2ri-352/16 — privind intentarea procesului de inolsvabilitate

Dosarul nr. 2ri-352/16

Instanța de fond: CA Chișinău – M. Moraru

D E C I Z I E

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Svetlana Filincova,

judecători Sveatoslav Moldovan, Nicolae Craiu,

Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

examinînd recursul declarat de către Anatolie Cilicov în pricina civilă la

cererea introductivă înaintată de către Anatolie Culicov împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Parșe – Tutun” privind intentarea procesului de

insolvabilitate,

împotriva hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2016, prin care s-

a respins cererea introductivă depusă de Anatolie Culicov,

C O N S T A T Ă:

La 25 august 2016 Anatolie Culicov s-a adresat în instanța de judecată cu

cerere introductivă împotriva SRL „Parșe – Tutun” privind intentarea procesului de

insolvabilitate.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2016 cererea

introductivă a fost admisă spre examinare și în scopul prevenirii modificărilor stării

bunurilor debitorului SRL „Parșe – Tutun” în perioada de pînă la intentarea

procesului de insolvabilitate s-a dispus aplicarea măsurilor de asigurare în

conformitate cu prevederile Legii insolvabilității. În calitate de administrator

provizoriu a fost numit ÎI “Panciuc Adrian” (f.d. 23 – 24 vol. I).

1

Ulterior, prin hotărîrea din 24 octombrie 2016 Curtea de Apel Chișinău a

respins cererea introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față

de SRL „Parșe – Tutun”. S-a anulat măsurile de asigurare instituite prin încheierea

Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2016 față de SRL „Parșe – Tutun” (f.d.

245 – 249 vol. I).

La 15 noiembrie 2016 Anatolie Culicov a depus cerere de recurs, solicitînd

casarea hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2016, cu pronunțarea

unei noi hotărîrii de admitere a cererii introductive (f.d. 263 – 268 vol. I).

În motivarea recursului înaintat recurentul a invocat că instanța de

insolvabilitate nu a aplicat legea care urma a fi aplicată, nu a constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele importante pentru justa soluționare a pricinii, concluziile

instanței vin în contradicție cu materialele pricinii.

La 13 decembrie 2016 Anatolie Culicov a depus supliment la cerere de recurs,

solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii instanței de insolvabilitate din 24

octombrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a cererii introductive.

Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursul înaintat urmează a fi respins, din

următoarele considerente.

Conform art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanța, după ce judecă recursul, este în

drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărîrea primei

instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Potrivit art. 356 CPC cererea de declarare a insolvabilității se judecă în instanță

conform normelor generale din prezentul cod, cu excepțiile și completările stabilite

de legislația insolvabilității.

Conform art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

Analizînd materialele cauzei în raport cu criticile formulate în recurs, Colegiul

conchide că, hotărîrea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept

material și procedural și este bazată pe aprecierea corectă și completă a tuturor

probelor și circumstanțelor cauzei, motiv pentru care este considerată legală și

întemeiată.

În conformitate cu art. 30 alin. (4) lit. d) Legea insolvabilității, după judecarea

cererii introductive, instanța de insolvabilitate adoptă una din următoarea hotărîri: se

respinge cererea introductivă și se refuză intentarea unui proces de insolvabilitate

față de debitor.

Conform art. 10 alin. (1), (2) și alin. (3) al aceleiași legi, intentarea unui proces

de insolvabilitate presupune existența unui temei. Temeiul general de intentare a

unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului. Temeiul

special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în supraîndatorarea

debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de creanțele

2

creditorilor în limitele patrimoniului său. În acest caz, la baza evaluării

patrimoniului debitorului trebuie pusă continuarea activității lui dacă acest fapt este

posibil.

În acest sens, Colegiul, civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin încheierea Judecătoriei Orhei din 28 aprilie 2015

s-a confirmat tranzacția de împăcare încheiată între Anatolie Culicov, Vladislav

Șevcenco și SRL “Parșe – Tutun”. Potrivit clauzelor tranzacției de împăcare,

Vladislav Șevcenco și SRL “Parșe – Tutun” au recunoscut acțiunea în valoare de

6.402.668,50 lei și au fost de acord să achite suma indicată integral în valută străină,

care la momentul încheierii tranzacției constituia suma de 330.000 dolari SUA.

Totodată a fost stabilit un grafic de achitare a sumelor pretinse de Anatolie Culicov

pînă la 30 mai 2016. Din motiv că debitorul nu a achitat pînă la 30 mai 2015 prima

tranșă în sumă de 55.000 dolari SUA indicată în tranzacția de împăcare, s-a adresat

Judecătoriei Orhei de a fi eliberat titlu executoriu pe toată suma indicată, pe care

ulterior l-a înaintat spre executare silită.

Astfel, prin încheierea executorului judecătoresc din 16 iunie 2015 s-a dispus

primirea spre executare a titlului executoriu nr. 2-416/2015 emis de Judecătoria

Orhei și intentarea procedurii de executare. Ulterior, ca urmare a măsurilor

întreprinse de executorul judecătoresc, în scopul executării titlului executoriu nr. 2-

416/2015, datoria a fost achitată de debitor parțial în sumă de 110.000 dolari SUA,

restanța neachitată constituind suma de 220.000 dolari SUA.

