3ra-1813/16 — cu privire la contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-1813/16

prima instanță – (Judecătoria Biucani, mun. Chișnău) Al. Danilov

instanța de apel – (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, A. Nogai, Vl. Brașoveanu

ÎNCHEIERE

28 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova,

în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eremciuc

Veronica împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Buiucani și Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2016 prin care s-a

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova

și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 24 martie

2016,

c o n s t a t ă:

La 28 noiembrie 2014 Eremciuc Veronica a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Buiucani și Casei

Naționale de Asigurări Sociale prin care a solicitat anularea scrisorii nr. II-03/05.9088

din 18 septembrie 2014, anularea deciziei privind refuzul calculării indemnizației

depline conform achitărilor reale efectuate din numele lui Eremciuc Veronica,

obligarea pîrîtului la reluarea examinării cererii privind achitarea indemnizației pentru

întreținerea copilului pînă la vîrsta de 3 ani depuse de Eremciuc Veronica, cu luarea în

calcul a toaturor veniturile care au fost obținute de Eremciuc Veronica conform

actelor normative de la societatea comercială ”Arcodec-Com” societatea cu

răspundere limitată și societatea cu răspundere limitată ”Euro Mansarde”, a obliga

pîrîții să i-a în calcul certificatul de salariu a Veronicăi Eremciuc, emis de societatea

cu răspundere limitată ”Euro Mansarde” și a prezenta Casei Teritoariale de Asigurări

Sociale Buiucani, la calcularea indemnizației lunare pentru creșterea copilului pînă la

împlinirea vîrstei de 3 ani, obligarea pîrîților să efectuieze recalcularea indenizației

lunare pentru creșterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani în privința

Veronicăi Eremciuc, pe întreaga perioadă, cu transferul sumelor cuvenite la contul

bancar al reclamantei.

1

În motivarea cererii de chemare în judecată au invocat că, la 09 septembrie

2010 Eremciuc Veronica a fost angajată la societatea cu răspundere limitată

”Arcoden-Cum”, iar la 30 ianuarie 2012 a fost angajată prin cumul la societatea cu

răspundere limitată ”Euro Mansarde”.

Începînd cu luna iulie 2012 Eremciuc Veronica a ieșit în concediu de

maternitate, iar la 15 septembrie 2012 a născut.

După naștere în conformitate cu legislația de asigurări sociale, în vigoare la acel

moment, reclamanta s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale, Buiucani,

prezentînd actele stabilite de lege și solicitînd acordarea indemnizației unice la

nașterea copilului și îndemnizației lunare pentru creșterea copilului pînă la împlinirea

vîrstei de 3 ani. Cererile depuse au fost primite spre examinare de către pîrît.

La momentul depunerii cererilor pentru stabilirea îndemnizațiilor registratorul

de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani i-a comunicat că indemnizațiile

vor fi calculate și tranferate la contul bancar al reclamantei în prima jumătate a lunii

următoare.

Verificînd contul bancar, reclamanta a constatat că, Casa Națională de

Asigurări Sociale i-a tranferat indemnizația unică la creșterea copilului în volum

deplin, iar îndemnizația lunară pentru creșterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3

ani i-a fost calculată și transferată doar în volum parțial.

Pentru a stabili motivele calculului parțial, reclamanta s-a deplsat la sediul

pîrîtului unde i-a fost comunicată că examinarea cererii privind stabilirea

îndemnizației lunare pentru creșterea copilului pînă la 3 ani nu este finalizată, urmînd

a fi efectuate verificări suplimentare privind veridicitatea și legalitatea certificatului

de salariu prezentat de la locul de muncă prin cumul, iar rezultatul controlului și

decizia adoptată urmînd să-i fie comunicate în scris.

Ulterior, administrația societății cu răspundere limitată ”Euro Mansarde” i-a

comunicat că a fost efectuat controlul inopinat realizat de Sofia Nistor – specialist

superior al Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani. În cadrul controlului a fost

verificat contractul individual de muncă al reclamantei, statele de personal, ordinul nr.

2 și 3/1. Încălcări nu au fost depistate.

Ulterior Casa Națională de Asigurări Sociale, preluînd controlul de Casata

Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani a refuzat în satisfacerea cerințelor.

Astfel, reclamanta a depus o cerere către Inspecția de Stat al Muncii cu privire

la verificarea corectitudinii legalității actelor de angajare a lui Eremciuc Veronica

întocmite de către societatea cu răspundere limitată ”Euro Mansarde”.

La 11 august 2014 Inspectoratul de Stat al Muncii a emis comunicatul nr. Er-

1257/14 prin care a constatat că careva încălcări ce țin de încheierea contractului

individual de muncă, precum și suspendarea lui în legătură cu concediul pentru

îngrijirea copilului pînă la 3 ani, nu s-au depistat, precum și toate contribuțiile au fost

achitate și urmează să beneficieze de indemnizație deplină pentru care s-au achitat

contribuțiile.

