacă vântul puternic care a existat la 16

noiembrie 2015 a putut cauza careva deteriorări, distrugeri ale copacilor, panourilor,

acoperișurilor etc.

Menționează reclamantul că, la 30 noiembrie 2015 la solicitarea administrației

Serviciului Hidrometeorologic de Stat, a transferat suma de 65,60 lei pe contul

pârâtului pentru prestarea serviciului solicitat.

Concretizează reclamantul că până la data adresării în instanța de judecată au

trecut 35 zile, însă dânsul nu a primit un răspuns.

Consideră Străisteanu Gheorghe că angajații Serviciului Hidrometeorologic

de Stat i-au încălcat grav dreptul la informație și dreptul la examinarea cererii în

termenul prevăzut de lege de 15 zile, prin ce i-a fost cauzat un prejudiciu moral.

Prin cererea de concretizare reclamantul a indicat că, informația solicitată

prin cererea din 23 noiembrie 2015 era necesară pentru a o prezenta în instanța de

judecată în altă cauză civilă, care la moment deja s-a examinat de către Judecătoria

1

Buiucani, mun. Chișinău și nu mai are necesitate să-i fie prezentată.

Astfel, solicită reclamantul constatarea încălcării dreptului la informație și

dreptul la examinarea cererii din 23 noiembrie 2015 în termenul stabilit de lege,

încasarea din contul Serviciului Hidrometeorologic de Stat a sumei de 65,60 lei în

baza ordinului de plată nr. 22 din 30 noiembrie 2015 și încasarea din contul

Serviciului Hidrometeorologic de Stat în beneficiul lui a sumei de 13 300 lei cu titlu

de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termenul

prevăzut de lege a cererii și prin refuzul de a furniza informația solicitată.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 martie 2016,

acțiunea înaintată de către Străisteanu Gheorghe a fost admisă parțial, s-a

recunoscut ilegală nefurnizarea de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat în

termen de 15 zile lucrătoare a informației solicitate la 23 noiembrie 2015 de către

administratorul SRL „Inima Codrului”, Gheorghe Străisteanu. S-a luat act că

informația solicitată - certificatul privind starea vremii din 16 noiembrie 2015,

orele 10:00 – 14:00, în mun. Chișinău, sectorul Buiucani, str. Calea Ieșilor,

înregistrată sub nr. 772 din 25 noiembrie 2015 - a fost deja furnizată de către

Serviciul Hidrometeorologic de Stat prin scrisoarea, nr. 08/1162 din 30 noiembrie

2015.

S-a hotărât a nu pune în executare hotărârea în partea ce ține de obligarea

Serviciului Hidrometeorologic de Stat să prezinte administratorului SRL „Inima

Codrului” Gheorghe Străisteanu, certificatul privind starea vremii la data de 16

noiembrie 2015, orele 10:00 – 14:00, în mun. Chișinău, sectorul Buiucani, str.

Calea Ieșilor, din motivul expirării necesității informației solicitate.

S-a încasat de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat în beneficiul SRL

„Inima Codrului” prejudiciul material cauzat în mărime de 65,60 lei.

S-a respins pretenția privind încasarea prejudiciului moral din motivul

compensării lui prin restabilirea dreptului încălcat.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 30 martie 2016 Străisteanu

Gheorghe a declarat apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a

hotărârii contestate în partea respingerii pretențiilor, cu emiterea în această parte a

unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2016 s-a admis apelul

declarat de către Străisteanu Gheorghe. S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 18 martie 2016 și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin

care s-a admis parțial acțiunea înaintată de către Străisteanu Gheorghe împotriva

Serviciului Hidrometeorologic de Stat privind repararea prejudiciului moral.

S-a încasat din contul Serviciului Hidrometeorologic de Stat în beneficul lui

Străisteanu Gheorghe suma de 500 lei cu titlu de prejudiciu moral în rest, acțiunea s-

a respins iar hotărârea s-a menținut.

2

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că soluția dată de către prima

instanță contravine circumstanțelor pricinii stabilite în cadrul dezbaterilor judiciare.

Astfel, potrivit art. 25 alin. alin. (3), (4) al Legii contenciosului administrativ

nr. 793/XIV din 10.02.2000, art. 1422 alin. (1), art. 1423 Cod civil, prima instanță

neîntemeiat a respins pretenția privind încasarea prejudiciului moral, or, prin

acțiunile sale Serviciul Hidrometeorologic de Stat a lezat un drept fundamental al

reclamantului – apelant, cauzându-i suferințe psihice, deoarece informația solicitată

urma a fi prezentată la examinarea unui dosar civil.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 21 noiembrie 2016, Serviciul

Hidrometeorologic de Stat a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2016 în

partea ce ține de încasarea prejudiciului moral în sumă de 500 lei ca fiind

neîntemeiată.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 21

septembrie 2016 a fost expediată recurentului la 11 noiembrie 2016. Astfel,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de

21 noiembrie 2016 în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat neaplicarea normelor de

drept material și procedural pertinente cauzei.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au

apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care

este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum

formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

3

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în

recursul declarat de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat asemenea aspecte

nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Serviciul Hidrometeorologic de Stat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

D I S P U N E:

Recursul declarat de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Iurie Bejenaru

Iuliana Oprea

4