2rac-506/16 — încasarea datoriei

2rac-506/16 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Judecătoria Leova Dosarul nr. 2rac-506/16

Judecător: L.Ursu

Curtea de Apel Cahul

Judecători: T.Dimitriadi, I.Dănăilă, R.Petrov

D E C I Z I E

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Ala Cobăneanu, Galina Stratulat,

Oleg Sternioală, Iuliana Oprea

judecând recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Tomai-Vin”, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale „Banca

Socială” Societate pe Acțiuni împotriva Societății pe Acțiuni „Tomai-Vin” privind

încasarea datoriei și acțiunea reconvențională a Societății pe Acțiuni „Tomai-Vin”

împotriva Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni, Sîli Mihail,

Grădinari Vasile, Întreprinderea Individuală „Danu Ion” și Danu Ion privind

declararea nulității contractelor de credit,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 07 iunie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 19.07.2012, reclamanta BC „Banca Socială” SA a depus cerere de chemare

în judecată împotriva SA „Tomai-Vin”, solicitând încasarea datoriei aferente

contractelor de credit nr. 57/2006 din 16.10.2006, nr. 99/2007 din 28.08.2007, nr.

14/2009 din 21.10.2009, nr. 58/2010 din 23.12.2010, nr. 59/2010 din 23.12.2010, nr.

21/2010 din 24.05.2010, în sumă totală de 19 216 016 lei și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, SA „Tomai-Vin” nu și-a executat

obligațiile privind rambursarea creditelor și achitarea plăților aferente stabilite prin

contractele de credit: nr. 57/2006 din 16.102006 în sumă de 2 000 000 lei, cu

scadența la 16.04.2012; nr. 99/2007 din 28.08.2007 în sumă de 2 500 000 lei, cu

scadența la 28.08.2011; nr. 14/2009 din 21.10.2009 în sumă de 2 500 000 lei, cu

scadența la 19.10.2012; nr. 58/2010 din 23.12.2010 în sumă de 3 800 000 lei, cu

scadența la 23.12.2015; nr. 59/2010 din 23.12.2010 în sumă de 2 200 000 lei, cu

scadența la 23.12.2015; nr. 21/2010 din 24.05.2010 în sumă de 500 000 lei, cu

scadența la 24.05.2013.

Menționează că având drept temei pct. 5.2.5 lit. c) din contractele de credit,

Banca a cerut rambursarea înainte de termen a sumei creditelor întregi și achitarea

dobânzilor calculate pe toată perioada folosirii mijloacelor creditare, despre care

fapt la 28.06.2012 debitorului i-a fost expediată o pretenție cu cerința de a achita

benevol suma datoriei, însă nu a urmat nici un răspuns.

Ulterior, la 15.10.2012, reclamanta a înaintat cerere de concretizare a

pretențiilor, invocând că suma datoriei s-a majorat conform calculării dobânzii

lunare din contractele de credit acordate SA „Tomai-Vin”.

1

Susține că, la 15.10.2012, datoria SA „Tomai-Vin” față de BC „Banca Socială”

SA constituie suma totală de 19 768 548 lei, din care: la contractul de credit

nr.57/2006 suma datoriei constituie 3 288 607 lei, din care: suma creditului - 1 500

000 lei, suma dobânzii - 1 656 679 lei, penalitatea - 131 928 lei; la contractul de

credit nr.99/2007 suma datoriei constituie 4 560 770 lei, din care: suma creditului -

2 100 000 lei, suma dobânzii - 2 268 814 lei, penalitatea - 190 956 lei; la contractul

de credit nr. 14/2009 suma datoriei constituie 3 880 253 lei, din care: suma

creditului - 2 500 000 lei, suma dobânzii -1 326 386 lei, penalitatea - 53 867 lei; la

contractul de credit nr.58/2010 suma datoriei constituie 4 501 118 lei, din care:

suma creditului - 3 800 000 lei, suma dobânzii – 699 833 lei; penalitatea - 1 285 lei;

la contractul de credit nr.59/2010 suma datoriei constituie 2 850 321 lei, din care:

suma creditului- 2 200 000 lei, suma dobânzii - 648 264 lei; penalitatea – 2 057 lei;

la contractul de credit nr.21/2010 suma datoriei constituie 687 479 lei, din care:

suma creditului - 500 000 lei, suma dobânzii- 187 479 lei.