Acest fapt a fost cominicat pîrîtului prin plîngerea depusă la 22 septembrie

2014, la care a recepționat răspunsul nr. II-03/05-9088 din 18 septembrie 2014 prin

care s-a refuzat solicitărilor înaintate (f.d. 1-6, Vol. I).

Prin hotărârea din 24 martie 2016 Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău a admis

parțial cererea de chemare în judecată a Veronicăi Eremciuc. A restabilit-o pe

2

Veronica Eremciuc în termenul de prescripție la depunerea cererii de chemare în

judecată, a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Buiucani nr. 950

din 29 ianuarie 2013 privind restabilirea indemnizației lunare pentru creșterea

copilului pînă la 3 ani în baza cererii 2013/93/256, în partea prin care s-a refuzat

luarea în calcul a venitului realizat de Veronica Eremciuc la societatea cu răspundere

limitată ”Euro Mansarde”. A anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale

expediat Veronicăi Eremciuc la 18 septembrie 2015, nr. II-03/05-9088. A obligat

Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Buiucani să i-a în calcul certificatul de

salariu al Veronicăi Eremciuc emis și de societatea cu răspundere limitată ”Euro

Mansarde”, prezentat de ultima la calcularea indemnizației lunare pentru creșterea

copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, a obligat Casa Teritorială de Asigurări

Sociale a sect. Buiucani să efectuieze recalcularea indemnizației lunare pentru

creșterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani în privința Veronicăi Eremciu, pe

întreagă perioadă, cu transferarea sumelor cuvenite la contul bancar al acesteia (f.d.

156, 157, Vol. I).

Nefiind deacord cu hotărârea primei instanțe, la 22 aprilie 2016 Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus cerere de apel prin care a solicitat casarea hotărârii

primei insatnțe și emiteera unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea de

chemare în judecată ca nefondată (f.d. 161, Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2016 s-a respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 24 martie 2016 (f.d. 210, Vol. I).

La 17 noiembrie 2016 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de

recurs prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 11 octombrie 2016 și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanțele ierarhic inferioare au

ignorat practica judiciară formată pe astfel de litigii și anume cînd beneficiarii de

prestații sociale înainte de producerea riscului asigurat se angajează prin cumul și nu

pot proba legalitata raporturilor de muncă deoarece salariul acestora este majorat

considerabil față de salariul celorlalți angajați cu locul de muncă de bază și care dețin

funcții mai înalte.

De asemenea, au menționat că, instanța de fond contrar legii a repus recamanta

în termenul legal de adresare în instanța de judecată, deoarece aceasta a depus cerere

cu omiterea termenului de 30 de zile prevăzut de Legea conteciosului administrativ.

Totodată, au menționat că, raporturile de muncă dintre intimată și societatea cu

răspundere limitată ”Euro Mansarde” sunt fictive avînd drept scop majorarea

intenționată a bazei de calcul a indemnizației de maternitate și cea pentru creșterea

copilului pînă la vîrsta de 3 ani.

Acest lucru este cert și prin faptul că Eremciuc Veronica și-a aranjat raporturile

de muncă nominalizate doar în perioada strictă care se include în calculul

indemnizației respective.

Au mai relevat că, instanța nu a luat în considerație și nu s-a expus referitor la

faptul că la societatea cu răspundere limitată ”Euro Mansarde” doar intimata care

activa prin cumul avea un salariu de 8000 lei fiind cel mai mare din unitate, directorul

avînd un salariu de 5200 lei, contabilul de 1980 lei, nefiind aplicate în acest senst

prevederile art.l55 din Codul muncii.(f.d.1-4, Vol. II).

3

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 11 octombrie 2016.

Potrivit scrisorii nr. 30334 copia deciziei a fost expediată la 28 octombrie 2016

(f.d. 218, Vol. I), iar la materialele cauzei lipsește dovada de recepționare a deciziei.

Cererea de recurs a fost depusă la 17 noiembrie 2016, respectiv, recursul se

consideră depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se

expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă.

Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de

declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele

stabilite de norma precitată, instanțele de judecată aplicând corect normele de drept

material și de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în

viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în

prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și nu constituie temei

de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei

dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri, însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanțele ierarhic inferioare de judecată s-au pronunțat

în modul corespunzător.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

4

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4)

Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii

doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în

mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor

stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către

instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept material, colegiul menționează

că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor

de drept material și din care circumstanțe aceasta rezultă. Colegiul reține că aceste

argumentul al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea

aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului

judiciar.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

5