Cu trimitere la cele menționate este de reținut că pentru intentarea procesului

de insolvabilitate, legiuitorul a prevăzut un temei general, care constă din

incapacitatea de plată a debitorului, or, la materialele cauzei, nu au fost anexate

probe pertinente și veridice , care ar demonstra cu certitudine faptul dacă există

pericolul intrării debitorului SRL “Parșe – Tutun” în incapacitate de plată și

imposibilitatea executării la scadență a obligațiilor pecuniare față de creditori.

Mai mult ca atît, materialele cauzei atestă faptul că la data de 29 mai 1998,

debitorul SRL “Parșe – Tutun” a fost înregistrat în Registrul de Stat al persoanelor

juridice, activitatea de baza a întreprinderii o constituie, importul articolelor de

tutun, importul și/sau prelucrarea industrială a tutunului; fabricarea articolelor din

tutun și/sau comercializarea angro a articolelor din tutun și a tutunului fermentat;

cultura tutunului, inclusiv prelucrarea primară – culesul și uscarea frunzelor; servicii

pentru agricultură și servicii în creșterea animalelor (cu excepția celor sanitar –

veterinare); comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare

predominantă de produse alimentare, băuturi și produse din tutun; intermedieri

pentru vînzarea unui asortiment larg de mărfuri; servicii de expiediere și transport.

Iar capitalul social al societății constituie suma de 8.604.841 lei.

Astfel, prin prisma celor menționate, avînd în vedere continuarea activității

debitorului, instanța consideră că în cazul din speță nu sînt întrunite condițiile

intentării procedurii de insolvabiliate, or, venitul urmărit și activele depistate de

către administratorul provizoriu ar acoperi datoria față de Anatolie Culicov.

3

În conformitate cu art. 18, alin. (1) al Legii insolvabilității, creditorul poate

depune cerere introductivă dacă are un interes legitim în intentarea procesului de

insolvabilitate și își poate argumenta creanțele și temeiurile de intentare a procesului

de insolvabilitate.

Pornind de la prevederile normelor de drept evocate, Colegiul constată că

instanța de insolvabilitate corect a concluzionat cu privire la faptul că în speță nu

sînt întrunite condițiile respective, or, în pofida faptului că creanța creditorului

Anatolie Culicov este confirmată printr-un titlu executoriu aflat încă în executare,

motivul real în intentarea procesului de insolvabilitate și temeiurile specificate în

lege ce ar susține această procedură nu sînt confirmate.

Prin urmare, instanța de recurs reține că la determinarea condițiilor ce susțin

intentarea procesului de insolvabilitate se ia act de posibilitatea continuării

activității întreprinderii și acoperirea datoriilor de către aceasta, or, în situația din

speță nu este arătată o solicitare a creditorului Anatolie Culicov în acest sens.

Mai mult de cît atît, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ia act și de hotărîrea Curții de Apel Chișinău din

18 februarie 2016, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 aprilie

2016, care au respins cererea lui Anatolie Culicov cu privire la intentarea procedurii

de insolvabilitate față de SRL “Parșe – Tutun”, or, în acest sens, instanțele au

determinat lipsa temeiurilor ce ar duce la intentarea procedurii de insolvabilitate față

de debitor (f.d. 64 – 71 vol. I).

Prin urmare, instanța de recurs menționează că din data 18 februarie 2016 data

emiterii hotărîrii de respingere a cererii introductive depuse de către Anatolie

Culicov și pînă la 25 august 2016 data adresării lui Anatolie Culicov cu cerere

introductivă, activitatea economică a debitorului SRL “Parșe – Tutun” nu s-a

înrăutățit, astfel încît să apară noi temeiuri pentru intentarea procedurii de

insolvabilitate, or, la determinarea condițiilor de intentare a procedurii de

insolvabilitate urmează să se țină cont de posibilitatea continuării activității

întreprinderii, posibilitatea acoperirii datoriilor, însă în situația descrisă supra nu se

confirmă această solicitare de către creditorul Anatolie Culicov.

În acest sens, Colegiul apreciază că administratorul provizoriu nu a prezentat

informații depline privind existența sau neexistența masei debitoare asupra bunurilor

sau a altor mijloace ce ar permite stingerea creanțelor creditorilor, din moment ce

debitorul SRL “Parșe – Tutun” a întocmit și a prezentat instanței materiale

confirmative ce certifică posibilitatea achitării datoriilor scadente.

Urmare a celor indicate, Colegiul concluzionează că instanța de insolvabilitate

a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond și corect a aplicat cadru legal.

În această ordine de idei și avînd în vedere că hotărîrea Curții de Apel Chișinău

din 24 octombrie 2016 este întemeiată, iar recursul declarat de Anatolie Culicov

este nefondat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

4

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l respinge, cu menținerea hotărîrii

contestate.

În temeiul celor expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) CPC Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Se respinge recursul declarat de Anatolie Culicov.

Se menține hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2016, în pricina

civilă la cererea introductivă înaintată de către Anatolie Culicov împotriva Societății

cu Răspundere Limitată „Parșe – Tutun” privind intentarea procesului de

insolvabilitate.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Svetlana Filincova

judecători Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

5