La 25.01.2013, SA „Tomai-Vin” a înaintat acțiune reconvențională împotriva

BC „Banca Socială” SA, Sîli Mihail, Grădinari Vasile, ÎI „Danu Ion”, Danu Ion,

solicitând declararea nulității contractelor de credit încheiate între SA „Tomai-Vin”

și BC „Banca Socială” SA nr. 57/2006 din 16.10.2006; nr. 116/2007 din

31.10.2007; 14/2009 din 21.10.2009; nr. 58/2010 din 23.12.2010; nr. 59/2010 din

23.10.2010; încheiate între BC „Banca Socială” SA și Sîli Mihail, Grădinari Vasile

nr.25/2007 din 25.07.2007 și nr.26/2007 din 25.07.2007; încheiate între BC „Banca

Socială” SA și ÎI „Danu Ion”, persoana fizică Danu Ion: nr.3/2009 din 31.01.2009;

nr.4/2009 din 31.01.2009, 22.01.2009.

În motivarea acțiunii reconvenționale, SA „Tomai-Vin” indică că, contractele

sunt afectate de nulitate absolută și nu produc efecte juridice.

Menționează că raporturile juridice dintre părți au luat naștere încă în anul

stinge obligațiile pe contractele precedente de credit, pentru achitarea plăților

scadente și a dobânzii contractuale.

Mai relatează că, în baza contractului de credit nr. 57/2006 din 16.10.2006,

pârâtul urma să-i pună la dispoziția reclamantului 2 000 000 lei pentru a fi utilizați

conform destinației stabilite. Din suma totală a creditului, pârâtul a reținut mijloace

financiare în sumă de 798 442 lei pentru achitarea dobânzilor aferente altor credite,

conform contractelor încheiate anterior. La 31.10.2006, pârâtul a perfectat alocarea

tranșei în mărime de 230 200 lei, pe care a îndreptat-o la stingerea dobânzilor.

În baza contractului nr. 57/2006 din 16.10.2006, pârâtul a pus la dispoziția

reclamantului și i-a permis să folosească după destinație suma de 1 150 147 lei. În

același timp, pârâtul pretinde încasarea dobânzilor pentru diferența dintre 2 000 000

lei și 1 150 147 lei. În așa mod, pârâtul solicită încasarea dobânzilor la dobânzi.

Indică că în baza contractului de credit nr. 14/2009 din 21.10.2009, pârâtul s-a

obligat să pună la dispoziția reclamantului suma de 2 500 000 lei pentru a fi utilizați

conform destinației strict stabilite. Pârâtul a perfectat documentar alocarea

creditului, dar nu a pus la dispoziția reclamantului suma contractuală. În

circumstanțe analogice, pârâtul a îndreptat unilateral suma de 2 500 000 lei pentru

stingerea obligațiilor financiare în baza altor contracte de credit. Pîrîtul solicită

încasarea dobânzilor și a penalităților în baza acestui contract. Astfel, pârâtul solicită

încasarea dobânzilor la dobânzi.

În baza contractului de credit nr. 58/2010 din 23.12.2010, pârâtul s-a obligat să

pună la dispoziția reclamantului suma de 3 800 000 lei pentru a fi utilizată conform

2

destinației bine stabilite. Pârâtul a perfectat documentar alocarea creditului, dar nu a

pus la dispoziția reclamantului suma contractată. În cumstanțele analogice, pârâtul a

îndreptat unilateral suma de 3 800 000 lei pentru stingerea obligațiilor financiare în

baza altor contracte de credit încheiate anterior. Pârâtul solicită încasarea dobânzilor

și a penalităților în baza acestui contract. Astfel, pârâtul solicită încasarea dobânzilor

la dobânzi.

