2ra-2918/16 — cu privire la declararea nulității declarației, recunoașterea nulității certificatului de moștenitor și recunoașterea dreptului de moștenitor a averii succesorale

prima instanță: T. Berdilă nr. 2ra-102/17

instanța de apel: T. Dimitriadi, E. Dvurecenschii, N. Veleva

ÎNCHEIERE

11 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Gheorghe Hariton

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Hariton

împotriva Primăriei comunei Pleșeni și Efrosiniei Codreanu cu privire la declararea

nulității declarației, recunoașterea nulității certificatului de moștenitor și

recunoașterea dreptului de moștenitor a averii succesorale

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 06 septembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Gheorghe Hariton și menținută hotărârea primei

instanțe

constată:

La 17 ianuarie 2011, Gheorghe Hariton a depus cerere de chemare împotriva

Primăriei comunei Pleșeni și Efrosiniei Codreanu cu privire la declararea nulității

declarației, recunoașterea nulității certificatului de moștenitor cu recunoașterea

dreptului de moștenitor a averii succesorale.

În motivarea acțiunii a invocat că la 06 decembrie 1998 a decedat mama sa,

Hariton Eugenia, după decesul căreia el a devenit moștenitor legal al averii

decedatei. Începând cu anul 1999 el împreună cu familia sa a trecut cu traiul în

casa părintescă unde locuia împreună cu tatăl său, Hariton Tudor.

La 06 iulie 2000, a decedat tatăl, după decesul căruia el a rămas moștenitorul

legal, deoarece decedatul nu a lăsat testament.

Menționează că începând cu anul 2001, a reconstruit casa de locuit, a

construit o anexă cu două odăi, a schimbat acoperișul casei, a lărgit beciul și a

construit o bucătărie de vară cu garaj.

La 27 septembrie 2010, sora sa Efrosinia Codreanu, 1-a rugat să meargă la

Primărie, pentru a semna o declarație precum că nu pretinde la cota de teren a

părinților, deoarece ea dorește să oformeze cota pe numele ei. El a fost de acord cu

faptul ca cota de teren să fie înregistrată pe numele pârâtei Efrosinia Codreanu,

deoarece lui de la părinți i-a rămas casa și terenul destinat construcției locative.

1

Relatează că a mers la Primărie și a semnat declarația fără să citească textul

acesteia, fiind convins că este vorba doar de cota de teren.

Peste o perioadă de timp a hotărât și el să oformeze actele necesare pentru

casă, adresându-se cu cerere la Biroul notarului public Ecaterina Corneiciuc, de a

primi moștenirea.

Remarcă că atunci notarul l-a informat că există refuzul lui de la dreptul la

moștenire, prin declarația legalizată de secretarul consiliului comunal Pleșeni din

27 septembrie 2010.

Susține că pentru a clarifica situația s-a adresat la Primărie, unde i-a fost

eliberată copia declarației.

Ulterior, notarul a refuzat eliberarea certificatului de moștenitor, explicându-i

că are posibilitatea să se adreseze în instanța de judecată pentru soluționarea

litigiului.

Adresându-se la Oficiul Cadastral a aflat că casa de locuit, construcțiile

auxiliare și terenul destinat construcției locative au fost înregistrate cu numărul

cadastral 2142205009 pe numele surorii sale Efrosinia Codreanu la

28 septembrie 2010 în baza certificatului de moștenitor legal nr. 7825 din

28 septembrie 2010.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 217, 220, 228, 1444, 1516,

1526 Cod civil art. 5, 7, 166 CPC

Solicită admiterea acțiunii, recunoașterea nulă a declarației din

27 septembrie 2010 legalizată de secretarul consiliului comunal Pleșeni înregistrată

cu nr. 63, recunoașterea nulă a certificatului de moștenitor nr. 7825 din 28

septembrie 2010 și recunoașterea după el a dreptului de moștenitor a averii

succesorale după decesul tatălui Tudor Hariton și anume casa de locuit individuală,

construcțiile auxiliare garajul și construcția accesorie, terenul destinat construcției

locative cu suprafața de 0,2506 ha situate în satul Hănăseni, comuna Pleșeni

raionul Cantemir cu numărul cadastral 2142205009.

Prin hotărârea Judecătoriei Cantemir din 11 decembrie 2013, acțiunea a fost

respinsă ca nefondată.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 17 aprilie 2014, a fost admis apelul

declarat de Gheorghe Hariton, casată hotărârea primei instanțe și remisă pricina

spre rejudecare.

