2ds-69/16 — recunoașterea ca pierdut a dreptului la spațiu locativ

Dosarul nr.2ds-69/16

ÎNCHEIERE

28 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valeriu Doagă,

Judecători Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea

examinând din oficiu chestiunea privind emiterea unei decizii suplimentare pe

marginea cererii înaintate de Petrovici Elina privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Șilov

Vadim împotriva lui Petrovici Elina și Șilova Ecaterina privind recunoașterea

dreptului pierdut la spațiu locativ și la cererea reconvențională înaintată de către

Petrovici Elina și Șilova Ecaterina împotriva lui Șilov Vadim privind recunoașterea

dreptului pierdut la spațiu locativ,

C O N S T A T Ă:

La 04.12.2013, Șilov Vadim a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Petrovici Elina și Șilova Ecaterina privind recunoașterea dreptului pierdut la

spațiu locativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, ap. 58 din str. P.Zadnipru, 7 a

fost atribuit tatălui său - Șilov Anatolii în anul 1989. În anul 1992 în apartamentul

dat s-au instalat și soția tatălui - Petrovici Elina cu Șilova Ecaterina (fiica acesteia),

care însă ulterior au părăsit apartamentul și s-au instalat într-un spațiu locativ din

sect. Botanica.

Concretizează reclamantul că din anul 2007 a locuit împreună cu tatăl său, care

avea nevoie de îngrijire morală și materială, până la decesul acestuia (02 mai 2012).

Precizează Șilov Vadim că prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău

din 19 iunie 2012, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2013

și încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție din 13 noiembrie 2013, reclamantului i-a fost recunoscută

calitatea de membru al familiei chiriașului principal al apartamentului nr. 58 din str.

P.Zadnipru, 7, mun. Chișinău, Anatolii Șilov și recunoscut dreptul asupra spațiului

locativ în apartamentul dat.

Indică reclamantul că, în cadrul examinării pricinii date, instanțele de judecată

au constatat și stabilit, că Petrovici Elina și Șilova Ecaterina au părăsit apartamentul

nr. 58 din str. P.Zadnipru, 7, mun. Chișinău și locuiesc în ap. 20 din str. H.Botev,

11/2, mun. Chișinău.

În temeiul art. 63 a Codului cu privire la locuințe solicită reclamantul

declararea pârâtelor Petrovici Elina și Șilova Ecaterina decăzute în dreptul la spațiul

locativ în apartamentului nr. 58, situat pe str. P.Zadnipru, 7, mun. Chișinău.

În cadrul examinării pricinii în instanța de fond, Petrovici Elina și Șilova

Ecaterina au depus cerere reconvențională, solicitând decăderea din dreptul la

folosirea spațiului locativ a lui Șilov Vadim asupra apartamentului nr. 28 din str.

1

P.Zadnipru, 7, mun. Chișinău.

În susținerea cererii reconvenționale, Petrovici Elina și Șilova Ecaterina au

menționat că locuiesc în acest apartament din anul 1991 și respectiv, din anul 2008,

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 19.06.2012, Șilov Vadim a

fost recunoscut ca membru de familie al chiriașului principal al apartamentului nr.

58 din str. P.Zadnipru, 7, mun. Chișinău, însă, dânsul nu a locuit și nu a avut grijă

de apartamentul menționat.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 23 decembrie 2014

acțiunea principală a fost admisă, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată. S-a recunoscut Petrovici Elina și Șilova Ecaterina decăzute din

dreptul la spațiu locativ în apartamentul nr. 58 din str. P.Zadnipru, 7, mun. Chișinău.

La 17.01.2015 și la 17.03.2015, Petrovici Elina și Șilova Ecaterina au declarat

apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii contestate cu

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea principală să fie respinsă iar cea

reconvențională admisă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, s-a respins apelul

declarat de către Petrovici Elina și Șilova Ecaterina ca fiind neîntemeiat și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 23 decembrie 2014.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 11.08.2016, Petrovici Elina și

Șilova Ecaterina au contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016 și a hotărârii Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău din 23 decembrie 2014, cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea principală să fie respinsă iar cea reconvențională să fie admisă.

La 19.09.2016, printr-un supliment la recursul declarat la 11.08.2016, Petrovici

Elina a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 63 din Codul

locuinței al RSS Moldovenești.

Potrivit art. 250 alin. (1) lit. a) CPC, instanța care a pronunțat hotărârea poate,

din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită o hotărâre suplimentară

dacă nu s-a pronunțat asupra unei pretenții în a cărei privință participanții la proces

au prezentat probe și au dat explicații.

Pornind de la prevederile normei legale evocate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, din oficiu, consideră necesară

emiterea unei decizii suplimentare referitoare la cererea înaintată de Petrovici Elina

privind ridicarea excepției de neconstituționalitate.

În temeiul cererii lui Petrovici Elina, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție decide respingerea cererii de ridicare a

excepției de neconstituționalitate, pornind de la următoarele.

Conform art.121 alin.(1) Cod de procedură civilă, dacă în procesul judecării

pricinii se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja

aplicată este în contradicție cu prevederile Constituției Republicii Moldova, iar

controlul constituționalității actului normativ este de competența Curții

Constituționale, instanța de judecată formulează o sesizare a Curții Constituționale,

pe care o transmite prin intermediul Curții Supreme de Justiție.

Conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016

pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, controlul

concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin

intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra

împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale

constituționale sunt încălcate. Curtea menționează că dreptul de acces al cetățenilor

2

prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională

reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil.

Conform § 82-83 din aceiași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar

nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția

a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor

condiții: obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin.

(1) lit. a) din Constituție; excepția este ridicată de către una din părți sau

reprezentantul acesteia, sau indică că este ridicată de către instanța de judecată din

oficiu; prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; nu există

o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, examinând condițiile indicate supra necesare pentru ridicarea

excepției de neconstituționalitate, ajunge la concluzia că acestea nu sunt întrunite,

din care considerente cererea lui Petrovici Elina urmează a fi respinsă.

Din materialele dosarului rezultă că obiectul sesizării Curții Constituționale îl

constituie art. 63 din Codul cu privire la locuințe al RSS Moldovenești în redacția

legii nr. 2718-X din 03.06.1983.

Astfel, testul relevanței, prevăzut de art. 121 CPC pentru invocarea excepției de

neconstituționalitate – legătura logică și indispensabilă între fondul litigiului și art.

63 din Codul cu privire la locuințe al RSS Moldovenești în redacția legii nr. 2718-X

din 03.06.1983, nu este susținut în speță.

În acest sens, Colegiul constată că instanța de apel în decizia sa din 18.05.2016

a făcut referire la această normă de drept prin prisma corectitudinii aplicării ei de

către instanța de fond la momentul adoptării hotărârii – 23.12.2014, atunci când încă

era în vigoare.

Or, norma în cauză, de rând cu întreg Codul cu privire la locuințe al RSS

Moldovenești în redacția legii nr. 2718-X din 03.06.1983, a fost abrogată la

29.11.2015.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că nu poate fi ridicată excepția de

neconstituționalitate a unei norme legale care a fost abrogată.

În conformitate cu art. 121, 269-270 CPC, Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge cererea lui Petrovici Elina privind sesizarea Curții Constituționale

în vederea examinării constituționalității dispozițiilor art. 63 din Codul cu privire la

locuințe al RSS Moldovenești în redacția legii nr. 2718-X din 03.06.1983.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Iurie Bejenaru

Iuliana Oprea

3