Referitor la contractul de credit nr. 59/2010 din 23.12.2010 explică, că pârâtul

s-a obligat să pună la dispoziția reclamantului suma de 2 200 000 lei pentru a fi

utilizată conform destinației bine stabilite. Pârâtul a perfectat documentar alocarea

creditului, dar a pus la dispoziția reclamantului doar suma de 748 230 lei. Diferența

în valoare de 1 451 770 lei, a fost îndreptată unilateral de pârât la stingerea

obligațiilor financiare în baza altor contracte de credit încheiate anterior. Astfel,

pârâtul solicită încasarea dobânzilor la dobânzi.

Prin contractul de credit nr. 116/2007 din 30.10.2007, pârâtul s-a obligat să

aloce mijloace creditare în sumă de 150 000 Euro/2 481 366 lei pentru a fi utilizate

conform destinației sctrict stabilite. Pârâtul a perfectat documentar alocarea

creditului, dar a pus la dispoziția reclamantului doar suma de 1 327 395,95 lei.

Diferența în sumă de 1 153 970,05 lei a fost îndreptată unilateral de pârât la

stingerea obligațiilor financiare în baza altor credite.

Indică, că pârâtul a încheiat mai multe contracte simulate pentru a obține

achitarea plăților în baza contractelor de credit, încheiate cu reclamantul, pentru a

crea condiții să calculeze și să perceapă dobânzi la dobânzile stabilite în contractele

încheiate cu SA „Tomai-Vin”.

La 22.01.2009, pârâtul a perfectat documentar alocarea creditului în sumă de 1

000 000 lei persoanei fizice Danu Ion. Această sumă a fost utilizată în interesele

băncii pentru a stinge obligațiile pecuniare ale reclamantului.

La 31.01.2009, în baza contractului nr. 3/2009, încheiat cu ÎI „Danu Ion”,

pârâtul a perfectat documentar alocarea creditului în valoare de 9 750 000 lei. În

aceeași zi, în baza contractului nr. 4/2009, încheiat tot cu ÎI „Danu Ion”, pârâtul a

perfectat documentar alocarea creditului în valoare de 100 000 Euro/1 348 830 lei.

În total, suma pe aceste două contracte constituie 11 098 830 lei, dintre care, suma

de 10 598 807,1 lei a fost utilizată la: achitarea dobânzii la contractul nr. 16/2005;

rambursarea creditului la contractul nr. 16/2005; achitarea dobânzii la contractul nr.

137/2006; achitarea dobânzii la contractul nr. 116/2007; achitarea dobânzii la

contractul nr. 215/2006; alte plăți, toate în vederea stingerii obligațiilor pecuniare

ale reclamantului.

La 25.07.2007, în baza contractelor nr. 25/2007 și nr. 26/2007, încheiate cu

persoanele fizice Sîli M. și Grădinari V., pârâtul a perfectat documentar alocarea

creditelor în sumă de 1 650 000 lei, pentru fiecare persoană fizică, fară a le pune la

dispoziție mijloacele financiare. Ambele credite, în sumă totală de 3 300 000 lei, au

fost îndreptate la achitarea dobânzilor pe contractele de credit nr. 12/2005; nr.

2/2003; nr. 57/2006; nr. 16/2005, toate încheiate între reclamant și pârât.

În perioada indicată în acțiunea de bază (an. 2006-2010) au fost perfectate și

încheiate contracte de credit pentru alocarea mijloacelor creditare în sumă de 28 410

596 lei. Din această sumă, doar 6 757 567 lei au fost în realitate alocați de bancă

pentru a fi folosiți conform destinației. Diferența de sumă - 21 653 029 lei nu a fost

alocată de facto, fiind îndreptată de pârât în mod unilateral, abuziv, ilegal la

stingerea dobânzilor și altor plăți pe contractele de credit încheiate anterior de

părțile implicate în litigiu. Beneficiind de mijloace financiare creditare în sumă

3

totală de doar 6 757 567 lei, reclamantul a achitat din mijloace proprii 9 571 954 lei,

ceea ce constituie cu 2 814 387 lei mai mult decât creditele primite.

