2rhc-127/16 — încasarea datoriei

Curtea de Apel Chișinău Dosarul nr. 2rhc-127/16

Judecători: N.Cernat, A.Panov, A.Minciună

Curtea Supremă de Justiție

Judecători: V.Doagă, S.Moldovan, I.Oprea

ÎNCHEIERE

28 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

examinând cererea de revizuire înaintată de Bîrlădeanu Iurie, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Banca Socială” în

proces de lichidare împotriva lui Bîrlădeanu Iurie, Societății cu Răspundere Limitată

„Orlact Grup” și Societății cu Răspundere Limitată „Multievo” privind încasarea

forțată a datoriei contractuale și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 noiembrie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 25.02.2016, Judecătoria Orhei a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a

fost admisă acțiunea, dispunându-se încasarea de la Bîrlădeanu Iurie în beneficiul SA

„Banca Socială” în proces de lichidare datoria contractuală în sumă de 70 624,00

euro, taxa de stat la depunerea cererii în sumă de 34 173,61 lei. S-a încasat de la

Bîrlădeanu Iurie în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 12 685,39 lei.

La data de 25.04.2016, Bîrlădeanu Iurie a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Orhei din 25.02.2016, solicitând repunerea în termenul de apel,

admiterea apelului și casarea hotărârii instanței de fond. Totodată, apelantul a solicitat

scutirea de la plata taxei de stat, în legătură cu starea materială grea.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 august 2016, s-a respins cererea

lui Bîrlădeanu Iurie privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs apelului

declarat de Bîrlădeanu Iurie, informându-l pe acesta despre necesitatea prezentării

dovezii achitării taxei de stat în sumă de 9 514 lei pentru examinarea apelului și

prezentarea apelului motivat, acordându-i-se termen până la ședința judiciară stabilită

pentru data de 12.10.2016, ora 10.00. Totodată, i s-a explicat apelantului, că în caz de

neîndeplinire în termenul stabilit a indicațiilor din prezenta încheiere, cererea de apel

va fi restituită.

Considerând ilegală încheierea instanței de apel, la 10 și 26 octombrie 2016

Bîrlădeanu Iurie a contestat-o cu recurs și recurs suplimentar, solicitând admiterea

recursului, casarea parțială a încheierii Curții de Apel Chișinău din 23.08.2016,

privind refuzul scutirii de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel, cu

pronunțarea unei decizii prin care să se decidă scutirea apelantului de la plata taxei de

stat.

1

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 noiembrie 2016, a fost respins

recursul declarat de Bîrlădeanu Iurie și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău

din 23 august 2016.

La 28.11.2016, Bîrlădeanu Iurie a depus cerere de revizuire a deciziei Curții

Supreme de Justiție din 23 noiembrie 2016, solicitând admiterea revizuirii, casarea

deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 noiembrie 2016 și a încheierii Curții de

Apel Chișinău din 23 august 2016 și scutirea de la plata taxei de stat.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a invocat temeiul prevăzut la lit. b)

art. 449 CPC.

Astfel, revizuentul a menționat că dreptul de acces la judecată este unul absolut

și nici o lege nu-l poate limita. Suține că a prezentat acte suficiente care demonstrează

că nu are posibilitate financiară să achite taxa de stat, iar prin refuzul scutirii de la

plata acesteia, i s-a încalcă dreptul de acces la o instanță de judecată.

La 27.12.2016, revizuentul a depus cerere de suplinire a motivelor recursului, în

care a menționat că instanța de apel nu i-a înștiințat despre ședința la care se v-a

examina chestiunea privind scutire de la plata taxei de stat și, respectiv, au fost în

imposibilitate de a prezenta probele doveditoare situației financiare dificile.

Examinând motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie

respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele.

În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale

pentru relațiile în litigiu și de natură să influiențeze soluția adoptată.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărâri irevocabile, de către legislator

sunt definite cele conținute în art. 449 CPC și ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărâri date de

către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea

irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul

examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea

aplicării și interpretării de către prima instanță a normelor de drept material și

procesual, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat. Or, nu

poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia

s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă

situație.

Din textul cererii de revizuire, înaintate la 28.11.2016, Colegiul civil, comercial

și de contencos administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curții

Supreme de Justiție din 23 noiembrie 2016, invocând ca temei lit. b) a art. 449 CPC.

Astfel, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449

lit. b) CPC, este important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv până

2

la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate în fața instanței prin prezentarea unor

probe concludente.

Norma legală (art. 449 lit. b) CPC) vorbește despre circumstanțe (fapte)

necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă

că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea

revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste

circumstanțe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să

probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre

aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz

contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să

demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca

circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele

urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Faptele noi

apărute după darea hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată,

dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze

esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte

necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt

determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după

sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu

și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui

atare temei.

La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența

acestui temei de revizuire.

În speță, afirmațiile revizuentului cum că dreptul de acces la judecată este unul

absolut și nici o lege nu-l poate limita, precum și că a prezentat acte suficiente care

demonstrează că nu are posibilitate financiară să achite taxa de stat, iar prin refuzul

scutirii de la plata acesteia, i s-a încalcă dreptul de acces la o instanță de judecată, nu

se încadrează în temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, deoarece nu întrunește

condițiile impuse de legiuitor pentru admiterea lui.

Or, una din condițiile esențiale de redeschidere a procesului pe acest temei este

ca circumstanțele (faptele) invocate să fie necunoscute anterior petiționarului și că

nici instanței nu i-au fost și nu i-au putut fi cunoscute.

Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să

corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ conchide că circumstanțele invocate de revizuent drept temei de

revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC.

Prin cererea – obiectul prezentei ședințe, revizuentul nu a prezentat nici unul din

temeiurile conținute în norma indicată.

3

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să

fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului

o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere,

printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania,

Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate

Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă.

Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca

inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărâri judecătorești irevocabile

produce efecte grave pentru părți, întrucât se încalcă principiul stabilității raporturilor

juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea

(art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În baza celor expuse și în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de

procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

DISPUNE:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Bîrlădeanu

Iurie, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 noiembrie 2016, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Banca

Socială” în proces de lichidare împotriva lui Bîrlădeanu Iurie, Societății cu

Răspundere Limitată „Orlact Grup” și Societății cu Răspundere Limitată „Multievo”

privind încasarea forțată a datoriei contractuale și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

4