Prin încheierea Judecătoriei Cantemir din 30 ianuarie 2015 a fost atras în

proces Tudor Codreanu în calitate de intervenient accesoriu din partea pârâtului.

Prin hotărârea Judecătoriei Cantemir din 04 martie 2016, acțiunea a fost

respinsă ca nefondată.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 06 septembrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Gheorghe Hariton și menținută hotărârea primei instanțe.

La 24 octombrie 2016, prin intermediul oficiului poștal, Gheorghe Hariton a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

2

Obiectează că instanța de apel cât și prima instanță au aplicat legea care nu

trebuia aplicată și au interpretat eronat legea.

Consideră că instanțele greșit au făcut trimitere la art. 52 din Legea cu

privire la notariat și art. 581 Cod civil în redacția anului 1964.

Susține că aceste articole nu au nimic cu litigiul dat deoarece dânsul a făcut

trimitere la art. 585 din Codul civil redacția anului l964 și a art. 1526 CC redacția

anului 2002, care nici nu au fost reținute de către instanțe.

Relatează că instanțele greșit au aplicat doar prevederile Codului civil în

redacția anului 2002, urmând a fi reținute prevederile art. 6 alin.(3) din Codul civil

redacția 2002 care prevede că de la data întrîrii în vigoare a legii noi efectele legii

vechi încetează cu exepția cazurilor în care legea nouă prevede altfel.

În cererea de chemare în judecată el a menționat că la întocmirea declarației

au fost încălcate prevederile art. 1526 Cod civil, deoarece aceasta a fost întocmită

peste 10 ani de la decesul tatălui.

Relatează că despre acest fapt instanțele ierarhic inferioare nu au menționat,

astfel, consideră că au încălcat prevederile art. 390 al CPC.

Susține că instanțele în acest caz au făcut o concluzie contradictorie,

deoarece conform art. 585 Cod civil redacția anului 1964 nu pot fi aplicate

prevederile Codului civil în redacția anului 2002, or, renunțul la succesiune se face

printr-o declarație depusă de către moștenitor la biroul notarial al locului

deschiderii succesiuni, dar nicidecum la Primărie.

Ca urmare consideră că declarația a fost întocmită de secretar, care nu avea

dreptul s-o întocmească, prin ce a fost încălcată vădit legea.

Menționează că el de fapt a acceptat succesiunea în natură prin faptul că a

trăit împreună cu tata până la deces și respectiv, după deces, fapt confirmat și de

către sora sa Efrosinia Codreanu și Secretarul consiliului.

Instanțele însă nu au făcut o analiză a conținutului declarației, reieșind și din

declarațiile Efrosiniei Codreanu date anterior în ședința judiciară, prin care aceasta

a relatat că după decesul tatălui în casă a locuit fratele ei Gheorghe Hariton, care a

schimbat acoperișul, a dărâmat bucătăria și a construit-o din nou, a schimbat

gârliciul la beci, a schimbat ușa, ferestrele, fratele Gheorghe are dreptul la casă, ea

îl lasă să locuiască în continuare în casă, dar documente pe numele lui, nu îi face.

Consideră că prin aceste declarații Efrosinia Codreanu practic a recunoscut

acțiunea.

Susține că declarația a fost semnată de el fiind dus în eroare de

comportamentul Efrosiniei Codreanu care i-a spus că această declarație este pentru

a oforma moștenirea pentru cota de teren echivalentă, iar în ceia ce privește casa de

locuit el nicio dată nu a refuzat și nu va refuza la succesiune.

Consideră că instanțele au examinat cauza în mod unilateral,fără a luat în

considerație faptul că așa numita declarație nu corespunde unei logici normale,

deoarece el a reconstruit capital casa de locuit, fapt recunoscut și de pârâtă și

confirmat prin imaginile foto anexate la materialele cauzei.

La 26 decembrie 2016, prin intermediul oficiului poștal, Primăria comunei

Pleșeni a depus referință la cererea de recurs, prin care a relatat dezacordul cu

recursul depus de Gheorghe Hariton.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 26 septembrie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 280 vol. I).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 06 septembrie 2016,

în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Hariton nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Gheorghe Hariton, asemenea aspecte nu se regăsesc.

4

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Gheorghe Hariton ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Gheorghe Hariton se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

5