În aceeași perioadă, reclamantul a achitat dobânzi în valoare de 11 243 598 lei,

pe când trebuia să achite doar 4 015 943 lei. Diferența de 7 227 655 lei a fost

percepută ilegal de pârât datorită dobânzilor calculate la dobânzi.

Indică că contractele de credit nr. 57/2006 din 16.10.2006; nr. 116/2007 din

31.10.2007; nr. 14/2009 din 21.10.2009; nr. 58/2010 din 23.12.2010; nr. 59/2010

din 23.12.2010 au fost încheiate contrar prevederilor pct. 5 al Regulamentului cu

privire la credite expirate, aprobat prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr.

130 din 15.05.1998. Norma de drept enunțată stabilește în mod imperativ interdicția

acordării creditelor suplimentare pentru ca debitorii să-și achite datoriile la suma

inițială a creditului și la dobânda aferentă.

Prin pct. 45 al Regulamentului cu privire la clasificarea activelor și

angajamentelor condiționate prin Hotărârea Băncii Naționale nr. 231 din

27.10.2011, sunt prevăzute aceleași reglementări. Prin urmare, nulitatea absolută a

actelor juridice enunțate survine în temeiul art. 220 alin. (1) Cod civil. Aceleași

contracte sunt afectate de nulitate absolută și datorită faptului că nu întrunesc

condițiile de valabilitate - art. 206; 207 Cod civil.

Menționează că, nu sunt în concordonanță cu legea acțiunile pârâtului, prin care

suma de 2 500 000 lei pe contractul de credit 14/2009, este transferată unilateral și

integral la achitarea dobânzilor pe contractele precedente. Existența acestui viciu se

atestă în raport cu fiecare din contractele indicate.

Susține că, contractele încheiate (care rezultă din acțiunea reconvențională) de

BC „Banca Socială” SA cu ceilalți pârâți, sunt afectate de nulitate absolută în

temeiul art. 221 alin. (2) Cod civil, invocând că în speță se atestă prezența simulației

subiective.

Prin hotărârea Judecătoriei Leova din 14 octombrie 2015, acțiunea înaintată de

BC „Banca Socială” SA a fost admisă, fiind dispusă încasarea de la SA „Tomai-

Vin” în beneficiul BC „Banca Socială” SA a datoriei aferente contractelor de credit

nr.57/2006 din 16.10.2006, nr.99/2007 din 28.08.2007, nr.14/2009 din 21.10.2009,

nr.58/2010 din 23.12.2010, nr.59/2010 din 23.12.2010, nr.21/2010 din 24.05.2010

în sumă totală de 19 768 548 lei, cheltuielile de judecată în sumă de 25 000 lei cu

titlu de taxa de stat.

S-a respins acțiunea reconvențională depusă de SA „Tomai-Vin” împotriva BC

„Banca Socială” SA, Sîli Mihail, Grădinari Vasile, ÎI „Danu Ion”, Danu Ion cu

privire la declararea nulității contractelor de credit nr.57/2006 din 16.10.2006,

nr.116/2007 din 31.10.2007, nr.14/2009 din 21.10.2009, nr.58/2010 din 23.12.2010,

nr.59/2010 din 23.10.2010 încheiate între SA „Tomai-Vin” și BC „Banca Socială”

SA, nr.25/2007 din 25.07.2007 și nr.26/2007 din 25.07.2007 încheiate între BC

„Banca Socială” SA și Sîli Mihail, Grădinari Vasile, nr.3/2009 din 31.01.2009,

nr.4/2009 din 31.01.2009 încheiate între BC „Banca Socială” SA și ÎI „Danu Ion”,

Danu Ion, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut aplicabile prevederile art. 512,

513, 1236, 1237 alin. (1) Cod civil, art. 123 alin. (6) CPC, concluzionând că banca

și-a executat integral obligațiunile asumate pe contractele de credit și a pus la

dispoziția pârâtului sumele bănești contractate, însă pârâtul nu și-a executat

obligațiunea corelativă de restituire a sumelor cuvenite. La fel a statuat că la

încheierea contractelor de credit, cât și ulterior, SA „Tomai-Vin” nu a înaintat nici o

pretenție aferent soldului conturilor din motivul efectuării operațiunilor incorecte,

4

fapt ce presupune corectitudinea tuturor operațiunilor efectuate în conturile

pârâtului.

Referitor la acțiunea reconvențională, instanța de fond a conchis, prin prisma

prevederilor art. 122 alin. (1) CPC, art. 221 alin. (2) Cod civil, că SA „Tomai-Vin”

nu a înaintat careva pretenții cu condițiile și modul de încheiere a contractelor

menționate în acțiunea de bază, ci a mai încheiat și alte contracte de credit. La fel a

menționat instanța de fond că reclamantul pe acțiunea reconvențională a nu a

demonstrat caracterul simulat al contractelor de credit.

La 23.10.2015, 17.02.2016 și 04.04.2016, SA „Tomai-Vin” a depus apel

împotriva hotărârii enunțate, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Leova din 14

octombrie 2015 cu remiterea cauzei la rejudecare.

Apelantul în motivarea apelului a invocat că, o mare parte din creditele pentru

care s-au încasat pretinsele datorii de la SA „Tomai-Vin” prin hotărârea contestată,

nu au profitat în nici un fel SA „Tomai-Vin”.

Susține că, aceste credite chiar din momentul acordării nu au fost utilizate

conform destinației, ci în mod arbitrar și ilegal au fost îndreptate către achitarea

altor credite, fiind implicate și alte persoane fizice, care au fost atrase pe dosar de

către SA „Tomai-Vin”.

Mai invocă apelantul că, dispozițiile de plată pe unele contracte nici nu au fost

semnate de către administratorul SA „Tomai-Vin”, intimata BC „Banca Socială” SA

arogându-și samavolnic dreptul de a efectua aceste operațiuni la conturile SA

„Tomai-Vin”, contrar art. 1230 și 1258 CC.

Susține apelantul că, în speță, nulitatea absolută a actelor juridice este evidentă.

Mai relatează că, nu sunt în concordanță cu legea acțiunile pârâtului, prin care

suma de 2 500 000 lei, pe contractul de credit 14/2009, este transferată unilateral și

integral la achitarea dobânzilor pe contractele precedente. Existența acestui viciu se

atestă în raport cu fiecare din contractele indicate.

Relatează că, o parte considerabilă din sumele încasate de către prima instanță

reprezintă dobânzi de întârziere și dobânzi de întârziere majorate, deși instanța nu a

stabilit dacă și în ce mod a existat o punere în întârziere a SA „Tomai-Vin”.

Consideră că aceste circumstanțe, urmează a fi analizate și apreciate la

examinarea cauzei în primă instanță, inclusiv prin efectuarea unei expertize la

ordinele de plată în cauză și verificarea în ce mod au fost repectate de către bancă

exigențele legale în materie de acordare a creditelor și asigurare a normelor de

prudență finanaciară.

Menționează că, conform relațiilor comerciale dintre părți pe perioada 2006-

2010, SA „Tomai-Vin” a efectuat în beneficiul BC „Banca Socială” SA plăți

considerabile, efectuate din surse proprii (nu creditare), în sumă de 13 678 377 lei,

încă anterior demarării litigiului judiciar dintre părți, inclusiv achitarea creditelor

acordate pentru acoperirea altor credite în sumă de 9 230 400 lei, ceea ce, în ultima

situație, contravine și încalcă grav principiile și politica de creditare stabilită de

Banca Națională a Moldovei și prevederile legale aplicabile acestor relații financiar

bancare.

La 04.04.2016, ÎI „Danu Ion” a depus cerere de alăturare la cererea de apel

declarată de SA „Tomai-Vin”, prin care a menționat că, prin schemele realizate de

SA „Banca Socială”, s-au încasat fară drept de la SA „Tomai-Vin”, ÎI „Danu Ion” și

de la terțe persoane mijloace bănești care se pretind a fi oferite ca credite pentru

activitatea curentă, însă în realitate erau direcționate și încasate unilateral de către

5

bancă ca restituirea creditelor scadente, restituirea anticipată a creditelor, plata

dobânzilor, penalităților etc. tot din credite, contrar legii.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 07 iunie 2016 s-a respins apelul declarat

de către SA „Tomai-Vin” și cererea de alăturare la apel depusă de ÎI „Danu Ion” și

s-a menținut hotărârea Judecătoriei Leova din 14 octombrie 2015.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelanți nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele

dosarului, argumentele formulate în cererea de apel fiind neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare

obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat

normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și

întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 26.08.2016, SA „Tomai-Vin” a

contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Cahul din 07 iunie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Leova din 14 octombrie 2015 și

emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii BC „banca Socială” SA și de

admitere a acțiunii reconvenționale.

În motivarea recursului, recurenta a invocat încălcarea esențială și aplicarea

eronată a normelor de drept material și procedural, neaplicarea legii care trebuia să

fie aplicată, precum și reținerea selectivă doar a argumentelor invocate de intimat.

La 01.12.2016, BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare a depus referință

pe marginea recursului declarat, prin care a solicitat respingerea acestuia ca

neîntemeiat.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de SA „Tomai-Vin” a fost

considerat admisibil și transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la

proces.

Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în instanța de apel și

verificînd, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de intimat,

legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie

admis, pornind de la următoarele.

Conform art. 445 alin (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în

drept să-l admită și să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina

spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că la adoptarea deciziei contestate, nu au fost constatate și elucidate

pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în fond, situație ce

impune rejudecarea cauzei, or, din acest motiv, instanța de recurs este în

imposibilitate de a se expune privitor la corectitudinea aplicării normelor de drept

material, atunci când fondul a fost cercetat superficial.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță, precum și verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,

dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și

cele prezentate.

6

Astfel, potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine că, la

19.07.2012, reclamanta BC „Banca Socială” SA a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SA „Tomai-Vin”, solicitând încasarea datoriei aferente

contractelor de credit nr. 57/2006 din 16.10.2006, nr. 99/2007 din 28.08.2007, nr.

14/2009 din 21.10.2009, nr. 58/2010 din 23.12.2010, nr. 59/2010 din 23.12.2010, nr.

21/2010 din 24.05.2010, în sumă totală de 19 216 016 lei, din motivul neonorării

obligațiilor asumate pe marginea acestor contracte de credit.

La 25.01.2013, SA „Tomai-Vin” a înaintat acțiune reconvențională împotriva

BC „Banca Socială” SA, Sîli Mihail, Grădinari Vasile, ÎI „Danu Ion”, Danu Ion,

solicitând declararea nulității contractelor de credit încheiate între SA „Tomai-Vin”

și BC „Banca Socială” SA nr. 57/2006 din 16.10.2006; nr. 116/2007 din

31.10.2007; 14/2009 din 21.10.2009; nr. 58/2010 din 23.12.2010; nr. 59/2010 din

23.10.2010; încheiate între BC „Banca Socială” SA și Sîli Mihail, Grădinari Vasile

nr.25/2007 din 25.07.2007 și nr.26/2007 din 25.07.2007; încheiate între BC „Banca

Socială” SA și ÎI „Danu Ion”, persoana fizică Danu Ion: nr.3/2009 din 31.01.2009;

nr.4/2009 din 31.01.2009, 22.01.2009, invocând că contractele vizate sunt afectate

de nulitate absolută și nu produc efecte juridice.

Instanța de fond a admis integral acțiunea băncii și a respins cererea

reconvențională a SA „Tomai-Vin” ca neîntemeiată, iar instanța de apel a menținut

această soluție.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră ilegală decizia instanței de apel pornind de la următoarele.

După cum rezultă din probatoriul dosarului, o mare parte din creditele pentru

care s-a încasat datoria solicitată de la SA „Tomai-Vin” prin hotărârile contestate,

nu au fost utilizate conform destinației contractate de SA „Tomai-Vin” și au fost

redirecționate la stingerea altor credite, fapt care nu a fost negat expres nici de

reprezentantul intimatului în ședințele de judecată.

Astfel, Colegiul constată că aceste credite nu au fost utilizate conform

destinației, ci au fost îndreptate la achitarea altor credite, dobânzilor aferente și

diferitor comisioane bancare, fiind implicate și alte persoane terțe (Gradinari Vasile,

Sîli Mihail, Danu Ion, ÎI „Danu Ion”).

Mai mult ca atât, dispozițiile de plată pe unele contracte nici nu au fost semnate

de către organele împuternicite ale SA „Tomai-Vin”, iar BC „Banca Socială” SA a

efectuat aceste operațiuni la conturile SA „Tomai-Vin”, fapt ce se confirma prin

ordinele de plata nr. 10 din 21.10.2009, nr. 45 din 23.12.2010, nr. 1 din 31.01.2009,

nr. 2 din 31.01.2009, cât si ordinele de plata din 30.10.2006, 30.11.2006 și

29.12.2006 în suma totala de 20 398 800 lei, care sunt anexate la dosar.

La fel, instanța de recurs reține că contractele de credit încheiate cu persoanele

terțe (Gradinari Vasile, Sîli Mihail, Danu Ion, ÎI „Danu Ion”), cât și dispozițiile de

plata referitoare la aceste contracte, nu au fost semnate de persoanele nominalizate,

circumstranțe stabilite în ședința de judecata în prima instanță în procesul de audiere

a acestor personae.

Un alt aspect esențial la judecarea acțiunilor deduse în speță, este stabilirea

circumstanțelor în care banca acordă alte credite, în condițiile în care SA „Tomai-

Vin” înregistra restanțe la plata creditelor anterioare, respectiv se impune concluzia

că creditele contestate aveau drept scop stingerea creditelor anterioare, fapt interzis

expres de lege.

Or, potrivit pct. 5 din Regulamentul cu privire la creditele expirate, aprobat prin

Hotarârea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr.130,

7

procesul-verbal nr.21 din 15.05.98, (abrogate la 01.01.2012 prin Hotărârea BNM

nr.293 din 15.12.2011), băncile nu acordă credite suplimentare pentru ca debitorii

să-și achite datoriile la suma inițială a creditului și la dobanda aferentă.

Reglementări similare se conțin și în pct. 45 al Regulamentului cu privire la

clasificarea activelor și angajamentelor condiționate, aprobat prin Hotărîrea Băncii

Naționale a Moldovei nr. 231 din27.10.2011.

Astfel, instanțele sunt obligate să verifice, atunci când sunt sesizate cu

asemenea acțiuni (în speță acțiunea reconvențională a SA „Tomai-Vin”) dacă

contractele contestate nu contravin normelor imperative.

La caz, Colegiul constată că, deși acest aspect este unul determinant la justa

soluționare a litigiului, instanța de apel l-a abordat superficial și cu reținerea

selectivă doar a argumentelor invocate de bancă, fără a oferi un răspuns explicit la

argumentele invocate de SA „Tomai-Vin” la acest aspect.

Or, instanța de apel în decizia contestată a indicat că din conținutul contractelor

de credit pe care SA „Tomai-Vin” le consideră ca lovite de nulitate absolută, nu

rezultă că au fost acordate de BC „Banca Socială” SA cu scopul ca debitorii să-și

achite datoriile la suma inițială a creditului și la dobanda aferenta, dar au fost

acordate cu scopul procurării mijloacelor circulante pentru sezonul de prelucrare a

strugurilor, pentru prelucrarea strugurilor, pentru reconstrucția viței de vie, pentru

procurarea terenurilor agricole.

În acest sens, Colegiul conchide că instanța de apel a interpretat eronat

prevederea legală indicată supra în raport cu circumstanțele concrete și materialele

pricinii, deoarece chiar anterior semnării contractelor în cauză, conform normelor

legale de creditare și celor menționate, era imposibilă acordarea altor credite

debitorului care deține datorii scadente.

Mai mult, potrivit circumstanțelor concrete ale cauzei și materialelor anexate la

dosar, se confirmă faptul că toate aceste credite au fost îndreptate pentru a fi achitate

alte credite, dobânzi și penalități la acestea, unele dintre care prin restituire integrală

în mod anticipat, până la scadență, înainte de termenul limita de rambursare

prevăzut conform contractlor de credit (note contabile explicative la extrasele din

conturi, copiile extraselor din conturi și a ordinelor de plată).

La fel, instanța de recurs constată că, un alt aspect al litigiului î-l reprezintă

faptul că în perioada 2006-2010, sunt încheiate contracte de către persoane terțe

(Gradinari Vasile, Sîli Mihail, Danu Ion, ÎI „Danu Ion”) cu BC „Banca Socială” SA,

iar banii contractați sunt îndreptați la achitarea creditelor existente și a dobânzilor

aferente de către BC „Banca Socială” SA prin ordine, note și dispoziții de plata

proprii, în unele cazuri existând la contractele de credit sus mentionate câte doua

dispoziții de plata emise de către BC „Banca Socială” SA sub acelas număr, aceiași

data, aceiași suma de transfer, însa cu destinatia plații diferita, iar reprezentul băncii

în instanța de apel a explicat că nu poate răspunde la acaestă întrebare (f.d. 204

verso, vol. V).

Astfel, Colegiul conchide că instanța de apel a neîntemeiat a indicat că instanța

de fond corect și legal a respins acțiunea reconvențională, așa cum SA „Tomai-Vin”

nu a prezentat probe concludente și pertinente referitoare la existența temeiurilor de

nulitate a contractelor de credit, întrucât s-a stabilit că toate creditele au fost

acordate debitorului SA „Tomai-Vin” prin punerea mijloacelor bănești la dispoziția

debitorului și cu oferirea dreptului de a poseda, se folosi și a dispune de mijloacele

bănești în cauză.

Or, potrivit materialelor cauzei, de aceste credite nu a profitat SA „Tomai-Vin”

8

și s-au acordat cu derogare de la prevederile legale imperative.

Totodată, Colegiul consideră că întru stabilirea exactă a circumstanțelor

invocate de părți, era necesară numirea unei expertize pentru eludarea exactă a

rulajului mijloacelor bănești obținute din contractele de credit litigioase, precum și

pentru clarificarea situației ce ține de existența a două ordine de plată din aceeași

dată, pentru aceeași sumă, doar cu destinație diferită, precum și dispozițiilor de plată

pretinse a fi falsificate.

Mai mult, toate aceste circumstanțe constituie un aspect determinant în justa

soluționare a litigiului, deoarece instanța de apel urma să se expună asupra fondului

apelului prin prisma verificării legalității soluției instanței de fond.

În consecință, instanța de recurs conchide că, instanța de apel, care are atribuții

de dezvoltare devolutivă a fondului cazului la judecarea apelului, nu a constatat și

elucidat toate aceste circumstanțe importante pentru soluționarea pricinii în fond, și,

ca urmare, a pronunțat o soluție neîntemeiată.

Astfel, fiind prezente motivele de casare a deciziei, prevăzute de art. 432 CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit va admite recursul

declarat, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, întru verificarea

tuturor circumstanțelor menționate.

La rejudecarea pricinii, instanța urmează să țină cont de omisiunile indicate în

prezenta decizie, să verifice toate circumstanțele ce prezintă importanță pentru

soluționarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv,

conform exigențelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar și, în dependență de

situația stabilită, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

Ținând cont de cele indicate, conform art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se admite recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Tomai-Vin”.

Se casează decizia Curții de Apel Cahul din 07 iunie 2016, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale „Banca Socială”

Societate pe Acțiuni împotriva Societății pe Acțiuni „Tomai-Vin” privind încasarea

datoriei și acțiunea reconvențională a Societății pe Acțiuni „Tomai-Vin” împotriva

Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni, Sîli Mihail, Grădinari

Vasile, Întreprinderea Individuală „Danu Ion” și Danu Ion privind declararea

nulității contractelor de credit și cauza se remite la rejudecare în Curtea de Apel

Cahul într-un alt complet.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Iuliana Oprea

9